Luni, 02 Februarie 2015 - 05:40 AM Aleg.RO: "Statul roman trebuie sa actioneze si sa reactioneze in problema creditelor in franci"

Publicat de: ---

Bursa      * "Fara indoiala, FMI reprezinta, mai mult sau mai putin voalat, interesele creditorilor, in cazul de fata acestia fiind bancile"
     *  "Insolventa este cea mai drastica masura: odata intrata persoana fizica in faliment, greu mai poate reveni la o viata normala"
     * (Interviu cu domnul Horatius Dumbrava, membru al Consiliului Superior al Magistraturii)
       Reporter: Potrivit site-ului BNR, la sectiunea "rolul BNR", se spune: "Este necesara identificarea riscurilor si vulnerabilitatilor intregului sistem financiar, in ansamblul sau si pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilitatii financiare este preventiva . Aparitia si dezvoltarea unor disfunctionalitati, precum evaluarea incorecta a riscurilor si ineficienta alocarii capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar si stabilitatea economica".
     BNR sustine ca a recomandat clientilor sa nu ia credite in monede exotice. Totusi, a lasat bancile (imprastierea de fluturasi, ofertele de la ghiseu ale angajatilor) sa ofere cetatenilor credite in franci. Pe de alta parte, bancile trebuie sa aiba, fiecare, un departament de analiza a riscului, ceea ce cetatenii nu au avut la dispozitie. Credeti ca si-a indeplinit BNR rolul de supraveghetor in aceasta speta?
     Horatius Dumbrava: Evit sa comentez ce reactii ar trebui sa aiba o institutie sau alta.
     Dar, da, pot spune si chiar accentuez lucrul acesta: statul roman trebuie sa actioneze si sa reactioneze. Nu poate sa ramana impasibil cand sute de mii de cetateni ai sai - acest lucru insemnand poate chiar milioane, daca socotim si membrii familiei, pentru ca si ei sunt afectati in mod direct - ajung chiar in situatii de limita existentiala.
     A actiona inseamna, in cazul de fata, ca statul roman, prin institutiile sale, trebuie sa foloseasca acele instrumente legale sa previna astfel de situatii.
     Preventia se face prin prognoze specializate, dar si prin monitorizarea domeniilor sociale si economice de acele institutii care au atributii legale, ca si identificarea solutiilor de a nu se ajunge la probleme precum cele cu care se confrunta azi sute de mii de cetateni indatorati la banci.
     Dumneavoastra v-ati referit la Banca Nationala in acest sens, cu referire la cine ar fi trebuit sa previna astfel de evenimente. Repet, nu pot arata cu degetul spre o institutie sau alta, nu e rolul meu si nici nu am expertiza necesara in acest domeniu, dar cei responsabili, institutiile care ar fi trebuit sa previna ceea ce se intampla azi, trebuie identificate si sa li se ceara socoteala.
     Aici nu vorbesc in calitatea mea de demnitar public, ci de cetatean: am dreptul sa stiu de ce sute de mii de concetateni de-ai mei au ajuns in situatii disperate. Dar mai ales, acesti din urma cetateni au dreptul sa stie. Iar obligatia statului este sa raspunda acestei intrebari.
     A reactiona inseamna, aici, sa gasesti mijloacele necesare pentru a ajuta sutele de mii de debitori la banci ca sa-si achite in mod rezonabil si corect, fara a fi spoliati, ratele bancare.
     Sa stiti, din analizele noastre - pentru ca pe rolul instantelor au fost sute de mii de incuviintari de executare silita declansate de banci impotriva debitorilor - acestia din urma nu au fost rau-platnici. Ei pur si simplu nu au mai facut fata dificultatilor economice generale, adica unor situatii pe care nu le-au putut prevedea.
     In acest context, ma intreb, oare nici bancile, care au departamente intregi de prognoza si analiza a mediului economic si financiar, nu au putut sa prevada acest declin economic? Nu eu pot raspunde la aceasta intrebare, bineinteles.
     Reporter: Care este opinia CSM cu privire la cele patru proiecte de lege din Parlament privind insolventa persoanelor fizice?
     Horatius Dumbrava: Ideea insolventei persoanei fizice a debutat, dupa cate-mi amintesc, inca de prin 2009 cu un proiect de lege depus, printre altii, de fostul senator Iulian Urban. El chiar a trecut de prima camera, Senat, insa a cazut la vot in camera decizionala.
     Preocuparea este una la nivelul statelor UE.
     Este firesc ca aceasta preocupare, mai ales in contextul crizei economice ce a explodat in 2009, sa o aiba si politicienii romani. Exista patru proiecte, intr-adevar, in Parlament depuse de diversi parlamentari. Probabil ca nu au stiut unii de altii, dar e clar ca preocuparea a existat de mai mult timp la nivelul Parlamentului.
     Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a respins aceasta idee, a insolventei persoanei fizice. Dimpotriva, la momentul discutiilor pe marginea noii legi a insolventei, la finalul anului 2013, CSM a opinat ca ar trebui inclusa ca sectiune in Codul Insolventei si cea privind persoana fizica.
