Marți, 24 Septembrie 2013 - 05:55 AM Aleg.RO: Presedintele Basescu contesta Legea Referendumului la CCR

Publicat de: ---

cronicaromana Presedintele Traian Basescu nu este de acord cu pragul de 30% la referendum . Seful statului a trimis sambata presedintelui Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, informeaza Administratia Prezidentiala.

Cotidianul Cronica Romana va prezinta integral scrisoare transmisa de presedintele Traian Basescu Curtii Constitutionale.

In temeiul dispozitiilor Art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale Art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului

Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, adoptata de Camera Deputa?ilor, in calitate de Camera decizionala, in data de 29 mai 2013, a fost contestata la Curtea Constitutionala in data de 4 iunie 2013.

Prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiectia de neconstitutionalitate a dispozi?iilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, Curtea Constitutionala a constatat ca prevederile legii ?sunt constitu?ionale in masura in care nu se aplica referendumurilor organizate in decurs de un an de la data intrarii in vigoare a legii”.

La data de 16 iulie 2013, presedintele Romaniei a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, in temeiul Art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei, in sensul respingerii acesteia de catre Parlament intrucat noua varianta de reglementare a cvorumului de participare la referendum, aleasa de legiuitor, nu asigura o reprezentativitate suficienta de natura a conferi deciziei adoptate for?a care sa reflecte voin?a ?i suveranitatea poporului.

In urma reexaminarii, la data de 10 septembrie 2013, Camera Deputa?ilor, in calitate de Camera decizionala, a respins argumentele invocate in cererea de reexaminare si a adoptat Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, pe care, in data de 12 septembrie 2013, Parlamentul a retransmis-o presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii.

Motivele sesizarii sunt urmatoarele:

Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, transmisa pre?edintelui Romaniei spre promulgare, este neconstitutionala deoarece contravine dispozitiilor Art. 1 alin (3) din Constitu?ia Romaniei, republicata, potrivit carora ?Romania este stat de drept, democratic ?i social, in care demnitatea omului, drepturile ?i liberta?ile ceta?enilor, libera dezvoltare a personalita?ii umane, dreptatea ?i pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul tradi?iilor democratice ale poporului roman ?i idealurilor Revolu?iei din decembrie 1989, ?i sunt garantate”, precum ?i prevederilor Art. 2 alin. (1) ?i (2) din Constitutia Romaniei, republicata, prin care se stipuleaza urmatoarele: ?(1) suveranitatea na?ionala apar?ine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ?i corecte, precum ?i prin referendum. (2) niciun grup ?i nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.”.

Potrivit noilor prevederi ale legii trimise la promulgare, rezultatul referendumului depinde de indeplinirea cumulativa a doua condi?ii: una referitoare la numarul minim de ceta?eni care trebuie sa participe la referendum pentru ca acesta sa fie valabil ?i una privitoare la numarul de voturi valabil exprimate, care determina rezultatul referendumului. In acest sens, noua lege introduce, sub aspectul condi?iilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel putin 30% ?i un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel putin 25%, ambele raportate la numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente. Aceasta solutie legislativa se regaseste in cazul referendumului privind revizuirea Constitutiei, al referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei, al referendumului cu privire la probleme de interes national si al referendumului local.

Astfel, Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului dispune la Art. I pct. 1 ca Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, va avea urmatorul cuprins: ?Art. 5. – (2) Referendumul este valabil daca la acesta participa cel pu?in 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.” Totodata, noua lege dispune la Art. I pct. 2 ca dupa Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins: ?Art. 5. – (3) Rezultatul referendumului este validat daca op?iunile valabil exprimate reprezinta cel pu?in 25% din cei inscri?i pe listele electorale permanente.”.

Constitu?ia Romaniei imbina regimul juridic al suveranita?ii na?ionale cu caracteristici ale conceptului de suveranitate populara, in special, in ceea ce prive?te exercitarea directa a puterii de stat de catre popor, prin modalitatea referendumului. Referendumul na?ional reprezinta una dintre formele de exprimare a voin?ei suverane a poporului roman. Dupa cum rezulta din Art. 2 din Constitu?ia Romaniei, prin prisma jurispruden?ei Cur?ii Constitu?ionale ?i a doctrinei relevante, poporul roman este detentorul puterii de stat, iar modalita?ile prin care acesta exercita suveranitatea de stat sunt: fie prin organele sale reprezentative, fie pe calea directa a referendumului. Insa, modul cel mai eficient ?i clar de consultare directa a voin?ei populare ?i, totodata, instrument al democra?iei directe, este referendumul. Tipurile de referendum, ca obiect generic al consultarii populare, sunt stabilite de lege in conformitate cu dispozitiile constitutionale, respectiv: referendumul national constitutional, care are ca obiect revizuirea Constitutiei, referendumul national, care are ca obiect demiterea presedintelui si referendumul national initiat de presedinte asupra unor probleme de interes general.

