Luni, 04 Februarie 2008 - 05:06 AM Aleg.RO: Ion Iliescu:“Presedintelui Basescu ii lipseste educatia politica si civica fundamentala”

Publicat de: Diana Nedelcu, Roxan

cronicaromana • Ultima parte a interviului cu presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu
“Confruntarea, daca se refera la problemele de fond ale societatii si ale agendei publice, inseamna de fapt democratie! Competitia intre diferite structuri politice este fireasca, numai ca politica mai inseamna si altceva decat confruntare, pentru ca dincolo de ea exista si un interes politic major national, la care cu totii trebuie sa cuplam . Intelepciunea consta in a gasi consensul si o platforma de comunicare. Aceasta conlucrare benefica tarii inseamna si sa nu ne mentinem pe pozitii transante... fiecare sta pe trotuarul lui si de acolo ii critica pe cei de pe trotuarul vecin. Nu aceasta este esenta democratiei! Din pacate, in loc sa evoluam fata de anii 90, cand a fost mai multa intelepciune in momentele grele, acum, de trei ani de zile asistam la un climat de periferie, care inrautateste si submineaza comunicarea. Si asta ne impiedica sa discutam despre ceea ce este fundamental. Despre ceea ce intereseaza cetateanul, despre ceea ce ar trebui sa facem in beneficiul sau. Problemele de fond ale Romaniei, pana la urma, trebuie rezolvate si prin politica interna si prin utilizarea oportunitatilor oferite de deschiderea noastra catre lume. Trebuie sa stim sa folosim oportunitatile!”

- Domnule presedinte, ce facem cu Constitutia? O schimbam sau nu?
- Exista aceasta discutie si ea este strict legata de functionarea institutiilor. Se tot spune ca nu este clara Constitutia, ca nu este buna, motiv pentru care am asistat la atacuri furibunde din partea unora la adresa ei. Daca ne-am lua dupa ei, cei mai multi fiind sustinatori ai pozitiilor lui Traian Basescu, ar trebui sa modificam Constitutia la fiecare schimbare de Guvern ori de sef de stat. Asta vrem?
Sunt state care nici macar nu au Constitutie in sensul pe care il dam noi notiunii! Statele Unite, de exemplu. In ce consta Constitutia USA? Este acea Declaratie de Independenta a lui Thomas Jefferson si amendamentele care, de-a lungul istoriei, au tot fost adaugate. Este un corp de legi, dar care formeaza un cadru general pentru functionarea statului american. Nu intra in detalii privind relatiile dintre institutii. Anglia, de asemenea, nu are Constitutie! Si este un exemplu de democratie parlamentara. Nu sunt deloc incurcati de faptul ca nu au Constitutie. In schimb la noi, in viziunea unora, Constitutia ar trebui sa fie un fel de regulament de functionare si de comportament, care sa spuna si sefului statului si sefului guvernului si fiecarui ministru in parte si fiecarei institutii ce sa faca, de dimineata pana seara. Cam asta vad unii in Constitutie. Dar nu asta este Constitutia. Ea este Legea Fundamentala, cum se si spune, si trebuie sa aiba constanta, permanenta, in timp. Menirea ei este de a fi elementul de raportare in elaborarea legislatiei, iar legislatia este cea care stabileste lucrurile concret, si care in mod fatal, are o dinamica a ei in timp, o adaptare la schimbarile societatii. Cu Constitutia nu te joci, s-o schimbi de fiecare data. Noi am facut acele modificari din 2003 motivat de obligatiile generate de noul statut al tarii, ca nou membru UE. Si am adaugat si cateva corective, unele precizari in legatura cu functionarea celor doua Camere si altor institutii. Deci, mici adaptari, amendamente pe care le impune viata. Si apoi, Constitutia este mai mult decat ceea ce vad unii in ea: de ce nu se refera nimeni la capitolul “drepturi si libertati cetatenesti”? Nu prezinta interes garantarea lor? Totul este joc de putere?