     CSM si-a exprimat, insa, prin Plenul sau, temeri cu privire la transpunerea intr-un text de lege coerent si care sa fie aplicat. De asemenea, a atras atentia ca este nevoie de un studiu de impact si de o analiza de drept comparat, pentru ca sunt mai multe state europene care au adoptat acte normative privind insolventa persoanei fizice si ar trebui vazut ce a mers si ce nu a mers in statele de care pomeneam.
     Reporter: De ce sunt atat de multe proiecte de legi privind insolventa persoanelor fizice? Nu ar putea exista doar un singur proiect, clar si la obiect?
     Horatius Dumbrava: In esenta, v-am raspuns la intrebarea anterioara.
     Nu este prima data cand in Parlament "se intalnesc" mai multe proiecte de lege pe acelasi subiect.
     Evident ca secretariatele comisiilor celor doua camere au in evidenta acest lucru. Iar atunci cand se lucreaza pentru Plenul camerei decizionale, indiferent care ar fi aceasta, se au in vedere toate proiectele. Cu atat mai mult cu cat si Consiliul Legislativ are un rol esential aici, in sensul de a atrage atentia ca proiecte de legi pe acelasi domeniu sa nu aiba trasee diferite.
     Reporter: Care sunt punctele forte ale Legii privind insolventa persoanelor fizice? Dar cele slabe?
     Horatius Dumbrava: Punctul forte e, intr-adevar, acest "common sense" privind adoptarea unui act normativ care sa se refere la insolventa persoanelor fizice.
     Punctul slab, insa, al proiectelor de lege aflate pe masa Parlamentului este ca nu ofera posibilitatea persoanei fizice de a reveni, dupa faliment, la standardul de viata obisnuit.
     O lege a insolventei persoanelor fizice trebuie sa aiba un dublu scop: de a asigura creditorilor acoperirea intr-o cat mai mare masura a creantelor si, pentru debitorul de buna-credinta, de a-l salva de la o situatie aparent fara iesire, dar si de a-i oferi un orizont rezonabil in viitor ca va putea reveni la o viata normala.
     Totusi, trebuie spus ca deputatii din Comisia Juridica au facut pasi importanti in aceste ultime zile si incearca sa gaseasca solutii in cadrul proiectului de lege al insolventei, in ideea de a oferi sansa de care vorbeam, debitorului de buna credinta.
     Astfel, s-a discutat si analizat in Comisia juridica ca, inainte de declansarea procedurii insolventei in fata instantei, sa existe o procedura prealabila, administrativa care nu este atat de drastica, precum procedura insolventei la instanta: se vorbeste de un plan de redresare pe 3 sau 5 ani sub coordonarea unui avocat/executor judecatoresc/notar/practician in insolventa. Avantajul este ca aceasta procedura nu e publica, dar si ca debitorul de buna credinta, daca respecta planul de redresare convenit cu creditorii prin intermediul celui care coordoneaza planul de redresare, poate reveni la viata normala avuta inaintea dezechilibrului financiar.
     E un mare pas inainte. Asta demonstreaza ca discutiile in spatiul public sunt utile si ca pot fi gasite solutii si pragmatice, dar si care sa vina in ajutorul cetatenilor.
     Reporter: Politicienii sustin ca Legea privind insolventa persoanelor fizice poate rezolva problema debitorilor bancari, insa cetatenii nu sunt avertizati cu privire la pericolele carora se expun. Este insolventa persoanelor fizice o solutie pentru cetateni, in special pentru debitorii bancari in CHF?
     Horatius Dumbrava: Asa cum am raspuns anterior, daca forma actuala a proiectului de lege ramane asa, nu rezolva problema debitorilor persoane fizice de buna credinta.
     Cum am mai spus, cetatenii trebuie sa fie avertizati cu privire la faptul ca insolventa este cea mai drastica masura: odata intrata persoana fizica in faliment, greu mai poate reveni la o viata normala.
     Iata cateva argumente:
     - Insolventa reprezinta un veritabil cazier, un stigmat pe care persoana fizica il va suporta o perioada lunga, daca nu o viata intreaga. Orice intentie de angajare pe piata muncii, obtinerea unui credit, ori cumpararea unui produs in rate va fi greu, daca nu imposibil de obtinut odata ce persoana este sau a fost in insolventa pentru ca aceste informatii vor fi accesate de angajatori, de creditori;
     - Insolventa reprezinta pentru persoana fizica si un stigmat social, pentru vecini, prieteni, cei apropiati: o sursa de neincredere, de respingere sociala, in lipsa unor mecanisme adecvate asociate care sa previna astfel de situatii. Pasul pana la adevarate drame personale este unul foarte mic (depresii, spre exemplu);
     - Insolventa persoanei fizice nu priveste doar imposibilitatea de a plati ratele la banci, ci poate cuprinde o sfera mult mai larga de persoane fizice, spre exemplu, cele care nu-si pot plati impozitele si celelalte taxe datorate bugetului local, intretinerea pentru cheltuieli de bloc (personale si comune), in relatiile ca si consumator cu un contractor (achizitionarea unui frigider si televizor, spre exemplu);
     - Persoana fizica aflata in insolventa este o veritabila persoana cu capacitate de exercitiu restransa. Averea intreaga ii va fi gestionata de o alta persoana: nu va putea sa-si achizitioneze, spre exemplu, bunuri personale de o anumita valoare, inclusiv veniturile alocate familiei (copiilor, spre exemplu) vor fi filtrate de o persoana straina de familie, vacantele/excursiile in tara sau in afara tarii nu vor putea fi facute fara o justificare fata de aceasta persoana ce-i va gestiona bunurile.
