Joi, 01 Decembrie 2005 - 07:18 AM Aleg.RO: OLAF trage cu gloante oarbe dupa hotii de bani europeni

Publicat de: Ioana Speteanu, Ioan

  Fentat constant de tarile membre, pus la zid pentru ineficienta si sortit unei reforme dure ce nu mai vine, Oficiul european de lupta anti frauda (OLAF) a reusit totusi sa faca pui in Romania .

Evenimentul a incantat pe toata lumea. Romanii sunt mandri ca in epoca dura pe care o traverseaza, presarata cu critici si avertismente mai mult sau mai putin justificate din partea forurilor europene, exista macar o institutie care-i lauda. Intr-adevar, directorul OLAF are numai cuvinte de lauda la adresa celor ce se ocupa cu depistarea si investigarea cazurilor de coruptie si deturnare a fondurilor europene de preaderare. Franz-Hermann Brüner a reusit in Romania o performanta unica pentru institutia pe care o conduce. Suntem singura tara dintre cele cu care lucreaza - nici macar membra a Uniunii Europene, care a infiintat o replica a OLAF, respectiv o unitate special creata pentru controlul gestionarii fondurilor europene - Departamentul de lupta antifrauda de pe langa Guvernul Romaniei. “Bruxelles-ul nu a reusit sa impuna statelor membre crearea de institutii speciale pentru investigarea fraudelor. Acestea nu ar accepta asa ceva”, clarifica raportul de forte secretarul de stat Tudor Chiuariu, sef al departamentului nou-infiintat. Restul statelor acorda colaborarii cu OLAF mai putina importanta, daca judecam dupa cei ce tin legatura cu politaiul fondurilor europene. Acestia sunt functionari ai ministerelor de finante sau angajati ai parchetelor nationale. Este un amanunt aparent lipsit de importanta, dar care in realitate arata incotro se inclina balanta puterii. OLAF, cainele de paza al banilor pe care Uniunea Europeana ii da statelor membre, poate doar sa latre, nu sa si muste. Singura putere pe care o are este cea de investigare a cazurilor de coruptie si de deturnare aparute in statele membre, asta daca afla despre existenta lor. Rolul activ, de sesizare, punere sub acuzatie, pedepsire si recuperare a banilor deturnati revine guvernelor si instantelor nationale.

“Statele sunt cele care strang banii pe care mai apoi ii vireaza catre bugetul Uniunii Europene, si de aceea deseori guvernele gasesc chiar utila tolerarea fraudelor in anumite sectoare economice, cum ar fi agricultura. Jurisdictia lor asupra colectarii si distribuirii anumitor fonduri reduce la minimum riscul ca abuzurile sa fie descoperite de Comisia Europeana”, arata Carolyn Warner, profesor de stiinte politice la Universitatea din Arizona. Cu alte cuvinte, cei ce alcatuiesc aparatul de stat din statele membre, oameni politici cu interese economice, relatii si sponsori, sunt aceiasi cu cei care administreaza fondurile europene si, totodata, controleaza legalitatea procesului. si, ca un amanunt amuzant, dar care clarifica pe deplin ce sanse are OLAF ca statele membre sa-si toarne coruptii, nu exista o definitie comun acceptata, la nivelul UE, a conceptului de frauda. O fapta care in Germania este condamnata ca frauda, in Belgia scapa de sanctiuni. Pentru ca deturnarile de fonduri la nivel european iau amploare, iar statele membre nu pot fi obligate sa spuna ceea ce nu vor sa spuna, OLAF a fost repezit serios de comisarul care se ocupa de activitatea institutiei. Siim Kalas, vicepresedinte al Comisiei Europene, a anuntat schimbari interne si reorientarea activitatii. Va dura ceva, cativa ani probabil, timp in care afacerile locale pe bani europeni vor continua sa prospere.

