Marţi, 11 Octombrie 2005 - 09:04 AM Aleg.RO: Legea administraţiei va fi examenul clasei politice

Publicat de: ---

Vicepreşedintele PSD Ioan Rus a acordat un interviu agenţiei MEDIAFAX cu privire la Legea administraţiei publice locale. Referindu-se la masa rotundă de la Poiana Braşov, Rus a afirmat că o parte din ideile sale au fost acolo, susţinute de colegi politicieni foarte buni din administraţie.
Ca preşedinte al Departamentului de Administraţie şi Interne al PSD, Ioan Rus a lansat public o chemare la dialog a reprezentaţilor clasei politice pe tema adoptării pachetului de legi ale administraţiei publice.
"Legea privind administraţia publică locală reprezintă prima lege, după Constituţie, ca importanţă şi exprimă nivelul de democratizare la care a ajuns o ţară, la un anumit moment istoric. Pentru ca această lege să aibă eficienţă, este necesară o dezbatere cuprinzătoare şi consistentă a conţinutului ei, care nu poate fi doar exprimarea viziunii unor tehnicieni sau politicieni de la vârful puterii centrale.
Este momentul să abandonăm discuţiile pătimaşe şi să ne aşezăm la masa dialogului: Putere şi Opoziţie, primari şi prefecţi, miniştri şi consilieri locali. Clasa politică îşi dă examenul maturităţii, iar rezultatul său fie ne va aşeza alături de ţările membre ale Uniunii Europene, fie ne va arunca într-o incertitudine politică, pentru care ne vor blestema copiii noştri.

Integrarea stimulează reforma
Consider că atât iniţiativa domnului Vasile Blaga, cât şi prezenţa aleşilor locali ai PSD la această dezbatere sunt semne de normalitate. Este nevoie ca forţele politice să se pună de acord asupra filosofiei administraţiei.
Integrarea europeană este stimulentul reformei administraţiei publice şi nu motivul acesteia. Motivul de bază este însăşi nevoia ca România să se afirme ca stat democratic, modern, într-o lume care se schimbă cu rapiditate, într-o lume în care globalizarea impune noi exigenţe şi noi provocări. Pentru reforma administraţiei publice, cerinţele procesului de aderare la Uniunea Europeană ne oferă un bun traseu, pe care trebuie să-l urmăm. Integrarea nu poate avea loc în absenţa respectării unor criterii de convergenţă economică, socială şi administrativă. Procesul de integrare aparţine, fundamental, politicii interne şi nu se limitează la iniţiative diplomatice sau la declaraţii de politică externă. Căci integrarea europeană nu se joacă la nivelul imaginilor, ci la cel al structurilor, nu este numai o problemă de credibilitate politică, ci o chestiune de consubstanţialitate administrativă şi de compatibilitate economică, adică de reformă profundă. Pentru a reuşi, reforma trebuie să fie un efort colectiv şi structural la nivelul întregii societăţi, un parcurs care nu este balizat de momente-cheie, de întâlniri la vârf şi de discursuri marcate de patosul succesului. Este vorba de altceva, este vorba de a regândi statul, de a reaşeza raporturile acestuia cu cetăţenii, iar demersurile trebuie să fie ghidate de următoarele repere: eficientizarea, profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei publice, continuarea procesului de descentralizare şi îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice.
La preluarea mandatului de ministru al Administraţiei şi Internelor, mi-am propus ducerea la îndeplinire a două obiective majore: obţinerea liberei circulaţii pentru cetăţenii români şi declanşarea unei reforme profunde a administraţiei publice. Doi piloni importanţi ai acestei construcţii au fost lansarea Strategiei Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică, în mai 2004 şi adoptarea Legii-cadru a descentralizării, în luna iulie a anului trecut. Constat că Ministerul Aministraţiei şi Internelor a avut înţelepciunea de a continua aceste proiecte şi după schimbarea Guvernului. Legile sunt fundamentul instituţiilor, dar dincolo de instituţii sunt oamenii; ei trebuie să se găsească în centrul efortului nostru de a conduce reforma sistemului administrativ. Scopul descentralizării este de a aduce decizia mai aproape de cetăţean, iar o condiţie esenţială pentru succes este ca descentralizarea responsabilităţilor şi a resurselor să urmeze aceeaşi logică.
Cred că transformările pe care le vom opera trebuie să respecte o exigenţă fundamentală: unitatea statului. Unitatea înseamnă aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii pentru toţi cetăţenii, pe întreg teritoriul ţării. Nimeni, la noi, nu va accepta ca infracţiunea de furt să fie altfel pedepsită la Bucureşti decât la Cluj, la Vaslui sau la Craiova. Un stat este unitar nu pentru că exclude, de pildă, existenţa unui bilingvism parţial sau local, ci pentru că administrează uniform şi fără discriminare pe întreg teritoriul ţării aceeaşi ordine de drept.

