Marți, 17 Martie 2009 - 05:06 AM Aleg.RO: Discursul premierului Emil Boc la dezbaterea din Camera Deputaților

Publicat de: ---

AMOS News Primul-ministru Emil Boc a susținut un discurs, în cadrul dezbaterii din Camera Deputaților cu tema ”Programul și măsurile Guvernului de combatere a crizei economice". Vă prezentăm textul discursului:

"Doamnă președinte al Camerei Deputaților,


Doamnelor și domnilor miniștri,


Doamnelor și domnilor deputați,


Vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la dezbaterea cu privire la „Programul și măsurile Guvernului de combatere a crizei economice”. Încă din start vreau să-i spun domnului Tăriceanu că eu nu am fost la Bruxelles, poate domnia-sa a fost în campanie electorală și nu m-a văzut, dar asta rămâne să stabilească istoria.


Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este următorul: guvernul are un program anticriză, el a fost inclus și adoptat odată cu bugetul de stat pe anul 2009 și principalele măsuri din programul anticriză au fost cuprinse în bugetul de stat.


Programul anticriză al guvernului a fost generat de 2 realități: o realitate a crizei economice externe și o realitate a situației economice a României la sfârșitul anului 2008.


Criza economică externă. Criza este o realitate mondială. Criza nu și-a spus ultimul cuvânt și are un parcurs extrem de brutal. Realitățile economice din țările din preajma noastră, din țările din Uniunea Europeană sau din America confirmă acest lucru. Criza nu s-a născut la noi dar pentru foarte mulți români asta nu contează, criza a intrat în casele lor și a devenit partea nedorită a vieții lor.


Cu privire la realitatea economică a anului 2008, câteva cifre și fapte cred eu că sunt relevante.


1. Anul trecut România a înregistrat a creștere economică de 7,8% dar a încheiat anul cu un deficit de 5,2%. Cu alte cuvinte, guvernarea anterioară, în loc să profite de creșterea economică și să pună bani deoparte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui și ne-a lăsat și datori. Ne-a lăsat cel mai mare deficit bugetar de după 1989, cu alte cuvinte o datorie publică suplimentară de peste 6 mld de euro doar anul trecut. Asta este realitatea pentru cei care astăzi vin să ne dea lecții.


2. Banii din Fondul Național de Dezvoltare, în special cei rezultați din vânzarea BCR,  au fost risipiți de guvernarea anterioară. Numai în ultima parte a anului 2008 au fost risipite 3 miliarde de euro din Fondul Național de Dezvoltare. Astăzi economia românească nu mai are la dispoziție banii pe care i-a câștigat ieri din privatizări. 3 miliarde de euro contează. Ei trebuiau să ajungă în Fondul de Dezvoltare și, de acolo, în investiții. Din nefericire, au fost risipiți.


3. Fonduri europene. În 2007 și 2008, România putea primi din fonduri structurale, potrivit alocării Uniunii Europene, 3 miliarde 129 milioane de euro, bani care să fie efectiv plătiți către beneficiari în România. Guvernarea trecută a reușit să aducă efectiv 6% din acești bani, adică 176 milioane de euro, din care 100 milioane de euro reprezintă plata aferentă programului JEREMIE, program de asistență. Deci aceasta este performanța guvernării anterioare, în doi ani de absorbție a fondurilor comunitare - 6% din cât ne-a alocat Uniunea Europeană.