Cine imparte parte-si face
Tentatia cheltuirii fondurilor europene transforma ministrii in tarani, agricultura fiind in topul deturnarilor

Sub presiunea crizei politice si institutionale din Uniunea Europeana, ies la iveala mari corupti, fie ei functionari europeni sau demnitari din tarile membre. Profitand de pozitie, de relatii si de lipsa de eficienta a mecanismului de control al fondurilor europene, ei si-au tras partea leului.

Pentru ca se pricepe, ministrul slovac al agriculturii a intrat in afaceri. Nu in orice domeniu, ci in cel apropiat lui, agricultura. si tot pentru ca se pricepe, are relatii, dar mai ales informatii, nu a intampinat nici cea mai mica problema in a obtine o linie generoasa de finantare de la Uniunea Europeana. Ar putea fi o coincidenta, daca istoria nu s-ar repeta intr-o alta tara, ceva mai invatata cu respectarea regulilor europene. Ministrul olandez al agriculturii, si el cu veleitati de fermier, a reusit ca anul trecut sa capete de la Uniunea Europeana 200 de mii de euro sub forma subventiilor pentru agricultura. Exemplele nu se opresc aici. Sub presiunea presei daneze, oficialitatile de la Copenhaga au facut publice informatii despre administrarea fondurilor destinate mediului rural, alocate din taxele si impozitele cetatenilor europeni prin proiectul Leader. Concluzia amara este ca peste 80% dintr-un total de peste cinci milioane de euro au fost adjudecati de catre cei implicati in derularea programului. Trafic de influenta si coruptie sunt cuvintele la ordinea zilei atunci cand vine vorba despre impartirea si gestionarea fondurilor europene, iar cei ce cred ca doar politicienii, inaltii functionari si prietenii lor romani sunt tentati sa profite se insala. Banii nimanui, pentru ca acesta este statutul real al fondurilor europene, ii tenteaza in primul rand pe cei care ii manevreaza. Nici OLAF nu a fost ocolit de scandaluri, de cea mai mare notorietate fiind cel legat de moartea violenta a lui Antonio Quataro, seful diviziei de monitorizare a subventiilor pentru producatorii de tutun. Circumstantele decesului sau au dus la concluzia ca avea relatii cu mafia italiana.

Brusca sinceritate a functionarilor europeni, dar si a unora dintre statele membre nu este o intamplare. Rateurile Tratatului Constitutional in Franta si Olanda au dezvaluit neincrederea si indiferenta cetatenilor europeni fata de institutiile pe care le intretin din banii lor, iar Comisia Europeana, stransa cu usa de pericolul dezintegrarii proiectului Europei unite, a trecut la represalii. Astfel se explica transparenta fara precedent a operatiunilor cu bani, iar lucrurile nu se opresc aici, spun oficialii Comisiei Europene.

Daca ar fi sa privim in trecutul nu foarte indepartat al luptei antifrauda si anticoruptie purtate de OLAF, am vedea ca se situeaza mai degraba sub semnul esecului. In ultimii trei ani, actiunile sale au avut un efect contradictoriu. Fraudele au luat amploare, desi controlul gestionarii fondurilor s-a intarit. Paradoxul a fost sesizat si de Parlamentul European, care, invocand o statistica mai veche, arata ca neregulile in gestionarea banilor europeni s-au inmultit, sub privirile pasive ale cainelui de paza OLAF. Primele trei pozitii ale clasamentului celor cu probleme sunt ocupate de Spania (cu 777 de scandaluri de coruptie intr-un singur an, toate privind fondurile pentru agricultura), Franta, (cu 729 de cazuri) si Germania (cu 663 de scandaluri). Cazuri investigate In 2004 Comparativ cu noile state membre UE si cele candidate la integrare, Romania are cele mai multe cazuri de posibila frauda in curs de investigare. Acesta nu este neaparat un lucru negativ, ci un semn ca sistemul de control totusi functioneaza.

