Sâmbătă, 09 Iulie 2005 - 10:37 AM Aleg.RO: Va vota majoritatea - de 2 ori - împotriva propriului guvern?

Publicat de: ---

Declanşarea alegerilor anticipate se poate face, conform Constituţiei, printr-o procedură complicată, care presupune, mai întâi, demisia actualului prim-ministru şi, apoi, Parlamentul să nu acorde de două ori votul de încredere pentru formarea unui nou Guvern. Primul pas pentru declanşarea alegerilor anticipate este ca premierul Călin Popescu Tăriceanu să-şi înainteze demisia preşedintelui Traian Băsescu. Aceasta este varianta anunţată - cea mai simplă şi cea mai plauzibilă - pentru a se demara procedura.
Conform articolului 110 din Constituţie, "Guvernul este demis (...) dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106", iar acest articol prevede că "funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege".
Premierul Tăriceanu se va plasa, probabil, în prima dintre situaţiile menţionate - şi anume - va demisiona. Va urma desemnarea unui alt prim-ministru, care poate fi tot Tăriceanu. Cum majoritatea parlamentară este deţinută de actuala Coaliţie guvernamentală, rezultă că invalidarea de către Parlament a viitoarei formule de Guvern să se facă prin votul împotrivă inclusiv al unora dintre partidele aflate la guvernare. Adică deputaţii şi senatorii Alianţei să voteze împotriva primului-ministru şi guvernului provenit chiar din calculul Alianţei. (Asta în cazul în care Băsescu nu va desemna un prim-ministru de la alt partid, mai ştii?)
Guvernul al cărui mandat a încetat ca urmare a demisiei primului-ministru îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Executiv (în cazul în care acesta nu va fi "trântit" la votul de învestitură, cum se preconizează).
După demisia primului-ministru şi, implicit, a întreguluI Cabinet, şeful statului trebuie să desemneze un nou premier care să formeze Guvernul, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
"Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului", prevede articolul 103 alin.2 din legea fundamentală.
Conform aceluiaşi articol, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Preşedintele Traian Băsescu îl poate desemna tot pe Călin Popescu Tăriceanu să formeze noul Guvern sau o altă persoană.
Însă, pentru a se ajunge la anticipate, adică la dizolvarea Parlamentului de către preşedintele Băsescu, este necesar ca Parlamentul să fi respins două asemenea solicitări de învestitură a Guvernului. În această situaţie, articolul 89 alin.1 din Constituţie stipulează că, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Respingerea solicitărilor de învestitură a unui nou Guvern se face prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce presupune ca partidele din opoziţie (PSD şi PRM) să voteze împotriva Executivului, în cazul în care UDMR şi Partidul Conservator nu vor anticipate. În plus, va fi nevoie ca măcar o parte a parlamentarilor formaţiunilor politice care vor propune miniştri să voteze împotriva lor.

(549 afişări)