Constitutia, ca atare, trebuie respectata!
- Pe aceasta tema este o adevarata disputa pe scena politica. Unii sustin varianta republicii parlamentare, altii o vor pe cea prezidentiala...
- Discutia are un alt fundament si pentru o parte aflata in conflict, si pentru alta. Iar din cauza comportamentului sefului statului, unii vor sa existe niste ingradiri ale puterii presedintelui Republicii si sunt adeptii unei formule europene, unde presedintele este ales de Parlament si nu de populatie. Eu nu cred ca este usor de facut asa ceva. Un drept pe care cetateanul l-a obtinut dupa Revolutie a fost acela ca el sa-l aleaga direct pe seful statului A retrage acum acest drept romanilor ar crea o reactie de dezaprobare din partea cetatenilor. De altfel, varianta actuala de alegere a presedintelui nu este o slabiciune a sistemului constitutional, si nici un handicap. Sunt presedinti mai eficienti sau mai putin eficienti, indiferent de atributiunile constitutionale, alesi direct de cetatean sau alesi de Parlament. Raportul intre presedinte si Guvern, atributiunile lui, acestea sunt chestiuni de practica, pe care le verifica viata si este posibil sa duca, in timp, si la modificari. Dar principial vorbind, noi am elaborat aceasta Constitutie de o maniera mult mai riguroasa decat toate celelalte state din zona in care ne aflam. Si-as vrea sa revenim un moment in istoria recenta... In Comunicatul catre tara al CFSN, care s-a format in noaptea de 22 decembrie, printre cele 10 puncte enumerate, unul viza elaborarea unei Constitutii democratice a tarii. Vedeam aceasta ca o masura imediata. Am si constituit imediat, dupa ce ne-am structurat in Consiliul Frontului Salvarii Nationale, o comisie constitutionala, dupa cum i-am zis noi, atunci. Comisia era prezidata de Dumitru Mazilu, care era prim-vicepresedinte in FSN si a fost infiintata in ideea ca, in 2-3 luni, sa si elaboram textul unei noi Constitutii. Cum au facut bulgarii. Ei, in trei luni, si-au elaborat o noua Constitutie. Atunci, in ianuarie ’90, am avut niste consultari cu mai multi specialisti in drept constitutional. Am avut o asistenta permanenta din partea Consiliului Europei. Si alte consultari, printre care, in luna ianuarie, cu presedintele Curtii Constitutionale a Frantei. Si el mi-a spus, intr-o discutie, sa nu grabim cu Constitutia si sa luam ca reper experienta franceza, care a ales o Adunare Constituanta, iar aceasta autoritate - forumul ales de popor - sa elaboreze Constitutia. Atunci, am schimbat comisia respectiva in comisie juridica a FSN, si apoi a CPUN, care a avut o activitate foarte laborioasa. In acea perioada am abrogat foarte multe acte legislative ale vechiului regim si s-au elaborat peste 200 de legi, printre care si legea privind alegerea din 20 mai a Parlamentului, Adunarea Constituanta si a presedintelui tarii. Deci, am adoptat o formula care a dat temei elaborarii unui document fundamental. Si Adunarea Constituanta a lucrat cu foarte multa vigoare. S-a creat mai intai o comisie de specialitate si toti juristii din Parlament au format Comisia de elaborare a Constitutiei. Si a inceput o munca de documentare titanica - cu toata istoria Constitutiilor romanesti, dar si o documentare privind constitutiile din alte tari. In octombrie ’90 am organizat la Bucuresti o reuniune stiintifica internationala cu specialisti in drept constitutional din Europa, din America. A fost un moment important si chiar o scolarizare, as putea spune. Ne-am format si noi, astfel, un corp de juristi in Drept Constitutional. Pentru ca, la acea vreme erau doar doua catedre de Drept Constitutional, una la Bucuresti si una la Cluj, si erau cativa specialisti care cunosteau astfel de probleme. Restul juristilor nu ocupau de asa ceva. Elaborarea Constitutiei a fost un moment important si pentru scoala noastra de drept, prin contactele cu specialistii internationali, prin vizitele facute in alte tari pentru documentare la fata locului... Si abia in urma acestor documentari si consultari cu specialistii si cu asistenta permanenta a Consiliului Europei s-a reusit redactarea primului proiect de Constitutie, in decembrie 1990. Proiectul a fost dat publicitatii si a fost supus dezbaterii publice timp de doua luni, inclusiv in presa. Apoi, de la 1 februarie, din momentul in care si-a reluat activitatea Parlamentul, timp de patru luni de zile au discutat in detaliu, articol cu articol.
S-au prezentat peste 1.000 de amendamente la proiectul initial. In vacanta de vara parlamentara, comisia a lucrat la introducerea acestor amendamente intr-o forma evoluata a textului. Au fost reluate lucrarile, in septembrie, si proiectul a fost finalizat in octombrie. In luna urmatoare, proiectul final a fost supus dezbaterii si aprobat de Parlament si la 8 decembrie 1991 s-a nascut noua Constitutie.