4. Bani din împrumuturi rambursabile. Din împrumuturi rambursabile de la BEI, BERD, BIRD, BDCE, în valoare de 4 miliarde 809 milioane de euro, vechea guvernare a reușit extraordinara performanță ca, în unele situații, să plătim comisioane de  milioane de euro pentru neutilizarea acestor bani. Să analizăm câteva exemple și câteva proiecte cu bani rambursabili și cu un grad scăzut de utilizare. De exemplu, proiectul de reabilitare drumuri naționale etapa a VI-a beneficiază de un contract de împrumut de la BEI în valoare de 450 milioane euro, încheiat în 2007, și acest împrumut are un grad de utilizare de 2,22%, adică din cei 450 de milioane de euro, guvernarea anterioară a reușit să cheltuiască în doi ani, 10 milioane de euro, adică 2,22% din cuantumul împrumutului. Și exemplele pot continua:


 Proiectul pentru construcția autostrăzii București-Constanța, tronson Cernavodă-Constanța, împrumut BEI în valoare de 250 milioane euro, grad de utilizare 0 (zero)!


 Proiectul educației timpurie, împrumut BDCE din 2007 in valoare de 66 milioane euro, grad de utilizare 1,74% adică s-au cheltuit doar 1,16 milioane euro dintr-un total de 66 milioane de euro!


 Proiectul Servicii comunitare copii, împrumut BDCE din anul 2007, în valoare de 10 milioane euro, grad de utilizare 2%, adică s-au cheltuit 0,20 milioane euro!


 Programul de incluziune socială, împrumut BIRD din 2007, în valoare de 47 milioane euro, grad de utilizare 3,9%, adică s-a cheltuit doar 1,46 milioane euro din cele 47 milioane de euro alocate.


Din totalul acestor bani mai există astăzi 3,55 miliarde de euro, ce pot constitui o sursă pentru actualul Guvern de a finanța investițiile.


Acestea sunt condițiile interne și externe, sumar prezentate, în care se află actuala guvernare. Din nefericire, nu am profitat de contextul economic extern și intern favorabil al anilor trecuși și am risipit bani foarte mulți, când puteam economisi, cheltui cumpătat și moderniza țara prin reforme structurale.


Aud astăzi vorbindu-se de cât de importantă este reforma structurală a societății românești, de cât de importante sunt proiectele de infrastructură, când performanța guvernării anterioare se reduce la 5 kilometri de autostradă.


Trecutul explică, dar nu scuză. Problema Guvernului pe care îl conduc nu e trecutul, ci prezentul și viitorul, în ultimă instanță. Prezentul e criza și nimic nu trebuie să transforme acest prezent în viitor. Aceasta este fișa postului guvernului și fișa tuturor demnitarilor din această țară. Am început să lucrăm cu tot ce avem și cu tot ce ne pune la dispoziție calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Pornim de la o situație critică și simplă: economia României a pierdut o mare parte a piețelor de export, produsele stau blocate și ucid locuri de muncă, de la bănci nu mai curge creditul care pune în mișcare economia iar bugetul e supus unor presiuni uriașe. Problemele economiei au redus veniturile la buget, iar efectele crizei au obligat la creșterea cheltuielilor de asistență socială. Atât criza economică mondială, cât și impactul ei asupra economiei românești nu pot fi evitate. Tot ceea ce poate face Guvernul prin actul de guvernare este:


 pe de o parte să limiteze consecințele economico-sociale negative ale crizei și


 să asigure condițiile pentru o relansare economică cât mai rapidă.


Știm ce și cum trebuie să facem. Am conceput la nivel guvernamental un program de măsuri anti-criză, plan inclus în bugetul de stat, care urmărește cel puțin următoarele  scopuri:


1)     Relansarea creșterii economice și sprijinirea mediului investițional și de afaceri în vederea menținerii și creării locurilor de muncă:


2)     Protejarea populației de efectele crizei economice și în special protejarea categoriilor sociale care sunt cele mai defavorizate în contextul crizei economice și mă refer aici, în special, la cei cu pensii și salarii mici.


3)     Relansarea creditului și a lichidității în vederea finanțării economiei românești. Este, poate, cea mai importantă problemă a economiei și cea mai importantă preocupare a Guvernului în momentul de față, de a relansa creditul și, de aici, de a relansa economia românească și, nu în ultimul rând, pentru a putea da speranțe celor peste 500.000 de români care au credite angajate la bănci și pentru care acestea încep să devină o povară în fiecare zi.


