Marți, 26 Aprilie 2005 - 10:34 AM Aleg.RO: UDMR, radiografia unei oligarhii
Publicat de: Marius Cosmeanu, R.B
UDMR a luat fiinta pentru a reprezenta si a apara interesele comunitatii maghiare din Ardeal. Felul in care s-a integrat in sistemul politic romanesc arata ca ipoteza aparitiei unei elite politice de alta factura decit cea dimboviteana nu se verifica.
Cine vrea sa inteleaga cu adevarat ce i-a tinut la un loc timp de atitia ani pe liderii UDMR trebuie sa fi auzit trosnetele bancilor facute bucati in centrul orasului de maghiarii din Tirgu-Mures, in martie 1990, pentru a contracara ofensiva taranilor adusi de oamenii Securitatii. Aceasta, doar pret de citiva ani, pentru ca factorului psihologic i-a urmat cel rational si mercantil.
Ce-am avut si ce-am cistigat
Situatia minoritatii maghiare din Romania a cunoscut, prin masurile luate impotriva ei in anii comunismului, citeva momente care i-au marcat memoria colectiva: reducerea numarului de scoli si facultati cu predare in limba maghiara, cenzura mai drastica decit in cazul majoritatii, oprirea posturilor teritoriale de radio, interzicerea folosirii denumirilor de localitati si chiar a unor nume de persoane in limba maghiara s.a.
In decembrie 1989, contextul se schimbase. Evidenta acestui fapt insa nu a fost perceputa ca atare de intreaga elita maghiara a momentului. Perspectiva comunitara implica o constructie conditionata de mai multi factori. Pe de o parte, viitorul comunitatii maghiare din Romania si maniera de gestionare a relatiei cu majoritatea, pe de alta parte, contextul geopolitic zonal si relatia cu Ungaria. Analiza situatiei de moment, chiar si in conditiile haosului care domnea in societatea romaneasca de atunci, impunea insa o pozitionare a UDMR si in procesul de redistribuire a resurselor. Asadar, pe linga amenintarile venind din partea fortelor nationaliste, liantul solidaritatii din cadrul Uniunii era dat si de interesele unei “recapitalizari”.
O umbrela politica
Uniunea a functionat de la bun inceput ca o organizatie-umbrela, unificind mai multe organizatii, partide politice si asociatii cu profil cultural, artistic, stiintific sau profesional. Cu toate acestea, imaginea ei se reduce azi la o singura conotatie: cea politica.
Istoria UDMR e plina de rupturi si regrupari; cine nu le cunoaste nu poate intelege adecvat specificul vietii de partid a reprezentantilor minoritatii maghiare. Factiunile din UDMR s-au format, in general, de jos in sus, fie in jurul unor personalitati, fie a unor grupuri cu orientari politice diferite de cele ale establishment-ului. Primul dintre opozanti a fost Tökes Laszlo. Incompatibilitatea cu moderatii din Uniune a dus la o rapida radicalizare si, in cele din urma, marginalizarea sa. Punctele de ruptura s-au inmultit din cauza asociatiilor studentesti locale sau regionale, dar mai ales prin Uniunea Tinerilor Maghiari, formatiune radicala, care a reprezentat in primii ani 30% dintre optiunile electoratului maghiar. In timp, o buna parte dintre acesti tineri s-au “rinocerizat”, ajungind sa se alature realpolitikului trasat de conducerea Uniunii, in vreme ce altii au optat fie pentru raminerea in curentul radical, fie pentru orientari de centru-dreapta liberale sau crestin-democrate. Restul au iesit din jocul politic, mizind pe afaceri.
La nivel inalt
La virful conducerii UDMR, presedintele Domokos Geza, de orientare moderata, a fost inlocuit de Szocs Geza, sustinut si de diaspora maghiara din Occident. Acesta, la rindul lui a fost schimbat din functie din cauza manierei in care a gestionat fondurile Uniunii si a tensiunilor create in jurul lui.
Urmasul sau, Marko Bela a cistigat in primul rind pentru ca nu avea dusmani si pentru ca parea sa impace toate gruparile. In anii care au urmat, valorile politice si indeosebi cele economice au fost cele care au facut diferenta dintre grupul moderatilor, condus de Marko Bela, si cel al radicalilor reprezentati de Szasz Jeno si Tökes Laszlo. Optiunile lor au dus si la o ruptura intre cele doua grupari. Pina la urma pragmatismul moderatilor a invins idealismul radicalilor.
Elita politica a unui grup etnic minoritar are, conform teoriei politice, un traseu constant: pleaca de la periferie, delegata de membrii acestei comunitati pentru a le reprezenta si a le apara interesele. Dupa o perioada, ea renunta la valori si norme caracteristice comunitatii dobindind altele noi, specifice centrului cu care intra in contact si isi pierde din legitimitate. Liderii UDMR nu fac exceptie. Supravietuirea si perspectivele pe urmatorii ani ale UDMR vor depinde de disponibilitatea si de interesele fortelor politice romanesti.