Sursa: raportul OLAF 2004

Zeci de dosare, doua condamnari definitive
La DNA, circa patruzeci de cazuri sunt in lucru, iar zece finalizate prin condamnari

Romania se gaseste, in sfarsit, pe primul loc al unui clasament european. Avem cele mai multe anchete declansate si finalizate pana in prezent, pe fonduri de preaderare.

Pe langa mesajul negativ pe care il transmite aceasta statistica, faptul ca exista dosare in lucru si ca s-au recuperat bani poate fi un semn ca sistemul functioneaza. Potrivit lui Claudiu Dumitrescu, responsabil cu investigarea dosarelor legate de fonduri europene la Departamentull National Antiocoruptie (DNA), in aproximativ un an, zece dosare s-au incheiat cu rechizitoriu, circa 30 s-au finalizat cu decizia procurorilor ca nu este vorba de infractiune si sproximativ 38 se afla in lucru. Printre cele din urma, se gasesc doua proiecte de valori mari - de sase si, respectiv, 13 milioane de euro. “In functie de complexitatea dosarului, investigatia poate dura chiar opt luni de zile”, spune Dumitrescu.

In ceea ce priveste recuperarea banilor, teoretic, situatia este rezolvata: daca invinuitul nu returneaza suma, se pune sechestru pe bunuri. Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) din cadrul Guvernului Romaniei transmite ca, pentru descurajarea “teparilor”, au fost adoptate pedepse usturatoare. “Persoanele invinuite pot efectua pana la 20 de ani de inchisoare, in plus, se pot ridica anumite drepturi, ca de exemplu dreptul de a mai conduce o societate comerciala”, spune Tudor Chiuariu, seful DLAF.

Ramane de vazut cate sanctiuni se vor aplica efectiv. Cu toate ca decizia finala apartine instantelor, activitatea DLAF este esentiala. “Am efectuat 47 de controale, din care s-au constatat 22 de fraude, dosarele fiind trimise la DNA si la alte organe de cercetare penala. Zece din sesizari nu s-au confirmat, iar in cinci cazuri era vorba de nereguli administrative”, spune Chiuariu. Din pacate, activitatea departamentului special creat in cadrul Guvernului a fost lipsita de coerenta. Structura, teoretic, functioneaza de pe vremea Corpului de Control al Guvernului condus de Victor Ponta. Cat despre eficienta fostului departament, actualul sef al DLAF considera ca cifrele vorbesc de la sine: “au finalizat numai 15 dosare anul trecut. In plus, noi am gasit chiar dosare venite de la OLAF si nefinalizate.” La randul sau, Victor Ponta considera ca activitatea departamentului pe care l-a condus a fost prolifica. “Multe dosare importante au ajuns la PNA de la noi, inclusiv cazul Puwak sau cel al lui Aurel Cucu”, spune Ponta. Cat despre restructurarea de dupa alegeri, senatorul PSD o considera de rau augur. “Noi pregatisem intensiv niste tineri special pentru a lucra in departament. Majoritatea au fost concediati, dupa alegeri. Noua echipa a luat totul de la zero”, adauga Ponta.

Brüner: “Reforma este necesara”
Sinceritate Reticent in a discuta problemele OLAF, inaltul functionar admite totusi ca ele exista

Cu toata diplomatia de care a dat dovada pe parcursul dialogului cu “Capital”, Franz-Hermann Brüner, director al OLAF, a fost nevoit sa admita ca instrumentul prin intermediul caruia Uniunea Europeana se asigura de cheltuirea corecta si transparenta a banilor cetatenilor europeni nu se ridica la inaltimea misiunii sale si se afla in prag de reformare.

Capital: Nu este un handicap, pentru organizatia pe care o conduceti, faptul ca nu poate decat investiga cazurile de fraudare a fondurilor europene, punerea sub acuzatie a vinovatilor fiind apanajul curtilor nationale de justitie a statelor membre?

Franz-Hermann Brüner: Nu, si consider ca sistemul functioneaza bine pe baza cooperarii cu serviciile nationale.

