Sâmbătă, 07 Mai 2005 - 10:16 AM Aleg.RO: Topul săptămânii

Publicat de: C.D.

azi ... Luni, 2 mai 2005 - Pleșu l-a părăsit pe Băsescu

Andrei Pleșu a demisionat din funcția de consilier prezidențial pe probleme de politică externă.
"Era o intenție mai veche. Este o problemă de sănătate. Efortul și ritmul de lucru de aici depășeau puterea arterelor mele", a declarat pentru presă cunoscutul eseist. Ca și în alte cazuri de demisie din funcții publice, starea de sănătate a fost invocată drept scuză elegantă pentru ieșirea din scenă fără comentarii. Pe lângă faptul că la Cotroceni nu există încă un consilier pe probleme de securitate națională, președintele a rămas și fără consilierul pe probleme de politică externă. Motivele reale ale demisiei lui Pleșu se cer elucidate mai ales că este vorba despre domeniul extrem de important al politicii externe, în care, în acest moment, România trebuie să meargă cu motoarele în plin. Un consilier prezidențial de talia omului de cultură Andrei Pleșu, bine cunoscut în Franța și Germania și fost ministru de Externe ar fi fost cel mai potrivit pentru asigurarea unui lobby eficient. Din păcate, incompatibilitatea de temperament și stil de lucru dintre președintele Băsescu și consilierul Pleșu și-a spus cuvântul. Nemulțumirea lui Andrei Pleșu a fost alimentată și de subordonarea ierarhică în cadrul Cancelariei Președintelui față de șefa acesteia, consilierul de stat Elena Udrea, binecunoscută pentru lipsa de cultură politică. (R.N.)
Marți, 3 mai 2005 - Ziua Mondială a Presei

În România, Ziua Mondială a Libertății Presei a stat anul acesta sub semnul crizei jurnaliștilor răpiți în Irak, criză ce a generat nenumărate dezbateri privind siguranța ziaristului, libertatea de expresie sau pericolul la care se expune în munca lui. A paisprezecea ediție a Zilei Presei a fost mai puțin prilej de sărbătoare și mai mult unul de meditație.
Data de 3 mai a adunat în fața Teatrului Național din București media românești care și-au prezentat realizările și au dialogat cu publicul în cadrul Zilelor Libertății de Exprimare. Evenimentul a inclus și o expoziție de fotografii de presă.
La cele 30 de standuri, Ziua Mondială a Libertății Presei a fost marcată cu ironie față de unele stereotipuri gen, "fata de la pagina 5" sau "știrile de la ora 17", dar și cu gândul la Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, dispăruți în Irak de mai bine de o lună.
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost și un prilej de bilanț: în ultimii 10 ani, 500 de jurnaliști au fost uciși la datorie, 70% fiind asasinați. La București, "Zilele Libertății de Exprimare" au cuprins o sesiune de grafitti, o tabără media, concerte, dezbateri cu oameni politici, jurnaliști și studenți.
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost dedicată anul acesta celor trei ziariști de la PrimaTV și România Liberă, luați ostatici în Irak. (R.B.)
Miercuri, 4 mai 2005 - Criza ostaticilor se complică

Șeful celulei de criză și totodată președintele țării Traian Băsescu a ieșit din nou la rampă cu o serie de declarații contradictorii despre situația ziariștilor răpiți în Irak. Inițial Băsescu avertizează că situația din Irak s-a complicat extrem de puternic, dând de înțeles că soarta ziariștilor ar fi afectată. La insistențele presei, șeful statului și-a nuanțat declarația, precizând că afirmațiile sale nu se refereau la starea fizică a ziariștilor, ci la recrudescența violențelor din Irak care influențează contactele cu gruparea care îi deține pe jurnaliști. "Colegii dumneavoastră, cetățeni români, sunt în aceeași situație ca și duminică, dar sunt, aș spune, pentru moment în afara unui pericol iminent, suntem în contact cu gruparea care îi deține. Deci, nimic altceva decât realitatea Bagdadului", spunea Traian Băsescu. Șeful statului încerca să ne asigure că se tot duc negocieri cu răpitorii, deși aceștia nu au dat nici un răspuns la ultimatumul Cotrocenilor privind încetarea negocierilor în cazul în care jurnalista Marie Jeanne Ion nu va fi eliberată necondiționat. Președintele mai preciza că "a existat contact" cu reprezentanții grupării care îi deține pe ziariștii români, dar că, "din păcate", a trebuit să iasă "din rutina obișnuită", urmare a evenimentelor din ultimele zile din Bagdad. La ce fel de "rutină" s-a referit șeful statului în condițiile în care viața ostaticilor este realmente în pericol, e greu de înțeles. (C.D.)
Joi, 5 mai 2005 - "Pasăre în spațiu", 27,4 milioane $

