Marți, 02 Iulie 2013 - 06:23 AM Aleg.RO: Comisia lui Basescu a pus diagnosticul agriculturii: "am ramas foarte in urma". Constantin: "Fara acord politic si finantare e inutil sa vorbim"

Publicat de: ---

Gândul

Agricultori imbatraniti care produc pentru propria familie, ferme mici care nu atrag bani, o piata in care producatorul primeste maruntisul, dar unde cei care exporta o duc mai bine dupa intrarea in UE . Un decalaj enorm fata de Franta, de exemplu. Asa arata, in linii mari, agricultura din Romania, in raportul Comisiei prezidentiale care a analizat-o in ultimii trei ani.

"E responsabilitatea oamenilor politici sa ia toate masurile sa valorificam pe bani ce ne-a dat Dumnezeu pentru ca a vrut", a tras concluzia presedintele Traian Basescu care, intr-o incercare de coabitare cu ministrul PC Daniel Constantin, a propus semnarea unui pact pentru agricultura "cu toate partidele si institutiile" in septembrie. Planurile sunt mari: Romania sa ajunga sa exporte, in 2030, alimente de 40-50 de miliarde, cat toate exporturile actuale la un loc.

Constantin a adoptat ideea pactului, Basescu i-a laudat ministerul pentru implicare, dar, pana la final n-au lipsit nici contrele, unele legate de cum se va vinde pamantul dupa liberalizarea achizitiilor, la 1 ianuarie.

TEXTUL INTEGRAL AL CADRULUI NATIONAL STRATEGIC PENTRU AGRICULTURA 2014-2030

De ce Romania nu face agricultura ca Franta

"Am ramas foarte in urma. La noi, agricultura se face la scara mica", a pus deputatul UNPR Valeriu Steriu diagnosticul, din postura de presedinte al Comsiei in care a fost cooptat recent. Cifrele din raportul la care au lucrat cercetatori, profesori, membri ai Academiei si lideri ai producatorilor ii sustin teoria. Populatia din agricultura este imbatranita - 58,5% dintre cei care lucreaza pamantul au peste 60 de ani, dar folosesc aproape jumatate din suprafata eligibila pentru platile directe.

Partea covarsitoare a terenurilor lucrate - 73.3% este a celor sub 2 hectare. 97,7% din fermele din Romania au sub 10 hectare si insumeaza 38,7% din suprafata agricola totala. Fermele mari, de peste 100 ha, deşi reprezinta doar 0,3% din numarul de ferme, inseamna 48,8% din suprafaţa. "Avem foarte putine ferme mijlocii, doar 1,8%, acestea fiind cele mai raspandite in restul Europei", spune Steriu, fost ministru al Agriculturii.

Nu e singura diferenta fata de tarile din vest. Daca europenii cheltuiesc in medie 113 euro/ha pentru ingrasaminte, romanii nu depasesc 49 euro, ceea ce se vede in cantitatea produselor obtinute. In plus, tractoare si masini agricole sunt inca putine, desi datorita banilor europeni, numarul lor a crescut usor pana la 1 la 52 de hectare.

Ponderea agriculturii in PIB este insa de 6,5%, mult peste media UE-27. Chiar daca e in primele 5-6 locuri in UE ca suprafata de teren arabil pe locuitor sau ca procent de sol foarte fertil (28% fata de 11% la nivel mondial), Romania "nu asigura necesarul alimentar naţional, din cauza producţiei agricole modeste si instabile", se arata in raport.

Unde trebuie sa ajunga banii. Ce impozite se pregatesc

"In ultimii ani s-au investit 9 miliarde din fonduri UE si 6 miliarde ca efort bugetar. Din 2014 in 2020 vorbim de 19 miliarde de euro. Dar in agricultura sunt si foarte multi bani care se pierd", a admis Daniel Constantin, acuzand cresterea evaziunii fiscale.

La evaziune, Comisia prezidentiala adauga un invatamant deficitar, care nu pregateste specialisti in agricultura, filiera care face ca produsele sa nu ajunga cu usurinta de la ferme la consumator, "o multime de intermediari speculatori" in piete, lipsa unei burse agroalimentare non-profit, numarul mic de IMM-uri procesatoare in zona rurala sau creditarea extrem de redusa a agriculturii.

"Romania are o singura sansa pentru dezvoltarea agriculturii: alocarea masiva, dar rationala, de capital investitional", sustine comisia Steriu. Banii ar fi necesari, spun specialistii, in infrastructura rurala, in irigatii si perdele de protectie a campului, in extinderea IMM-urilor care proceseaza produse agricole. Toate dublate de o incurajare a asocierii pentru a atrage bani europeni si de investitii in sanatate si educatie pentru a determina tinerii sa ramana la tara.

Comisia sugereaza fiscalizarea, pentru ca agricultorii sa-si recupereze TVA pentru carburanti, fertilizanti, pesticide, impozitarea terenurilor nelucrate sau deteriorate, impozitarea celor care incaseaza mai mult de 300.000 de euro.

Pentru combaterea evaziunii comisia recomanda reducerea TVA la alimente si controale mult mai drastice.

Visul romanesc: exporturi de 50 de miliarde de euro numai din alimente

"Se estimeaza ca Romania are un potential alimentar, la orizontul 2030, pentru 38,5 milioane persoane, respectiv un disponibil pentru export şi consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 miliarde de euro", se arata in Raport.

