Miercuri, 06 Iulie 2005 - 08:33 AM Aleg.RO: Republica prezidențială

Publicat de: Valentin Stănilă

azi Ceea ce se întâmplă, aproape în fiecare zi, în sferele înalte ale Puterii nu face altceva decât să confirme și să re-confirme că, în prezent, România este - de facto - o republică prezidențială. Nu numai că există întreaga îndreptățire de a considera că trăim în "regimul Băsescu", ci s-a mers mai departe, astfel încât putem afirma cu certitudine că se află în exercițiul funcțiunii și un "guvern Băsescu-Tăriceanu". Deocamdată, premierul este lăsat să zburde (ceea ce înseamnă că este lăsat să comită cât mai multe erori), dar numai cât timp nu aduce prejudicii strategiei și tacticii locatarului de la Cotroceni.
Cam acesta este - în liniile lui esențiale - tabloul vârfului de Putere, iar evenimentele la care asistăm, uneori intrigați, alteori amuzați, dar - cel mai adesea - neconsultați, nu aduc nimic nou în ceea ce pare un proces ireversibil, ci doar detalii, mai mult sau mai puțin picante.
La nivelul elitelor (care merită acest nume, indiferent de domeniul de manifestare, inclusiv în politică), toate acestea se percep ca un pericol la adresa democrației (elitele care încearcă să-și păstreze luciditatea, obiectivitatea), ori ca o etapă în modificarea raportului de forțe (în favoarea lor, chiar dacă prețul este prea mare pentru ideea de stat de drept). Însă cum se văd aceste realități la nivelul maselor, al "prostimii"?
Nu avem pretenția că putem da un răspuns complet, așa cum o fac recentele sondaje de opinie. Câteva elemente sunt, totuși, atât de evidente încât inventarierea lor nu prezintă dificultăți deosebite. Chiar dacă nu apelăm la sondajele de opinie gen INSOMAR, tot apare clar faptul că majorității concetățenilor noștri le place un regim autoritar. Nu neapărat în sensul antecamerei dictaturii (deși nici acest aspect nu poate fi eludat), ci doar ca expresie a manifestării autorității statului. Nu atât nevoia de ordine și de disciplină (recunoașteți autorul sintagmei?) se face simțită, ci mai ales cea de securitate personală, de predictibilitate. Oamenii se tem, în general, de necunoscut, de schimbări bruște, de ceea ce riscă să nu fie asimilat.
Pe de o parte, nu putem face abstracție de generațiile care au trăit în timpul dictaturii, adică de concetățenii care au învățat să trăiască în condițiile în care alții decideau pentru ei, iar, pe de altă parte, se cuvine să recunoaștem că individualismul, interesele personale exacerbate duc la comportamente în care treburile Cetății îi lasă, pe foarte mulți dintre noi, perfect indiferenți. Lor să le fie bine, după ei Potopul!
Există suficiente temeiuri să se considere că în special această stare de spirit cvasi-generală a fost luată în calcul de actualul șef al statului în îndeplinirea planurilor sale (sau ale altora).
Se marșează atât de mult pe satisfacerea nevoii naționale de autoritate încât nici încălcarea Constituției, nici pericolele neocezarsimului (care-i lasă rece pe cei mai mulți concetățeni) nu mai sunt luate în seamă.
La apariția, la menținerea și la accentuarea acestor stări de spirit au avut, au și, probabil, vor avea o mare contribuție formatorii de opinie. Din motive extrem de diverse (de la interese palpabile, de ordin material până la convingeri autentice), respectivii au ajuns să emită teoretizări extrem de nocive. Una dintre ele este cea potrivit căreia doar "o mână forte" mai poate să țină situația sub control, să facă strict necesara curățenie în Justiție, în principalele instituții publice și că, în aceste circumstanțe, trebuie să închidem ochii la foarte multe lucruri în neregulă. Ce contează că șeful statului preia, pe față, prerogative ale guvernului și dă "indicații" directe unor autorități publice, că nu păstrează echidistanța în raporturile cu unele partide, că se pronunță în legătură cu orientările lor doctrinare și politicile pe care le promovează, că nu și-a clarificat situația locativă (vezi imobilul din strada Mihăileanu)?
Pentru a ne da seama cât de îngăduitori au devenit unii formatori de opinie și până unde sunt dispuși să meargă este suficient să ne reamintim cum au fost mediatizate, zilele trecute, două momente în care a fost implicat șeful statului: lansarea leului nou și vizita privată la mama domniei sale, într-un cartier de blocuri din Constanța. Mai cu seamă televiziunea publică, s-a întrecut pe ea însăși în conturarea imaginii populiste (să zicem doar atât) a "tătucului" națiunii. Nici o grijă! Se vor face și pașii următori". "Lecția" este bine știută!


(785 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Azi
· Alte știri din sursa
Azi

· Alte știri de la Valentin Stănilă


Azi: Cea mai citită știre din sursa Azi:

Republica prezidențială | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.64218783378601 seconds.