- Un proces destul de indelungat...
- A fost un proces laborios de elaborare, bazat pe o documentare foarte ampla si, tocmai de aceea, toti specialistii care ne-au asistat si ajutat au apreciat modul in care noi am elaborat Legea Fundamentala. Iar cand s-a adoptat Constitutia, toti specialistii din afara au apreciat caracterul ei modern si democratic. Sigur ca, in practica, in viata pot aparea diverse probleme, situatii... Dar, asa cum se prezinta Constitutia astazi, ea este considerata una foarte moderna. Sigur, pot exista mici amendamente care o pot imbunatati, dar Constitutia, ca atare, trebuie respectata. Problema de fond este nu ca Legea Fundamentala este de vina ca nu este respectata, fie de seful statului, fie de alte institutii, ci tocmai faptul ca nu este respectata in spiritul si litera ei. Constitutia trebuie sa fie un instrument de asigurare a bunei functionari a institutiilor. Dar altceva lipseste! Lipseste educatia civica, educatia democratica si cultura necesara celor chemati sa respecte si sa aplice Constitutia. In asta trebuie sa se concentreze eforturile noastre, ale tuturor, forte politice, media si institutiile statului: pentru a dezvolta climatul necesar formarii unei culturi democratice in viata noastra sociala si in respectarea si aplicarea legilor.

Este vorba de ambitia sefului statului, care vrea sa controleze tot!
- Dar tot ce se intampla pe scena politica pare a conduce, mai degraba, spre constatarea existentei unei inculturi democratice, care se afirma prin contestarea legii si a altor valori democratice.
- Este vorba de Ambitie! Ambitia sefului statului, care vrea sa controleze tot! Cred ca domnului Basescu ii lipseste tocmai educatia politica si civica fundamentala, cea care ii poate spune mereu ce inseamna a respecta litera si spiritul Constitutiei si a intretine raporturi normale cu celelalte institutii ale statului. In aceasta privinta, Constitutia este foarte explicita, referitor la functia presedintelui. El trebuie sa fie factor de coagulare, de echilibru si de dialog intre institutiile statului si cu fortele politice din societate. Ori, in contextul in care el este factor de discordie si in loc de comunicare si dialog, el introduce elemente de suspiciune si de discordie fata de toti ceilalti factori, cu care ar trebui sa colaboreze, comportamentul acesta nu poate sa duca la ceva bun... Este datoria lui, ca sef al statului, sa manifeste responsabilitate in spiritul Constitutiei.