Capital: Insistam in a va intreba cat de multumit sunteti de cooperarea cu statele membre in depistarea si punerea sub acuzatie a vinovatilor de deturnare a fondurilor europene, pentru ca exista rapoarte oficiale care arata ca exista tari cu un grad ridicat de risc de fraudare.

F-H Brüner: Toate statele au probleme cu gestionarea fondurilor europene, nu pot face un clasament al celor mai bune sau mai rele. Aprecierea in acesti termeni este o capcana, pentru ca nu toate investigatiile se soldeaza cu punerea sub acuzatie, prin urmare, nu avem de-a face intotdeauna cu fraude. Revenind, raspunsul la intrebarea dumneavoastra este ca intre Oficiul european de lupta anti-frauda si statele vechi si noi membre ale Uniunii Europene exista o relatie de cooperare de care eu ma declar multumit.

Capital: Daca situatia este atat de buna, cum va explicati necesitatea reformarii OLAF, exprimata de seful dumneavoastra, comisarul european Siim Kalas, responsabil cu politica anti-frauda si vicepresedinte al Comisiei Europene? Recent, acesta reprosa OLAF ca este dezorganizat, ineficient si inept.

F-H Brüner: Schimbarile pe care domnul comisar Kalas le preconizeaza se refera la activitatea interna a OLAF si discutarea oportunitatii lor, cu argumente pro si contra, ar putea dura ore. Este intr-adevar necesara reformarea oficiului, dar modul in care aceasta se va intampla nu este clar stabilit. Pot sa va spun ca am preluat conducerea OLAF dupa ani de zile in care managementul institutiei a lasat de dorit, iar lucrurile nu se pot transforma peste noapte.

Capital: Spuneti ca modalitatea de punere in practica a reformei nu este stabilita la detaliu. Siim Kalas a dat totusi un indiciu. Este vorba despre obligarea OLAF la o deplina transparenta a investigatiilor pe care le intreprinde, precum si la publicarea, cu concursul statelor membre, a numelor celor ce castiga finantari europene.

F-H Brüner: Transparenta este o obligatie pentru intreaga Comisie Europeana, nu doar pentru OLAF. De fapt, noua ne revine rolul de promovare a principiului transparentei.

“Este intr-adevar necesara reformarea oficiului, dar modul in care aceasta se va intampla nu este clar stabilit.”

Franz-Hermann Brüner,
director general al OLAF





Jocuri politice si cluburi de striptease, pe bani Phare Romania are de toate: de la mici gainarii pana la deturnare de fonduri cu miza importanta

Fraudele cu fonduri europene in Romania sunt de doua categorii: cele care servesc unor unor jocuri importante din mediul politic sau de afaceri si cele care servesc unor dorinte marunte de a pacali autoritatile si a baga niste bani in buzunar.

Desigur, in cea de-a doua categorie se incadreaza proiecte de valori mai mici, ai caror protagonisti pot fi mai usor trasi la raspundere. Cei din prima categorie, a intereselor importante si valorilor mari, nu prea au dat socoteala pana acum in fata justitiei.

Dovada ca, pana in prezent, potrivit datelor furnizate de catre departamentul special infiintat la Guvern si Departamentull National Anticoruptie (DNA), sumele recuperate efectiv se ridica la circa 300.000 de euro, urmand sa mai fie valorificate bunuri sub sechestru de inca aproximativ 300.000. Suma totala care rezulta repreznita prejudiciul calculat in cadrul a zece dosare finalizate prin rechizitoriu de catre PNA, in perioada 2004-2005.