Statul, garant al respectării legii
Trebuie să stabilim care sunt problemele asupra cărora va continua să decidă statul şi care sunt problemele asupra cărora vor decide co-lectivităţile locale. Atribuţiile de legiferare, de apărare şi de securitate exercitate de stat nu se pun în discuţie. Acestora trebuie să li se adauge misiunea de a asigura solidaritatea, coeziunea economică şi socială, precum şi competenţele de a conduce mari servicii publice, cum sunt educaţia şi sănătatea. Spre exemplu, un aspect care trebuie să preocupe statul şi pentru care nici un guvern nu a găsit o soluţie este dezechilibrul demografic intra şi interregional. Efectul de deşertificare demografică va crea teritorii ale nimănui, care vor contribui la creşterea incapacităţii de dezvoltare a unor judeţe. Statul va rămâne garantul respectării legii de către autorităţile publice locale şi garantul imparţialităţii politicilor publice.
Dacă Puterea se deplasează către nivelul local prin competenţe şi fonduri, puterea centrală nu va slăbi; este adevărat, va trebui să se realizeze o delegare a deciziei, inclusiv în cazul serviciilor deconcentrate, dar asta nu înseamnă că optăm pentru un stat mai slab, ci pentru un stat reorganizat, care trebuie să se afirme ca o veritabilă autoritate. El va asigura acest lucru printr-o justă şi rezonabilă repartizare a resurselor între colectivităţile bogate şi cele sărace şi va veghea să nu existe în România teritorii lăsate în părăsire şi cetăţeni privaţi de servicii esenţiale. Statul va trebui să înveţe să delege autorităţilor publice locale executarea politicilor, iar acestea, la rândul lor, trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate.
O altă problemă este cea a relaţiilor dintre colectivităţile locale. Mă refer la raporturile dintre oraşe şi comune, pe de o parte şi judeţe, pe de altă parte, precum şi la raporturile dintre judeţe şi regiunile de dezvoltare economică. Însă, fără un ministru de Finanţe capabil să înţeleagă filosofia acestui proces, multe dintre lucrurile cuprinse în pachetul de legi vor rămâne simple angajamente. Deocamdată, nu am nici o dovadă că actualul ministru de Finanţe este un partener pentru cei care luptă pentru descentralizarea şi modernizarea statului. Ba din contră!

Goana după poziţii-cheie
În ce priveşte, schimbarea regulilor în timpul jocului, aceasta trădează un comportament incorect şi periculos pentru stabilitatea şi dezvoltarea democratică a României. Este un atac direct la Constituţia României. De fapt, modalitatea de schimbare a preşedinţilor Consiliilor Judeţene propusă de actuala Putere se află într-o frapantă "simetrie" cu procedurile de schimbare a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Raţionamentul actualilor guvernanţi pentru obţinerea totală a puterii este foarte simplu: ceea ce nu am câştigat la alegeri câştigăm în Consiliul Judeţean sau în Parlament prin târguieli politicianiste. Goana după obţinerea unor poziţii-cheie în cadrul Consiliului Judeţean va declanşa un canibalism politic din care comunităţile locale vor avea cel mai mult de pierdut. Din fericire, şeful statului şi ministrul Administraţiei şi Internelor au exprimat public opinia că regulile jocului nu se schimbă în timpul meciului, a afirmat Ioan Rus.

(584 afişări)