Principalele măsuri și politici anti-criză sunt următoarele:


1. Investiția publică masivă în infrastructură. Principalul nostru răspuns la criză îl reprezintă investițiile. Am alocat 20% din banii bugetului, adică 10,2 miliarde de euro, pentru investiții.


Și o să dau câteva exemple, cu permisiunea dvs., ce am făcut de la momentul adoptării bugetului până astăzi pe această componentă a investițiilor publice masive în infrastructură.


Pe domeniul transporturilor au fost întreprinse și demarate cel puțin următoarele obiective:


 Lărgirea la patru benzi a centurii existente a Bucureștiului, partea de nord. Ce s-a făcut în acest proiect? Începând cu ianuarie 2009 s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect, prin promovarea de hotărâri de Guvern pentru identificarea și plata acestor terenuri. S-au promovat hotărâri de Guvern privind preluarea din proprietatea privată a statului, situație ce stagna de un an de zile. S-au plătit datoriile înregistrate în 2008 și terenuri aferente acestui proiect în valoare de 10.640 mii lei. Pentru lucrări am alocat la începutul acestui an din bugetul de stat 96.680 mii lei.


 Pentru centura Ploiești Vest: începând cu ianuarie 2009 sau deblocat exproprieri necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâre de Guvern și plata a 965 mii lei contravaloare terenuri. S-a făcut un nou program de lucrări astfel încât la finalul anului să fie gata sistemul rutier, urmând ca în primăvara anului 2010 să fie finalizat tot sectorul, lărgirea pasajelor la patru benzi.


 Pasaj subteran DN1 Băneasa: s-au plătit toate datoriile înregistrate în 2008 pentru execuție, în valoare de 4.173 mii lei, s-a deblocat situația utilităților ce stagna de 14 luni la Primăria sectorului 1 și Primăria Generală. Prin bugetul de stat s-a alocat suma de 36.876 mii lei pentru lucrări în 2009.


 Autostrada București-Ploiești: s-a deblocat situația prin hotărârea de Guvern și plata a 149.000 mii lei a terenurilor ce blocau constructorii să atace diferite sectoare de autostradă. De asemenea, s-au plătit către constructori datoriile înregistrate în 2008 pentru execuție, în valoare de 67.600 mii lei. In 2009 suma totala  alocata acestui proiect este de 410.000 mii lei. După plata datoriilor și a terenurilor au mai rămas pentru lucrări 197.000 mii lei. În luna martie s-a deblocat situația juridică a pădurilor, situație care a blocat lucrările timp de 14 luni.


 Autostrada Transilvania: în luna februarie s-a semnat un protocol adițional contractului cu firma Bechtel care prevede finalizare a 42 de km de autostrada pe tronsonul 2B Câmpia Turzii – Gilău până la finalul anului și continuarea lucrărilor la tronsonul 3C Suplacu de Barcau - Borș. Tot prin acest protocol, statul român nu mai plătește avansul (peste 150 milioane euro) și plățile pentru lucrări vor fi efectuate jumătate în euro și jumătate în lei, ceea ce produce economii la bugetul de stat. Anul acesta s-au finalizat exproprierile la tronsonul 2B (26% din total) care blocau execuția, terenuri în valoare de 14.448 mii lei. S-au încheiat în regim de urgență 5 contracte de mutare utilități cu finalizare în perioada martie –aprilie 2009. S-a accelerat aprobarea proiectelor tehnice pe celelalte tronsoane de la Câmpia Turzii la Borș. S-au certificat lucrări executate în 2008, în valoare de 130.000 mii lei.


 Varianta de ocolire Arad la nivel de autostradă: în luna martie s-a semnat contractul de execuție în valoare de 120 milioane euro și este primul proiect din România care are înainte de semnarea contractului de execuție terenurile necesare în proporție de peste 80%. Contractul semnat este prevăzut cu clauze clare, termene intermediare și penalități, astfel încât să se poată rezilia rapid în cazul în care constructorul nu performează.