Insa, noile condi?ii necesare pentru validitatea referendumului sunt de natura sa infranga aceste principii constitu?ionale pentru motivele pe care urmeaza sa le detaliem.

Stipularea unui cvorum de participare la referendum de cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente incalca prevederile Art. 2 alin. (1) din Constitu?ie deoarece premisa unei manifestari democratice a suveranitatii prin intermediul poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majoritatii cetatenilor, constand in jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.

In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 731/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, ca intrunirea majorita?ii absolute care consta in jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente ?reprezinta o condi?ie esen?iala pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real ?i efectiv voin?a ceta?enilor, constituind premisa unei manifestari autentic democratice a suveranita?ii prin intermediul poporului in conformitate cu principiul statuat in Art. 2 alin. (1) din Legea fundamentala. Participarea la referendum a majorita?ii ceta?enilor reprezinta un act de responsabilitate civica (…)”.

Precizarea din alin. (2) al Art. 2 din Constitu?ie, potrivit caruia: ?niciun grup ?i nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu” exclude atribuirea sau insu?irea puterii de stat de catre o alta autoritate sau persoana, in afara cadrului constitu?ional. A?adar, atribuirea suveranita?ii, prin lege, unui grup format din 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente, constituie o incalcare a prevederilor Art. 2 alin. (2) din Constitu?ia Romaniei.

Mai mult, caracterul democratic al statului vizeaza participarea cetatenilor la conducerea treburilor publice si presupune ca deciziile sa fie intemeiate pe vointa poporului, de aceea democratia constitutionala implica o guvernare realizata de catre majoritate, in acord cu vointa sa. Luarea deciziilor prin calea directa a referendumului trebuie sa implice o majoritate de participare a ceta?enilor iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se intemeiaza statul roman, respectiv caracterului democratic, reprezentand o incalcarea a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constitu?ia Romaniei, republicata.

Un argument in plus in sus?inerea punctului nostru de vedere este acela ca, potrivit dispozi?iilor Art. 90 din Constitu?ie, pre?edintele Romaniei ?poate cere poporului sa-?i exprime, prin referendum, voin?a cu privire la probleme de interes na?ional”, iar cum exprimarea unei voin?e unitare nu este practic posibila, exprimarea voin?ei unei majorita?i cat mai largi reprezinta voin?a cea mai apropiata de idealul unei voin?e unitare. Intr-un stat democratic, to?i ceta?enii care sunt afecta?i de o decizie trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie in mod direct, fie prin reprezentan?i ale?i, iar decizia finala trebuie sa reflecte voin?a majorita?ii ceta?enilor.

Luand in considerare ansamblul textelor constitu?ionale, urmeaza sa observati ca prin no?iunea de ?majoritate” se in?elege partea sau numarul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numarul total. In acest sens, amintim cu titlu de exemplu urmatoarele articole din Constitu?ie: Art. 67 care reglementeaza un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotararilor ?i mo?iunilor, Art. 76 alin. (1) care se refera la adoptarea cu votul majorita?ii a legilor organice ?i a hotararilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea pre?edintelui Romaniei din primul tur de scrutin.

Invederam faptul ca ?i la nivel legislativ termenul de ?majoritate” desemneaza cel pu?in 50% plus unul din numarul total. Un exemplu in acest sens se regase?te in Legea nr. 47/1992 privind organizarea ?i func?ionarea Cur?ii Constitu?ionale la Art. 51 alin. (1). Astfel, Curtea Constitutionala lucreaza legal in prezen?a a doua treimi din numarul judecatorilor, iar plenul decide cu votul majorita?ii judecatorilor Cur?ii. A?adar, ?i in acest caz, majoritatea implica un numar egal cu cel pu?in jumatate plus unul din numarul total ?i nu un procent de 30% sau mai mic.

Cu privire la semnifica?ia termenului de ?majoritate”, Curtea Constitu?ionala a re?inut, prin Decizia nr. 147/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 162/2007 ca ?atunci cand legiuitorul constituant a dorit sa instituie o anumita majoritate de voturi, a facut aceasta printr-un text de referin?a (…)”. Amintim cu titlu de exemplu, procedura de punere sub acuzare a pre?edintelui Romaniei pentru inalta tradare, reglementata de Art. 96 alin. (1) din Constitu?ie sau procedura de revizuire a Constitu?iei, prevazuta de Art. 151 alin. (1) ?i (2) din Legea fundamentala.