Unul dintre acestea se refera la un proiect Phare de instruire a IMM-urilor din regiunea Nord-Est. Potrivit informatiilor facute publice pana in prezent, acuzatiile se refera la finantarea, cu banii din proiect, a unui ziar folosit in campania electorala de catre PNL Iasi. Coordonatorul de proiect care a fost trimis in judecata, Magda tepoi, era in perioada respectiva presedintele Camerei de Comert Regionale Nord-Est si membru PNL Iasi. “Prejudiciul cauzat este in valoare de 133.000 de euro, s-au instituit masuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciului prin indisponibilizarea de bunuri imobile”, transmite DNA. Itele povestii conduc la Mihail Vlasov, vicepresedinte al PNL Iasi, presedintele Camerei de Comert Iasi, candidat la Senat in perioada respectiva si, acum, avocatul Magdei tepoi la proces. Izul politic al intregii povesti este confirmat de catre acuzata. Aceasta explica acuzatiile astfel: “Camera de Comert avea o publicatie in care trebuia sa diseminam proiectul. Suma alocata era de 10.400 euro. Ziarul respectiv a facut si reclama anumitor partide, lovind in altele. De aici a pornit totul”, spune Magda tepoi. Aceasta considera ca este vorba despre un dosar politic, initiat de PSD. In prezent, procesul este pe rol la Judecatoria Iasi. Cei care fraudeaza se dovedesc extrem de inventivi Au mai existat si alte suspiciuni de fraudare a fondurilor europene, cu sume mai importante decat in cazul prezentat. Nume celebre precum Dumitru Sechelariu, Hildegard Puwak sau Aurel Cucu, fostul presedinte al Consiliului Judetean Dambovita, au fost vehiculate in toate investigatiile jurnalistilor, dar s-au scurs, pana acum, printre degetele procurorilor anticoruptie.

In schimb, s-au recuperat bani din cadrul unor proiecte de cateva zeci de mii de euro. In aceste cazuri, fraudele erau mai limpezi ca lumina zilei. “teparii” nu s-au pretat la jocuri complicate, ci pur si simplu la niste smecherii ieftine si aproape comice. Spre exemplu, un intreprinzator din Arges a dat dovada de mare abilitate in afaceri obtinand 50.000 de euro pentru construirea unui hotel prin “modificarea” unui club de striptease. “Managerul firmei a venit la mine cu un fel de dosar de licitatie, insa incomplet, iar din toamna anului 2002, nu a mai facut nimic”, ne-a explicat, in momentul semnalarii fraudei, Liviu Musat, director general al ADR Sud-Muntenia. Dupa ce s-a vazut cu avansul de 40.000 de euro in buzunar, Gheorghe Alexutan, patronul firmei Alexutan Unico, a vandut clubul de striptease, cu toate ca imobilul reprezenta gaj pentru un credit bancar. si lista poate continua. Ramane de vazut care va fi sentinta procurorilor in cadrul dosarelor cu mize importante, de peste 500.000 de euro.

Magda tepoi, acuzata ca a fraudat bugetul UE cu 133.000 de euro, este membru PNL si fost presedinte al Camerei de Comert Regionale Nord-Est. Ea spune ca proiectul si-a atins toti indicatorii si ca dosarul a fost, de fapt, instrumentat de catre PSD Situatia investigatiilor La DNA: zece dosare finalizate cu rechizitoriu, 30 de dosare finalizate cu decizia ca “nu este vorba despre infractiune impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, 38 de dosare in lucru. La DLAF: 47 de controale efectuate, dintre care au fost constatate 22 de fraude, in zece cazuri nu s-a confirmat frauda, in cinci cazuri – nereguli administrative.

Sume recuperate: 300.000 de euro, sechestru asigurator pe bunuri pentru alti 300.000 de euro. Suma totala, de 600.000 de euro, reprezinta valoarea prejudiciului constatat de DNA. Valoarea proiectelor: cele mai multe deja finalizate sunt proiecte de sub 50.000 de euro. DNA cerceteaza acum doua proiecte de sase milioane euro si, respectiv, 13 milioane euro.  


(490 afișări)

 
OLAF trage cu gloante oarbe dupa hotii de bani europeni | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.49049997329712 seconds.