 Autostrada Arad-Timișoara: s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pe 26 ianuarie. În această săptămâna se va publica in Monitorul Oficial  Hotărârea de Guvern privind expropriere unor terenuri necesare în valoare de 67.371 mii lei, astfel încât constructorul să nu aibă motiv de întârziere.


 Varianta de ocolire Constanța la nivel de autostradă: în cursul acestei săptămâni se publică în Monitorul Oficial o Hotărâre de Guvern privind exproprierile unor terenuri necesare în valoare de 128.557 mii lei. În acest moment se promovează o Hotărâre de Guvern privind transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea Ministerului Transporturilor a unor suprafețe de teren de 142.000 metri pătrați, necesare acestui proiect.


 Autostrada Cernavodă Medgidia-Constanța: Săptămâna trecuta s-au semnat contractele de execuție pe cele doua tronsoane în valoare de 260 milioane de euro. S-a reziliat contractul cu firma de consultanță ce avea întârzieri, în luna aprilie urmând a fi desemnat un nou consultant.


Iată doar un capitol, și am mers în manieră explicită, pentru a observa că ceea ce am scris în buget la capitolul investiții în domeniul infrastructurii se face și nu sunt doar simple vorbe, așa cum a fost situația în perioada anterioară acestei guvernări.


De asemenea, un proiect extrem de important îl reprezintă reabilitarea termică a blocurilor, proiect care are cel puțin două avantaje majore: economie la factura plătită de cetățean, pe de altă parte, este vorba despre locuri de muncă și comenzi pentru industria autohtonă.


Am adoptat deja ordonanța de urgență cu privire la reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Potrivit Ordonanței, 50% din costuri sunt suportate de la bugetul de stat, 30% de către administrațiile locale și 20% de către asociațiile de proprietari. Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe îi sunt alocați 360 de milioane de lei. Aceștia vor asigura finanțarea lucrărilor de intervenție la aproximativ 50.000 de apartamente. În cursul lunii februarie, au fost solicitate primarilor cereri de finanțare pentru blocurile de locuințe, cu indicatorii tehnico-economici aprobați de consiliile locale. Până în prezent, cererile centralizate totalizează aproximativ 11.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici aprobați și aproximativ 34.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici în curs de aprobare. Principiul de finanțare va fi „primul venit, primul servit”.


 


De asemenea, în ceea ce privește programul de modernizare a infrastructurii locale, pe componenta drumuri avem alocate, în total, 800 milioane lei (față de 148 milioane lei în 2008), iar pe componenta construire sisteme de alimentare cu apă 250 de milioane lei (față de 92 milioane lei în 2008). Au fost comunicate deja consiliilor județene alocările, urmând ca lista obiectivelor finanțate și termenele de punere în funcțiune să fie definitivate imediat, prin ordin al ministrului, până la sfârșitul lunii martie. Aceeași este situația și a programului de construire sisteme de alimentare cu apă la sate și a programului de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori.


În domeniul infrastructurii din sănătate: a fost stabilit deja graficul eșalonării fondurilor pe obiective de investiții. Astfel, cei 155.343 mii lei au fost repartizați după cum urmează: 110.262 mii lei pentru obiective de investiții în continuare, 3.544 mii lei pentru obiective de investiții noi și 41.537 mii lei pentru consolidări clădiri. Deja, ministerul Sănătății a făcut demersurile necesare pentru ca acești bani să ajungă în teritoriu, iar lucrările de modernizare a infrastructurii în sănătate să fie realizate.