Pentru asta: resursa ecologica trebuie folosita mai mult, productia medie de cereale conventionale trebuie sa se dubleze, suprafata agricola e necesar sa se mentina la 11 milioane de hectare, iar productia vegetala trebuie sa mai creasca fata de cea animala, sustine comisia.

Cat despre produsele romanesti, Comisia face doua sugestii. Prima este exportul orientat mai ales spre tari din afara UE - SUA, Brazilia, Rusia, India, China. A doua: promovarea produselor romanesti, ecologice sau traditionale de tipul mierii si al vinului, la pachet cu ofertele agroturistice.

Expertii consultati de Basescu au venit cu o solutie si pentru ca agricultorii sa scoata un pret mai bun pe ce vand: o bursa a marfurilor care sa functioneaze ca entitate non-profit si nu ca acum, dupa legea societatilor comerciale. "Daca la Chicago avem o cotatie a cerealelor la bursa, pentru cerealele din bazinul Marii Neagre nu avem aşa ceva. Astfel, cei mai avantajati de lipsa unei cotatii a cerealelor sunt în primul rand companiile transnationale care controleaza comertul cu cereale in aceasta zona, dar si ceilalti cumparatori locali de cereale, iar cei mai defavorizati sunt fermierii care nu beneficiaza de tranzitivitatea pretului international al cerealelor si vand, cel mai adesea, cerealele la orice pret de la capatul tarlalei", arata Comisia prezidentiala.

Pana atunci, romanii continua sa cheltuiasca pe mancare sume mult mai mari decat restul europenilor - de doua ori mai mari comparativ cu media UE 25 şi de aproape 2,8–3 ori mai ridicate fata de media UE15.

Agricultorul-sef. De la definitie la burse de viitor

Un prim pas pentru profesionalizare in agricultura, sustin expertii consultati de Cotroceni, ar fi pregatirea agricultorului-sef, eventual in licee rurale. 

"Trebuie inteles faptul ca profesiunea sau meseria de agricultor-sef de exploatatie este mult mai complexa comparativ cu meseriile „clasice” de mecanizator (tractorist, combainer), ingrijitor de animale, legumicultor, pomicultor, viticultor etc. Agricultorul-sef de exploatatie privat-familiala comerciala trebuie sa aiba o pregatire de specialitate tehnica, economico-financiara, manageriala complexa, sa fie, deopotriva, mecanizator, agricultor, economist si comerciant in specialitatea fermei sale, prin traininguri organizate de firme de consultanta", arata Comisia.

Totodata, specialistii propun acordarea unui sprijin financiar pentru fermele care primesc elevi in practica plus burse lunare de la primarii pentru cei care vor sa ramana sa lucreze in agricultura in baza unui contract pe 10-15 ani.

Contre Basescu- Constantin. Cui i se va vinde pamantul dupa 1 ianuarie

"E cel mai bun document strategic pentru agricultura, industrie si spatiu rural de dupa Revolutie", a laudat presedintele raportul. Dupa sapte rapoarte ale Comisiilor prezidentiale "nu toate utilizate" de guverne, Basescu a venit cu "o rugaminte": "Sa nu-l lasati imbracat frumos, in piele, in biblioteca prezidentiala", a spus el, adaugand ca, pe langa banii europeni, Guvernul are "obligatia de a finanta intr-o maniera rezonabila, dar nu la fel de mica pana acum" agricultura. "Fara acord politic si fara surse de fiantare este inutil sa vorbim de o strategie pe termen mediu si lung", spune insa Daniel Constantin.

Daca ministrul PC si presedintele au coabitat bine in primele minute ale lansarii raportului, pana la final au avut timp sa se si contreze. Primul motiv: discursul prea lung al ministrului. "Ideea era sa lansam strategia, nu sa prezentam activitatea ministerului", i-a reprosat presedintele lui Constantin, grabindu-l sa termine. Al doilea: o ordonanta recenta prin care s-au transferat "vreo 2000 de hectare de la Centrele de cercetare".

Viziuni diferite au fost si in primivinta vanzarii pamantului dupa liberalizarea achizitiilor a 1 ianuarie."Ministerul are pe site un proiect de lege care propune ca ADS sa intervina fie prin crearea unei burse, fie sa cumpere terenuri pe care sa le vanda comasate. Inteleg ca statul nu poate avea drept de preemtiune, trebuie sa fie mai intai vecinul intrebat, apoi statul", a spus Constantin, planuind ca pana in septembrie Guvernul sa ia decizia.

Sustinator al variantei ca statul sa aiba primul dreptul de a cumpara, Basescu a cerut "o forma prin care primii care sa poata beneficia sa fie agricultorii romani, tinerii". "Eu n-am niciun hectar de pamant, dar vreau sa cumpar. Nici statul nu-i bun sa puna el mana pe toate terenurile, dar nici nu inchideti piata arendand totul", le-a propus el agricultorilor incurcandu-l pe Culita Tarata, prezent la dezbatere, cu Trita Fanita, decedat intre timp.

Raportul lansat astazi va fi afisat pe site-ul Administratiei Prezidentiele timp de 30 de zile, pentru sugestii si propuneri de solutii. Forma definitiva va fi data in luna august.

 


(337 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

Comisia lui Basescu a pus diagnosticul agriculturii: "am ramas foarte in urma". Constantin: "Fara acord politic si finantare e inutil sa vorbim" | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.66311812400818 seconds.