Totodata, men?ionam faptul ca, prin Decizia Cur?ii Constitu?ionale nr. 334/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 407/2013, aplicand regulile interpretarii prin analogie, Curtea s-a exprimat in sensul ca in domeniul dreptului parlamentar aplicarea principiului ?majoritatea decide, opozi?ia se exprima” denota faptul ca opinia majoritara din Parlament este prezumat ca reflecta opinia majoritara din societate, iar dreptul opozi?iei de a se exprima este o consecin?a a dreptului inalienabil al minorita?ii politice de a-?i face cunoscute opiniile. Un asemenea principiu asigura, pe de o parte, legitimitatea guvernarii, iar, pe de alta parte, condi?iile pentru realizarea alternan?ei la guvernare. Pentru acelea?i ra?iuni, in cadrul procedurii de consultare democratica a popula?iei, se aplica acela?i principiu, insa majoritatea decidenta trebuie sa se raporteze la un anumit nivel de reprezentativitate sub aspectul participarii la vot pentru ca hotararea finala sa se bucure de legitimitatea necesara iar un prag de participare de 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente nu poate sa confere o asemenea legitimitate.

In ceea ce prive?te referendumul organizat pentru definitivarea procedurii de revizuire a Constitu?iei, pastrarea cvorumului de cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente este cu atat mai justificata daca avem in vedere ca legea fundamentala a unui stat democrat are ca si trasatura definitorie stabilitatea. Aceasta este o cerinta imanenta a statului de drept.

In Romania, procedura de revizuire a Constitutiei se caracterizeaza prin aceea ca puterea constituanta derivata este tinuta sa respecte vointa Adunarii Constituante, definitivata prin referendumul din 1991. Membrii Adunarii Constituante au apreciat atunci ca nu se impune proclamarea expresa a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a Constitutiei, prin referendum, fiind suficienta o constructie constitutionala care sa se bazeze pe principiile democratice. In conceptia suveranitatii populare fiecare cetatean este detinatorul unei portiuni de suveranitate, iar vointa majoritatii reprezinta cvorum esential pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a vointei puterii constituante originare. A modifica vointa puterii constituante originare, netinand cont de principiile generale, intangibile ale statului roman, prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forta juridica, aduce atingere Art. 1 si Art. 2 din Constitutie.

Prin Art. 151 din Constitutie, se imbina tehnicile specifice democratiei reprezentative cu cele ale democratiei directe. Astfel, cerinta aprobarii prin referendum popular sintetizeaza vointa suverana a corpului electoral, vointa ce nu poate fi modificata in baza principiului analogiei juridice decat in aceleasi conditii. Constitutia Romaniei cuprinde o serie de modalitati tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate a acesteia, de natura sa asigure stabilitatea intregului sistem normativ al unui stat, certitudinea si predictibilitatea sa. De aceea, revizuirea legii fundamentale trebuie corelata atat cu regimul juridic al initiativei legislative populare, cat si cu cel a adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire de catre Parlament. In acest sens, legea fundamentala impune un cvorum deosebit de adoptare, tocmai pentru a sublinia forta juridica a Constitutiei.

Avand in vedere faptul ca actuala Constitutie, adoptata in anul 1991, a fost revizuita in anul 2003 cu participarea la referendum a unei majoritati de 50% plus unul din numarul cetatenilor inscrisi in listele electorale permanente, diminuarea pragului de participare la 30% va conduce la o lipsa de legitimitate a modificarilor aduse printr-o noua lege de revizuire, generand o situatie de instabilitate constitutionala.

Pe de alta parte, validarea unui astfel de referendum la care au participat doar 30% din numarul ceta?enilor cu drept de vot este contrara interpretarii sistematice ?i cu buna credin?a a prevederilor Constitu?iei, ceea ce incalca atat normele constitu?ionale cu valoare de principiu in stabilirea sensului no?iunii de ?majoritate”, cat ?i Art. 2 din Constitu?ia Romaniei.