În domeniul infrastructurii din educație, pe lângă achitarea restanțelor pentru lucrările efectuate și nedecontate în anul 2008, în valoare de peste 825 milioane lei, sunt pregătite demersurile investiționale pentru: achiziționarea de microbuze, continuarea realizării a 84 de campusuri școlare în județe, continuarea sau demararea lucrărilor de construcție la peste 33 de cămine studențești în principalele centre universitare sau pentru continuarea sau demararea lucrărilor de modernizare la peste 125 de spatii de învățământ în principalele centre universitare. De asemenea, este în plină desfășurare programul lucrărilor de reabilitare pentru circa 2.000 de școli.


În domeniul agriculturii, au fost achitate aproape toate subvențiile restante pentru anul 2008, în valoare de peste 1 miliard de lei. De asemenea, s-au făcut plăți în sectorul vegetal de 251,3 milioane lei, în sectorul zootehnic de 490 milioane lei și în sectorul îmbunătățiri funciare de 42,4 milioane lei. Și, în ultima ședință de Guvern, am alocat sectorului de îmbunătățiri funciare sumele din buget pentru ca aceste lucrări să fie efectuate la timp.


Iată doar câteva exemple și, evident, putem continua cu mediul, cu turismul și cu foarte multe alte domenii unde lucrările sunt deja în desfășurare, tocmai pentru ca, pe de o parte, să dăm de lucru economiei românești, să asigurăm menținerea locurilor de muncă, să asigurăm lichiditate, cu atât cât se poate, de bani-gheață, cu atât cât putem în momentul de față, un Guvern care, repet, a făcut din investiții preocuparea majoră. Niciun alt Guvern din istoria României nu a reușit să aloce 20% din banii pe care îi are pentru lucrări de investiții.


Tot la acest capitol, al investițiilor, aș menționa faptul că am achitat deja 80% din datoriile restante ale vechiului guvern, și mă refer aici la lucrările efectuate, facturate și neplătite la 31 decembrie 2008. Atrag atenția și de aici, de la tribuna Parlamentului, ordonatorilor secundari și terțiari de credite să plătească acești bani către firmele care au efectuat lucrări. Degeaba deschid finanțare Ministerul Finanțelor și ministerele de resort spre structurile teritoriale, dacă ordonatorii terțiari și secundari de credite nu fac aceste plății. Vom avea monitorizarea exactă, prin intermediul prefecturilor, asupra modului cum acești bani pe care Guvernul, cu eforturi substanțiale, îi procură pentru a-i pune la dispoziția unităților economice, astfel încât activitatea economică să fie relansată.


De asemenea, am modificat deja, printr-o ordonanță de urgență, legea achizițiilor publice. Împreună cu domnul vicepremier Dan Nica am lucrat la acest proiect, cu o echipă de specialiști, și am urmărit prin această modificare a legii achizițiilor publice, pe de o parte să întărim transparența și controlul banului public și, pe de altă parte, să eliminăm mecanismele birocratice care puneau atâtea frâne în procesul achizițiilor publice. Am scurtat termenul  de organizare a unei licitații de la 90 de zile la 30 de zile, am stabilit termene precise pentru analiza ofertei la 20 de zile, cu un surplus de maxim 20 de zile, termene precise în instanță pentru judecarea cererilor în cazul în care există contestații și introducerea unei taxe de timbru de 2% din valoarea contractului, pentru a împiedica acțiunile șicanatorii care blochează acțiunile de licitație cu privire la utilizare banului public


Absorbția fondurilor comunitare


Atragerea banilor europeni reprezintă șansa modernizării României și depășirii crizei economice. În doi ani, și anume în 2007 și 2008, vechea guvernare a adus în țară 6% din banii care i-au fost alocați de Uniunea Europeană. Și nu este de mirare de ce au realizat doar atât. În primul rând pentru că doar un singur Program Operațional Sectorial a fost auditat la capitolul sistemul de management și control și era firesc că plăți intermediare nu puteau fi făcute, câtă vreme Programele Operațional Sectoriale nu erau auditate în privința sistemelor de management și control.


