Joi, 08 Decembrie 2005 - 08:13 AM Aleg.RO: Axa Timisoara - Bucuresti

Publicat de: ---

evenimentulzilei Daniela  RatiuJoi, 08 Decembrie 2005 Astazi, despre profilul sociologic al banateanului Capcana cliseelor Istoricul Victor Neumann explica diferentele dintre Banat si Vechiul Regat Exista numeroase studii de specialitate care arata ca evolutia istoriei se reflecta in modul in care banatenii, de exemplu, se raporteaza la ceilalti romani, in functie de regiunea in care locuiesc . Faptul ca Banatul a fost parte integranta a Imperiului Austro-Ungar, in timp ce Bucurestiul sau alte orase faceau parte din sfera de influenta a Imperiului Otoman a creat ceea ce specialistii numesc un clivaj si a dus la diferentieri de dezvoltare sociala, politica sau economica. Din aceste diferente au rezultat, de-a lungul timpului, o serie de stereotipuri privind identitatea. Potrivit sociologilor, banatenii sunt asociati cu harnicia, bogatia, confortul, dar si lacomia sau mandria. In timp ce bucurestenii sunt vazuti ca „mitici”, fiind asociati cu duplicitatea sau neseriozitatea. Cat adevar este insa in toate aceste formule? Profesorul universitar Victor Neumann considera ca o anumita mostenire istorica se regaseste fragmentar in viata sociala, politica sau culturala de astazi. „Partea cu Valahia si Moldova a mostenit elemente culturale si administrative dinspre Imperiul Otoman, acesta fiind dominant timp de 500 de ani. Moldova a mai mostenit si dinspre lumea est-europeana, Polonia, o suma de alte elemente, ca modul de comportament, habitat, constructia caselor, obiceiuri, felul de a practica religia. In ceea ce priveste Transilvania, Bucovina, Banatul, influentele vin prin intermediul interferentelor cauzate de subordonarea la Imperiul Austro-Ungar. Acesta era multicultural si multiregional", explica Neumann. Etica muncii este diferita Istoricul timisorean adauga ca Romania a facut mari eforturi de integrare a regiunilor dupa Marea Unire de la 1918. Avand la acea vreme mai multe zone cu minoritati, statul a devenit centralist inca de la 1923, odata cu noua Constitutie adoptata in acel an. „Astfel ca nu s-a permis dezvoltarea Romaniei cu mai multe motoare, ci doar cu unul singur, care nu se baza nici pe autonomia regionala, nici pe ideea de subsidiaritate si cu atat mai putin pe cea de federalism”, crede Neumann. In aceste conditii, regiunile tarii au mostenit ceva din vechile administratii. „Etica muncii este diferita. In Ardeal este superioara fata de ce a mostenit cealalta parte a tarii din sfera turca sau valaho-moldava. In ceea ce priveste raportul cu Viena, Banatul sau Transilvania au fost provincii relativ marginale in cadrul imperiului, dar nu trebuie sa construim mituri din aceste fapte”, mai spune Neumann. Banatul a beneficiat insa de cateva dintre institutiile implementate de habsburgi odata cu secolul XVIII si pana la 1918. „Aici s-a mostenit o scoala pe care au dezvoltat-o in orase si la sate. Au dat posibilitatea unei emancipari prin faptul ca permiteau apartenenta la biserica greco-catolica. Aproape toata elita transilvano-banateana provine din structurile acestui cult. De asemenea, a fost benefica diversitatea comunitara. Germani, maghiari, sarbi, evrei si romani au coabitat pasnic vreme de sute de ani. Ceea ce a dus la o competitie permanenta, o interferenta care a functionat bine in cazul Banatului, dar nu si al Transilvaniei care are doua modalitati: una de coabitare izolata, alta de interferenta", afirma Neumann. Diferenta dintre vorba si fapta Istoricul timisorean crede ca stereotipurile cauzate de distanta intre regiuni pot fi insa demontate. Unul ar fi cel legat de eroii nationali, altul de evenimentele-cheie care trebuie rediscutate, cum sunt revolutia de la 1849, razboiul de independenta, unirea de la 1918. „Patriotismul nu trebuie construit pe elemente culturale, istorice, ci in jurul Constitutiei, a ideei de stat. Eroi nationali ca Decebal, Burebista, Mihai Viteazu, Stefan cel Mare au fost abordati nationalist, ideologic”, crede Neumann. El spune ca acele clisee de tipul „banateanul - harnic”, „olteanul - duplicitar”, „moldoveanul - lenes" nu au substanta, deoarece exista exemple si contraexemple si intr-o parte si in cealalta. „Exista insa ceva din