Cu toate ca in Constitu?ie nu se precizeaza expres criteriul valoric in func?ie de care un referendum poate fi considerat valabil, acesta nu poate fi stabilit in mod arbitrar de legiuitorul ordinar fara a ?ine cont de ansamblul prevederilor constitu?ionale. O interpretare contrara, apreciem ca nu poate fi primita deoarece ar conferi legiuitorului ordinar dreptul de a adauga la textul constitu?ional. Posibilitatea modificarii legii fundamentale sau a demiterii presedintelui Romaniei, in noile conditii de validitate a referendumului, ar insemna o grava nesocotire a vointei cetatenilor prin al caror vot majoritar a fost adoptata Constitutia sau a fost ales presedintele Romaniei.

Cu privire la demiterea prin referendum a pre?edintelui Romaniei, instan?a de control constitu?ional, prin Decizia nr. 147/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 162/2007, referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, a statuat urmatoarele: ?in schimb, demiterea prin referendum a presedintelui Romaniei nu are semnificatia unei asemenea competitii electorale. Dimpotriva, ea reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei. Distinctiile referitoare la demiterea Presedintelui Romaniei prin referendum, asa cum rezulta din prevederile pct. 2 al articolului unic al legii criticate, il vizeaza pe presedintele Romaniei care a obtinut mandatul in primul tur de scrutin, pe presedintele Romaniei ales in al doilea tur de scrutin si pe presedintele interimar. Urmand logica legiuitorului, in primul caz presedintele ar urma sa fie demis cu majoritatea absoluta a voturilor corpului electoral, in al doilea caz, cu majoritatea relativa a voturilor cetatenilor prezenti la scrutin, pe cand pentru situatia prevazuta de art. 99 din Constitutie, privind Raspunderea presedintelui interimar care nu a fost ales prin vot nu ar exista nicio prevedere constitutionala privitoare la demitere. O asemenea interpretare este contrara Art. 1 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia Romania este stat de drept, un asemenea stat opunandu-se aplicarii aceleiasi sanctiuni presedintelui Romaniei, in mod diferit, in functie de modul in care el a obtinut aceasta functie: in primul tur de scrutin, in al doilea tur de scrutin sau ca urmare a interimatului in exercitarea functiei. Solutionarea rationala a acestei probleme rezulta din interpretarea alin. (3) al Art. 95 din Constitutie, precum si din coroborarea dispozitiilor acestuia cu cele ale Art. 81 alin. (1) si ale Art. 95 alin. (1) din Constitutie. Astfel, in temeiul Art. 81 alin. (1) din Constitutie, este declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale. Potrivit reglementarii legale in vigoare aceasta majoritate absoluta opereaza si in cazul stabilirii rezultatelor referendumului pentru demiterea presedintelui Romaniei, aplicandu-se aceeasi masura, dupa aceleasi reguli, sefului statului, indiferent de numarul de voturi obtinut sau de modul in care a ajuns sa detina aceasta functie. Aplicarea aceluiasi tratament juridic presedintelui Romaniei ales in primul tur de scrutin, celui ales in al doilea tur de scrutin sau presedintelui interimar la demiterea din functie prin referendum este ceruta de dispozitiile constitutionale ale Art. 95 alin. (1), care prevad pentru cele trei situatii acelasi tratament juridic. (…) Dispozitiile constitutionale privitoare la majoritatea ceruta pentru alegerea presedintelui in primul tur de scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a simetriei juridice.”.

Mai mult, schimbarea jurispruden?ei Cur?ii Constitu?ionale, relevanta fiind Decizia nr. 731/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fara a interveni vreun element nou, nu se justifica. Consideram ca un cvorum de participare prea restrans va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor ceta?enilor ?i va face posibila exercitarea suveranita?ii na?ionale de o minoritate a popula?iei, incalcandu-se principiile democra?iei.

Avand in vedere considerentele expuse, prin modificarea legii ?i diminuarea cvorumului de cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente pentru validarea referendumului, Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului incalca prevederile Art. 1 alin. (3) ?i ale Art. 2 alin. (1) ?i (2) din Constitu?ie prin faptul ca permite posibilitatea adoptarii prin referendum a unor masuri lipsite de legitimitate populara, precum ?i prin nerespectarea dreptului poporului roman de a exercita suveranitatea de stat pe calea directa a referendumului.

Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale, Distinsi membri ai Plenului Curtii Constitutionale,

In considerarea argumentelor expuse va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ?i desfa?urarea referendumului a fost adoptata cu nerespectarea dispozitiilor Art. 1 alin. (3) ?i Art. 2 alin. (1) ?i (2) din Constitutia Romaniei, republicata”

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU


(681 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Cronica Română

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cronica Română:

Presedintele Basescu contesta Legea Referendumului la CCR | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.53419709205627 seconds.