Ce am făcut noi? Încă din primul moment când am ajuns la guvernare am înființat un Comitet interministerial sub coordonarea directă a Premierului și Vicepremierului care monitorizează săptămânal gradul de absorbție a banilor comunitari și procedurile care trebuie simplificate pentru ca acești bani să ajungă mai repede în România. Și rezultatele se văd deja spunem noi. În două luni ale acestei guvernări au fost semnate 141 de contracte de finanțare, în timp ce într-un an și jumătate al vechii guvernări, din iulie 2007 până la sfârșitul anului 2008, au fost semnate doar 177 de contracte de finanțare. Cu alte cuvinte, am făcut în două luni ce a făcut fostul guvern în mai bine de un an.


Menținerea cotei unice de impozitare, a treia prioritate din programul anticriză: Cota unică este un bun câștigat, și această cotă unică trebuie păstrată.


Capitalizarea CEC și Eximbank în vederea susținerii  mediului de afaceri: Am decis să cheltuim în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii care sunt expuse unor riscuri grave, în primul rând riscului valutar și de neachitare a plăților. Aceste presiuni asupra IMM-urilor au fost provocate de criza financiară și de încredere de pe piețele globale. Vom interveni printr-o injecție substanțială de capital la CEC și la EXIMBANK pentru a degaja traseele comerciale și de export ale sectorului privat. De asemenea, domnul ministru Niță are un program ambițios de simplificare a procedurilor pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, program care a fost déjà aprobat printr-un memorandum în Guvern și va fi extins la toate componentele de atragerea de fonduri europene tocmai pentru a aduce mai mulți bani pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în România.


Alocarea prin bugetul de stat a cel puțin aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008.


Operaționalizarea fondului de garantare a creditorilor pentru IMM-uri și înființarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii:        Chiar în ultima ședință de Guvern, la propunerea Ministerului întreprinderilor mici și mijlocii am aprobat acest act normativ prin care asigurăm contragarantarea creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru a menține și genera noi locuri de muncă.


Continuarea și extinderea programului Rabla prin cel puțin două modalități: intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai “tinere” decât cele admise până anul trecut și majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum și finanțarea în limita a 60.000 de vehicule față de 40.000 în 2008. De asemenea, am modificat taxa auto pentru a răspunde nevoilor industriei autohtone, intereselor cetățenilor români și nu în ultimul rând reglementărilor europene.


Includerea în bugetul general consolidat al statului a veniturilor proprii ale instuțiilor și agențiilor guvernamentale.


Programul anticriză are nu numai o componentă economică, care este vitală pentru relansarea economiei românești, ci are și o componentă socială.  Așa cum am spus încă din primul moment, această criză nu trebuie să fie decontată de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească, de cei cu venituri mici, de cei cu pensii și salarii mici. Această criză trebuie să ne găsească solidari, de aceea programul anti-criză are și un set de măsuri pentru protejarea populației, pentru protejarea intereselor economice ale populației. Și aceste măsuri ar fi pe scurt următoarele: 


1. Instituirea pensiei sociale minime. Este un act de dreptate, este un act moral, este un act care vine în sprijinul acelora care trăiesc la limita subzistenței. Este un act prin care instituim în România o pensie socială minimă de 350 de lei: începând cu 1 aprilie 2009 de 300 de lei și de la 1 octombrie 2009 până la 350 de lei. Deja a fost emis actul normativ care instituie în România pensia socială minimă, un act de care beneficiază peste 1.200.000 de persoane care vor avea un pic mai mult decât ieri în vederea asigurării unui trai cât de cât decent și este păcat că o asemenea măsură nu s-a putut lua mai repede, dar  în vremuri de criză poate că este momentul să ne gândim cu atât mai mult la cei care sunt vulnerabili, la cei care au probleme sociale.


2. Compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei. Deja, la propunerea ministrului sănătății acest act normativ a fost emis și este în vigoare.


3. Tratarea veniturilor din perioada de șomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează:


     - din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non-salarială și aplicarea regimului corespunzător de impozitare


     - din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuțiilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale.


4. Susținerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajați și șomeri.


5. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu trei luni.


6. Și nu în ultimul rând, aș face mențiunea, dacă tot vorbim despre solidaritate, ea trebuie să fie exemplificată și prin câteva date concrete, am propus ca pentru demnitari salariile acestora pentru anul 2009 să fie înghețate.


Acest set de politici și măsuri anticriză, set cuprins în proiectul bugetului de stat, evident că în funcție de evoluția economică va fi urmat de alte măsuri și politici anticriză.


În perioada următoare avem în analiză mai multe măsuri care vin să completeze programul pe care l-am prezentat, și m-aș referi, cu titlu exemplificativ, la câteva dintre aceste măsuri viitoare:


1.                Reducerea numărului de taxe și tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective. Chiar dacă suntem în perioadă de criză, această guvernare merge pe mâna unei fiscalități reduse: menținem cota unică de impozitare de 16%  și reducem numărul de tarife, impozite și taxe. În prezent, există în România 558 de impozite și taxe, din care 74 în Registrul fiscal al contribuțiilor sociale și 484 în Registrul taxelor și tarifelor nefiscale. Aceste impozite sunt prevăzute într-un număr de 185 de acte normative.


2.                Neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul al II-lea al anului 2009 - o altă măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri, pentru susținerea activității economice, pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă.


3.                Stimularea investițiilor prin acordarea de garanții de stat, acordarea de ajutoare de stat și elaborarea unor scheme noi de ajutor de stat pentru întreprinderile și domeniile strategice ale economiei românești.


4.                Majorarea prefinanțării proiectelor la 20%.


5.                Măsuri privind TVA-ul pentru anumite proiecte.


6.                Corelarea politicilor fiscale ale guvernului cu politica monetară a Băncii Naționale, în vederea reluării creditării economiei românești. În acest context, este analizată și posibilitatea unui împrumut  extern de la Comisia Europeană și Fondul MI în vederea asigurării necesarului de finanțare. Este vital să asigurăm relansarea credității economiei românești. In acest sens, am infiintat la nivelul guvernului un Comitet Interministerial care analizeaza  necesarul de finantare interna si externa a Romaniei.


7.                Accesarea rapidă și eficiantă a fondurilor rambursabile de la BEI, BIRD, BDCE pentru investiții majore în economia românească. Există fonduri rambursabile în valoare de 3.55 miliarde euro.


8.                Măsuri de sprijin a unor sectoare și domenii cheie ale economiei românești, ce reprezintă un avantaj competitiv în raport cu alte țări. Cu alte cuvinte, guvernul își propune să stabilească un set de măsuri pentru sprijinirea acelor domenii ale economiei românești care prezintă un avantaj competitiv în raport cu alte țări. Mă refer aici, în special, la agricultură și turism, dar avem în vedere și regia sau domeniul construcțiilor. Sunt domenii unde putem aduce plusvaloare în economia românească. Domnul ministru Sârbu deja lucrează la un asemenea plan pe termen mediu și lung pentru a face din România o țară exportatoare de poduse agroalimentare și nu așa cum este în momentul de față, o țară net importatoare de poduse agroalimentare. Pentru asta este nevoie de o strategie cu pași preciși pe termen mediu și lung, prin care România, care are posibilitatea de ... milioane de oameni trebuie să devină o țară exportatoare de poduse agroalimentare. Din nefericire, agricultura n-a reprezentat o prioritate strategică a nici unui guvern de până în momentul de față, este un domeniu strategic și care, repet, va fi în atenția guvernului pe perioada următoare, cu măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru atingerea acestui obiectiv.


De asemenea, în încheiere aș vrea să vă mai spun doar câteva lucruri.