etica muncii pe care masa si-a asimilat-o prin stilul de viata dintr-o regiune. Diferenta dintre vorba si fapta este mai mare in regiunile de la sud de Carpati, comparativ cu cele de la nord. Exista o tendinta mai mare de a nu fi precis in limbaj, in mesaj, fapta in partea sudica”, afirma Neumann. Cat despre diferentele nivelului de trai, istoricul le pune mai mult pe seama pozitiei geografice in cazul Timisoarei. „Exista o cultura mai individualista in Banat. Capacitatea de a te lasa stimulat este mai mare aici, in vecinatatea altor tari mai dezvoltate. Si mai exista o farama si din cultura germana”, adauga Neumann. De la colonisti la vinituri Sociologul Alin Gavreliuc arata intr-un studiu despre „Imaginar identitar si asteptari sociale in vestul tarii” ca statul roman este mai degraba eterogen decat omogen din acest punct de vedere. In opinia sa, Romania este formata din foarte multe "Romanii". Autorul sustine ca, incepand cu sfarsitul secolului XVIII, „neamtul” a devenit un reper pentru toti ceilalti locuitori ai Banatului. Situatia  s-a schimbat insa in mod radical sub regimul comunist. „Dupa 1947 indeosebi, in urma mutatiilor demografice impuse provinciei de noua putere politica – prin deportari si transmutari in masa – echilibrul identitar al Banatului a fost considerabil afectat. Cei calificati de localnici drept „colonisti” – veniti din zone invecinate precum centrul sau nordul Ardealului – sau „vinituri” – mai ales moldovenii si oltenii – vor lua locul multor germani deportati sau emigrati, generand un fenomen cu consecinte importante intr-o economie a schimbului simbolic intre diferitele identitati regionale sau etnice ale provinciei", scrie Gavreliuc. Fenomenul a devenit si mai evident in ultimii ani ai regimului Ceausescu, cand emigrarea svabilor devenise o politica incurajata fatis de catre stat. Situatia a continuat insa si dupa 1990 cand liberalizarea politica a generat un adevarat exod al germanilor. Concluzia sociologului este ca "harta identitara a Banatului s-a modificat abrupt, dincolo de pragul critic acceptabil unei mobilitati sociale naturale”. Care sunt asteptarile banatenilor Citand mai multe studii de specialitate, Gavreliuc arata ca procesul a fost insotit de unele efecte perverse care au produs noi hibrizi valorici. "S-a ajuns la situatia neobisnuita ca subiecti de etnie romana, care se considerau „ai locului” sa fie foarte critici la adresa „viniturilor” – subiecti de etnie romana cu care se aflau in raporturi potentiale -, dar si la adresa identitatilor regionale de origine ale „noilor veniti”, activand mecanismul perceptiei stimulilor complecsi", se mai spune in lucrarea citata. Potrivit ultimului barometru de opinie, banatenii au pareri bine conturate despre ceilalti romani. Astfel, despre olteni considera ca au "conditii modeste” si „orizont limitat”. Si pe moldoveni ii asociaza cu "saracia", dar si cu "suferinta" si "dezorientarea", astfel ca se identifica intr-un fel cu ei. Aprecierea este si mai pregnanta in cazul basarabenilor de care, in ciuda distantei geografice, banatenii se simt legati. O alta concluzie a studiilor sociologice este ca, din perspectiva unei geografii identitare, vestul este vazut ca "mai dezvoltat", dar insuficient sustinut, chiar „boicotat” de un „centru balcanizat”, „incapabil sa inteleaga problemele noastre” si care, in consecinta, „refuza sa ne sprijine”. Ati vota pentru un candidat la Primarie care provine din?   Da Nu Judetul dvs. 95 5 Alt judet invecinat 73 27 Transilvania 67 33 Oltenia 35 65 Muntenia 38 63 Moldova 32 68 Cum apreciati ca trateaza guvernul de la Bucuresti problemele judetului Timis? Cu indiferenta 58% Cu implicare activa 8% Hotararile care se iau in Capitala tarii sunt: In beneficiul regiunii noastre 14% In defavoarea regiunii noastre 35% Credeti ca se poate avea incredere in cei mai multi dintre oameni? Regiuni istorice Procentaj Transilvania 30 Crisana-Maramures 32 Banat 43 Muntenia 30 Oltenia 34 Dobrogea 35 Bucuresti 42


(378 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Evenimentul Zilei

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Evenimentul Zilei:

Axa Timisoara - Bucuresti | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.65767788887024 seconds.