Eu ma vedeam saptamanal cu premierul
- Cat timp ati fost presedinte al Romaniei ati colaborat cu mai multi primi-ministri... Au existat probleme de comunicare cu vreunul dintre ei?
- Noi ne-am straduit sa colaboram cat mai bine. Indiferent de persoane, caci am avut, de-a lungul timpului, patru prim-ministri – Petre Roman, Stolojan, Vacaroiu, Nastase - fiecare cu calitatile lui, cu defectele lui, cu slabiciunile lui... Dar am cautat, cu fiecare in parte, sa gasesc limbajul comun pentru ca lucrurile sa mearga bine. Si am traversat o perioada complicata, plina de presiuni de tot felul, dar si foarte bogata in ceea ce priveste elaborarea legislativa. Dupa ce a fost finalizata Constitutia, a trebuit sa elaboram toata legislatia tarii. Apoi, in vederea pregatirii tarii noastre pentru aderarea la UE a mai fost necesar sa fie elaborate inca vreo 400 de legi, care trebuia sa fie corelate cu legislatia UE. De altfel, acesta este un principiu cuprins si-n Constitutie, si anume, prioritatea reglementarilor internationale la care suntem parte fata de cele nationale. Deci, aceasta aliniere a legislatiei noastre la legislatia internationala era necesara. Cat timp am fost presedinte a fost o perioada foarte “bogata” din punct de vedere legislativ, in care executivul a avut prima initiativa. El a fost initiator, si asa este si normal, deoarece se si loveste de tot felul de probleme si este obligatia lui sa o faca. Si conlucrarea Executivului cu Parlamentul este iarasi importanta... Presedintele nu are niciun fel de drept de initiativa legislativa, dar influenta lui poate fi benefica, pentru a da coerenta necesara actului de guvernare, luat in sens larg.

- Deci, colaborati cu premierul, indiferent cum se numea el...
- Eu ma vedeam saptamanal cu primul ministru! Discutam toate problemele impreuna cu premierul si cu presedintii celor doua Camere si corelam programul nostru international, pentru ca in toate guvernarile am avut probleme foarte serioase in legatura cu extinderea UE si a NATO, in care eram vital interesati. Si au tot fost destule probleme care vizau activitatea premierului, a ministrului de Externe sau a altor membri ai Guvernului... Cautam sa nu ne calcam pe picioare! Sa corelam actiunile noastre, sa actionam unitar, nu sa ne concuram, sa dam mesaje contradictorii, din care sa nu inteleaga nimeni nimic. Conveneam sa avem un limbaj comun, o platforma comuna. Sa nu ne trezim ca unul spune ceva intr-un loc si altul spune altceva. Noi ne intalneam sistematic. Mai erau apoi intalnirile cu sefii de partide. Am avut in anii ’90 atmosfera aceea foarte incordata din tara, cu confruntari uneori foarte dure, dar am simtit cu totii nevoia sa avem dialog si sa cautam impreuna solutii corespunzatoare problemelor care tineau de interesul national. Ca exemplu, relatia mea cu domnul Coposu, care era una dura... Avea si motivatiile sale subiective... 17 ani de inchisoare... Dar era totusi un om politic responsabil, un om politic rational. Si, fie la initiativa mea, fie la initiativa sa ne intalneam si discutam. Apoi, cand s-a constituit Conventia Democrata, el a devenit practic seful spiritual al intregii Opozitii. Noi devenisem intre timp tara asociata la UE si Uniunea ne-a facut un fel de oferta, o schita de strategie referitoare la pregatirea tarilor asociate pentru a deveni compatibile prin legislatie. Primul lucru care l-am facut atunci cand am venit in tara, dupa consultarile cu Guvernul, a fost sa convoc sefii partidelor. Si erau 14 partide! Si am sugerat sa facem o actiune comuna, la care sa concure toate fortele politice. Nu era doar o treaba a Guvernului, era o chestiune de perspectiva a tarii. In principal trebuia sa raspundem la intrebarea cum ne pregatim sa fim compatibili, sa fim membru al UE? Trebuia sa elaboram strategia de pregatire pentru UE. Ca sa realizam acea, de acum celebra,
reuniune de la Snagov, decisiva a fost discutia cu domnul Coposu, care nu s-a multumit cu intalnirea cu mine si a vrut sa se lamureasca personal despre ce este vorba. Si l-a chemat la el pe academicianul Tudorache, care a coordonat munca comisiei, pentru a se lamuri ce va fi cu acel document. Si i s-a spus ca nu este doar un document care sa-i foloseasca politic lui Iliescu, ci este o chestie necesara pentru tara. Si atunci, decizia lui de a participa la elaborarea strategiei a fost importanta pentru toate cele 14 partide care, de altfel, si-au desemnat reprezentanti specialisti, care au lucrat in comisie, timp de 4 luni de zile, alaturi de toti ceilalti care au realizat proiectul. A fost un exercitiu intelectual si politic extrem de important si de util pentru noi toti. Am incercat sa vedem cum putem sa abordam problemele integrarii si constrangerile procesului de aderare de pe pozitia interesului national. Si atunci, a disparut haina de partid, carnetul de partid si chestiunile de fond au fost: cum ne raportam noi la UE? Cum anume sa raspundem acestui document? Romanii au fost primii care s-au prezentat cu o astfel de strategie nationala de aderare. La urmatorul Summit al UE, cel de la Cannes, am prezentat acel document – de fapt, o sinteza a lui – Strategia pregatirii Romaniei pentru aderare la UE, insotita si de o declaratie politica. Declaratie semnata de sefii celor 14 partide, de seful statului, de seful Guvernului si de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. A fost un document cu greutate si cu angajarea tuturor. Acesta este spiritul de care s-a vorbit atat – spiritul de la Snagov! Spiritul in care ne aflam noi, in care s-a construit si democratia, si statul de drept, si toata legislatia sa cu toate institutiile sale. Acesta este spiritul in care ar trebui si trebuie in continuare sa abordam lucrurile. Dincolo de interesul personal, de interesul de partid si de confruntarea politica fireasca intr-o democratie...