Criza care ne obligă astăzi la adevăruri neconvenabile și măsuri decisive trebuie să fie baza modernizării statului. Această criză ne poate face, totuși, un serviciu: ea trebuie să fie dieta care pune capăt obezității birocratice a statului. Criza va grăbi modernizarea. Rezultatele pe care le vom avea vor depinde în primul rând de noi. Reformele structurale nu ne sunt dictate de FMI, ele sunt necesare prentru că fostul guvern a scăpat complet aceste reforme, care ar fi fost mult mai ușor de aplicat în vremuri de creștere economică. Cu sau fără FMI, guvernul a început aceste reforme din primele zile ale mandatului, cu sau fără FMI, guvernul este decis să modernizeze România, mă refer la acele reforme structurale pe care acest guvern trebuie să le ducă până la capăt.


Mă refer la descentralizare, și deja am stabilit în guvern ca descentralizarea în principalele domenii - educație, sănătate, agricultură, cultură și administrație locală -  să plece pe drumul actelor normative până la începutul lunii mai, după care, odată cu această toamnă și începutul anului viitor, să regăsim descentralizarea în termeni reali în România. Asta înseamnă că noi cei din București, cei de la puterea centrală, vom da mai multe prerogative spre autoritățile locale, pentru ca ei să gestioneze interesele în raport cu ceea ce le cere comunitatea și nu șeful de la București. Evident  că această descentralizare va fi însoțită de o alocare a resurselor financiare corespunzătoare.


În al doilea rând, este vorba de proiectul legii salarizării unice. Este un proiect care trebuie să elimine privilegiile din sistemul de salarizare din România, este vorba despre un proiect care va lămuri pentru totdeauna problema sporurilor, indemnizațiilor și altor bonusuri. Fiecare cetățean român va fi plătit în concordanță cu pregătirea pe care o are și cu munca pe care o desfășoară, fără privilegii și fără privilegiați. Acest proiect va fi finalizat în luna mai și va intra în dezbatere la Parlament, pentru a pune ordine în sistemul salarizării publice din România. Știm cu toții că avem funcționari publici care sunt prost plătiți, știm că avem nevoie de funcționari care trebuie să fie mai bine plătiți pentru că fac, trebuie să facă o muncă foarte bună, după cum știm că sunt foarte mulți funcționari care, așa cum spuneam, taie frunză la câini și care nu mai trebuie plătiți din banii publici. Asta poate fi realizat numai printr-o reformă reală a statului, atât prin legea unică a salarizării publice, cât și prin cea de-a treia componentă: restructurarea agențiilor și a aparatului guvernamental. Deja câteva semnale au fost date: am desființat Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul de Interne a început un amplu proces de restructurare, acesta continuă și va continua la nivelul agențiilor și al altor structuri subordonate ministerelor, pentru că avem nevoie de un stat suplu, ave nevoie de un stat eficient, avem nevoie de un stat care să răspundă nevoilor oamenilor.


Aceste lucruri pot fi realizate de un guvern care are voința, știința și capacitatea de a face aceste lucruri. Și tocmai de aceea spun că această criză poate fi - cum spune românul, în tot răul și un bine - (n.n. un prilej) să modernizăm statul român pe calea acestor reforme structurale. Dar această criză trebuie poate să ne găsească, mai mult ca oricând, solidari.


A fi solidari înseamnă, pe de o parte, să avem grijă de creșterea economică iar, pe de altă parte, să avem grijă de cei care sunt vulnerabili la aceste vremuri dificile. Noi nu putem cere românilor decât două lucruri: încredere și luciditate, la vremuri grele - oameni solidari. Nu ne putem înșela unii pe alții - și nici n-avem voie să ne înșelăm - cu speranța că vremurile o să fie mai bune cu noi decât sunt cu alții. Vom trece prin clipe încercări și neașteptate dar vom trece împreună și vom reuși împreună, dacă vom fi solidari și vom face ceea ce trebuie pentru România, în interesul românilor".


(343 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

Discursul premierului Emil Boc la dezbaterea din Camera Deputaților | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.58072018623352 seconds.