Sondajele
Intr-un sondaj de opinie realizat in septembrie 2004 de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice din Cluj, pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta a cetatenilor de etnie maghiara din Romania, la intrebarea privind optiunile de vot ale acestora, 80,7% ar fi votat cu UDMR, 8,9% cu PSD si abia 4,7% cu UCM, restul cu alte partide. Conform aceluiasi sondaj, problemele pe care maghiarii din Transilvania le considerau prioritare sint indeosebi de natura sociala: cresterea veniturilor (53%), reducerea impozitelor (43,4%) si stoparea coruptiei (40,3%) fiind cele mai iportante. In schimb, conform sondajului CCRIT, autonomia Tinutului Secuiesc, problema spinoasa a dezbaterii publice in jurul politicilor UDMR, se situeaza abia pe locul zece (9,2%) in aceasta ierarhizare. De asemenea, cei mai eficienti politicieni sint considerati, in ordine, Marko Bela (50,3%), Frunda Gyorgy (43%) si Tökes Laszlo (13,8%).
Banii si influenta politica sint cele doua elemente care ii tin laolalta pe liderii UDMR
O parte a comunitatii maghiare spune ca unitatea conducerii UDMR este explicabila datorita intereselor politice si economice care ii unesc pe liderii acestei formatiuni politice.
De mai bine de zece ani, in virtutea interesului urmarit, UDMR s-a aflat in permanenta in relatii foarte bune cu puterea, indiferent de culoarea politica a acesteia. Un partid cu o politica extrem de pragmatica, intotdeauna urmarind propriul interes si maximizind astfel sansele de a impune programe care, altfel, nu ar primi sustinerea majoritatii legislativului. Din 1995 beneficiaza de unul dintre cei mai longevivi lideri politici, Marko Bela, un om care conduce cu o mina forte partidul, inconjurindu-se de oameni extrem de loiali, pe care voci din comunitatea maghiara spun ca ii unesc interesele financiare, dar si dorinta de a impune partidul ca singura forta politica a comunitatii maghiare. Potrivit presei de limba maghiara din Romania, UDMR foloseste in interes propriu banii destinati comunitatii maghiare de catre Guvernul Romaniei, care se deruleaza prin Fundatia Communitas, a carei conducere este formata in totalitate din liderii UDMR. Fundatia a fost subiectul unor articole de presa in publicatiile de limba maghiara KrĂłnika si Transindex, din Cluj. Acestea au cerut UDMR si presedintelui Marko Bela sa faca publice finantarile Fundatiei Communitas, fiind suspectat faptul ca banii au ajuns la clientela politica a UDMR sau ca au fost folositi in scopuri personale. Desi, potrivit Legii nr. 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public, toate finantarile de genul acesta trebuie facute publice, in jurul banilor cheltuiti de Fundatie s-a pastrat discretia. Pina in prezent, Fundatia a inaintat un singur raport de justificare a sumelor cheltuite, in 2002, si acesta a fost partial, cuprinzind doar trei pagini. In tot acest timp, sumele destinate comunitatii maghiare au fost tot mai mari.
Daca in 2001 suma a fost de 90 de miliarde de lei, in 2004 aceasta s-a triplet, ajungind la 240 de miliarde de lei. „Eu stiu de 52 de miliarde de lei, pe care Fundatia Communitas i-a primit in folosul comunitatii maghiare. Dintre acestia, mai mult de o patrime au fost cheltuiti in folosul UDMR, iar celelalte 20 de miliarde de lei au fost cheltuite in propaganda electorala. Pe linga acesti bani, UDMR mai primeste anual si sapte miliarde de lei, bani destinati partidelor politice parlamentare“, spune Tökes Laszlo, fostul presedinte de onoare al UDMR. Pe plan politic, celelalte formatiuni politice formate din membri ai comunitatii maghiare, Uniunea Civica Maghiara si Consiliul National Secuiesc, cele mai vehemente contestatare ale politicii duse de conducerea UDMR, reproseaza faptul ca, folosindu-se de prioritatile si de interesele comunitatii maghiare, creeaza o „unitate totalitara de tip comunist“, cu intentia de a pastra puterea absoluta in rindul electoratului maghiar din Romania.
Astfel, cei care se rup de aceasta constructie politica sint practic izolati. Legea Minoritatilor intareste acest punct de vedere, deoarece, potrivit prevederilor din noul proiect, unei formatiuni politice, alta decit UDMR, ii va fi foarte greu sa se faca remarcata sau sa stringa indeajuns de multe semnaturi pentru a putea participa la exercitiul electoral.
(1158 )
| |
|