Este o perceptie falsa ca intelectualitatea ar fi de dreapta
- Intelectualii de stanga mai au vreun rol in viata politica romaneasca?
- Asta este intr-adevar o problema a societatii civile in general, ma refer la caracterul ei preponderent de dreapta, dar si a PSD in special... Partidul ar fi putut sa coaguleze o societate civila, caci asta inseamna pana la urma intelectualitate, dar fiind mai mult ocupati de administrare, acest aspect a fost neglijat. Sunt insa numeroase intrebari legate de modul in care s-a nascut aceasta societate civila a fortelor de dreapta, care este acum dominanta pe scena publica. Odata cu ea s-a nascut si o prejudecata, aceasta perceptie falsa ca intelectualitatea romaneasca ar fi de dreapta. Si asta pentru ca exista acest nucleul dur si agresiv de intelectuali, sau pretinsi intelectuali, care vorbesc in numele societatii civile, vorbesc in numele intelectualitatii romanesti si vorbesc despre ilegitimitatea stangii si despre pericolul gandirii de stanga. Dar este fals! Va spun aceasta fiindca am contacte personale permanente cu foarte multi intelectuali din toate domeniile. Marea majoritate a intelectualilor din Romania sunt, si nu pot sa fie altfel decat de stanga, dar nu au unde sa se afirme. Unii se si abtin sa afirme public ca sunt de stanga, pentru a nu fi linsati mediatic, dar altii nu au prilejul sa o faca. Nu li se ofera platforma unde sa se afirme. Media noastra este stimulata de anumite criterii comerciale si apeleaza la strategii care raspund acestei cerinte comerciale. Dar, astfel de cai nu ofera, de fapt, o tribuna reala in care sa se afirme opinii, de la care sa fie lansate dezbateri reale de confruntari de opinii politice, opinii ideologice, opinii referitoare la problemele mari ale societatii romanesti. Sunt foarte rare asemenea cazuri. De cele mai multe ori este vorba doar de ciondaneli din acestea de moment si de certuri. Si astfel, orice om serios se abtine sa se mai expuna public.


(440 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Cronica Română

· Alte știri de la Diana Nedelcu, Roxan


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cronica Română:

Ion Iliescu:“Presedintelui Basescu ii lipseste educatia politica si civica fundamentala” | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.73570895195007 seconds.