     Cei apropiati, membrii familiei persoanei fizice ce a intrat in insolventa vor avea de suferit, stigmatul social extinzandu-se si asupra acestora.
     Daca, insa, sunt gandite acele masuri asociate, cum ar fi aceasta procedura prealabila, nepublica, ca si alte masuri, legea ar fi un castig, intr-adevar. Inclusiv pentru debitorii care nu si-au mai putut plati ratele la banci.
     Reporter: Au trecut mai mult de doua saptamani de la decizia Bancii Elvetiei privind ridicarea pragului franc/euro, ceea ce a dus la cresterea infricosatoare a francului elvetian. Credeti ca autoritatile vor actiona in vreun fel pentru protejarea cetatenilor?
     Horatius Dumbrava: Statul roman, dupa cum am si raspuns initial, are datoria si obligatia sa reactioneze. Nu poate sta pasiv.
     Simpla adoptare a proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice nu este o solutie. Sau nu este singura solutie.
     Alte state emergente statelor dezvoltate din UE au luat masuri, cum este Ungaria sau Croatia. Nu au asteptat ca lucrurile sa se agraveze. Tare mi-e teama ca, daca aceasta situatie continua, Romania risca sa aiba grave fenomene sociale. Si nu cred ca asta ne dorim cu totii.
     Reporter: Cum credeti ca ar trebui sa procedeze statul in situatii precum cea din aceste zile, cand sute de mii de oameni sunt panicati de cresterea ratelor?
     Horatius Dumbrava: Nu am un raspuns concret. Nici nu este rolul meu si nici posibilitatea de a decide aici. Dar, repet, statul roman este obligat sa reactioneze cat mai rapid posibil cu solutii adecvate.
     Reporter: De ce FMI nu este de acord cu insolventa persoanelor fizice? Credeti ca avem nevoie de un studiu de impact pentru aceasta lege?
     Horatius Dumbrava: FMI fara indoiala reprezinta, mai mult sau mai putin voalat, interesele creditorilor. In cazul de fata fiind bancile.
     Din adresa trimisa Guvernului Romaniei de catre FMI, nu am inteles ca nu ar fi de acord, ci a subliniat ca adoptarea legii insolventei persoanei fizice, fara un studiu de impact adecvat si fara consultarea partilor interesate, poate avea un impact negativ asupra pietei financiare.
     O pozitie asemanatoare a avut si Plenul CSM, e adevarat ca nu din perspectiva pietei financiare, ci din cea a activitatii sistemului de justitie in interesul cetateanului: blocarea intempestiva cu sute de mii de dosare de insolventa, cu termene lungi de judecata, s-ar putea sa agraveze situatia debitorilor de buna-credinta. De aceea si noi am solicitat ca este nevoie de un studiu de impact.
     Reporter: Ar putea organele de cercetare penala din Romania sa investigheze ceea ce s-a intamplat in Romania, in anii 2006-2008, in legatura cu procesul de creditare din Romania, mai ales cel in monede exotice?
     Horatius Dumbrava: Va dati seama ca nu le pot spune eu organelor de urmarire penala ce sa faca.
     Dar daca ne uitam la ce s-a intamplat cu milioane de oameni din tarile emergente statelor dezvoltate din Uniunea Europeana, ma refer la tari ca Romania, Croatia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Bulgaria, care au trecut prin acelasi proces negativ - atragerea cu moneda non UE si dobanzi mici pentru a lua credite - nu pot sa nu-mi ridic un semn de intrebare cu privire la posibile indicii ale unor infractiuni transfrontaliere.
     Ca cetatean imi pun aceasta problema. Uitati-va, va rog, marea majoritate a acestor tari, rude sarace in UE, au monede nationale si un sistem financiar care depinde de creditele din statele dezvoltate UE, adica monede extrem de sensibile la orice soc; o crestere a nivelului mediu de viata al cetatenilor, insa departe de cel al concetatenilor din statele dezvoltate UE, care le-a permis la un moment dat sa viseze la lucruri elementare in societatea europeana: o masina si o casa; majoritatea bancilor care au practicat dobanzi in moneda non UE au aceiasi actionari.
     Sper sa nu fie cazul de astfel de infractiuni, dar coincidentele sunt mult prea multe in aceste state.
     Reporter: Va multumesc!   


(156 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

"Statul roman trebuie sa actioneze si sa reactioneze in problema creditelor in franci" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.57199215888977 seconds.