Pasăre în spațiu, sculptură semnată de Constatin Brâncuși a înregistrat un record la Casa de Licitații Christie's din New York. Lucrarea, necunoscută până acum de specialiști, s-a vândut cu suma exorbitantă de 27,4 milioane de dolari.
Ultimul proprietar al lucrării a achiziționat-o din colecția Leonie Ricou, vestită colecționară din Parisul interbelic, prietenă cu Brâncuși. De remarcat faptul că ultimul proprietar a achizionat lucrarea împreună cu acea casetă, confecționată de marele sculptor, care purta semnătura lui și a vândut-o la fel cum a cumpărat-o. Sculptura are 121,9 centimetri înălțime, este lucrată în marmură de culoare gri-albăstruie, în perioada 1922-1923. Poartă monograma C.B. Christopher Eykyn, șeful Departamentului de Artă Modernă și Impresionistă, de la Christie's a spus că "opera lui Brâncuși este extraordinară. Este într-adevăr un simbol al secolului XX. Ea nu s-a aflat în cataloagele operei lui Brâncuși, fiind în felul acesta o descoperire. Consider că această lucrare este o imagine marcantă, ce poartă semnătura marelui Brâncuși".
La celebra Casă de licitație Christie's din New York, Constantin Brâncuși deține supremația în ceea ce privește sumele la care sunt vândute lucrările sale. Recordul anterior al vestitei case de licitații a aparținut lucrării Danaide, care s-a vândut cu 18,2 milione de dolari. (Mariana Criș)
Vineri, 6 mai 2005 - Parlamentarii, anchetați de Parchetul General

Procurorii Parchetului Național Anticorupție (PNA) nu mai au competența de a ancheta senatori și deputați, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, astfel că toate dosarele în care sunt cercetați parlamentari vor fi transmise Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin Decizia 235/5 mai 2005, Curtea Constituțională constată că "articolul l, punctul 2 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 103/2004, pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, cu referire la articolul 13, alineatul 1, litera b din OUG 43 prin care sunt de competența PNA infracțiunile privind deputați și senatori sunt neconstituționale".
Potrivit articolului 13, alineatul 1, litera b din OUG 43/ 2002, "sunt de competența Parchetului Național Anticorupție, care funcționează la nivel național, infracțiunile prevăzute în Legea 78/2000, săvârșite de către deputați, senatori". Constituția României - adoptată în octombrie 2003 - prevede însă că senatorii și deputații pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată numai de către Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia Curții Constituționale abrogă articolul de lege care permitea procurorilor anticorupție să-i cerceteze pe parlamentari. Consecința acestei decizii ar fi că toate dosarele aflate la PNA vor fi transmise Parchetului instanței supreme.
Sâmbătă, 7 mai 2005 - "Declariada averilor", ultima zi

Astăzi este termenul limită pentru depunerea noilor declarații de avere de către miniștri, parlametari, procurori, judecători și funcționari publici, așa cum este prevăzut în OUG 14/2005. Primii demnitari care și-au scos la vedere averile, încă de joi, au fost toți miniștrii cabinetului Tăriceanu. Și asta pentru a da un exemplu de transparență, după cum susține primul ministru."Cred că este un exemplu care vine să întărească ideea pe care am enunțat-o în câteva rânduri și anume că dorim să facem o guvernare corectă și transparentă și care să dea posibilitatea opiniei publice, presei, cetățeanului să vadă ce fac cei care sunt chemați să conducă destinele țării." Conform propriilor declarații, cei mai bogați par a fi vicepremierul George Copos, premierul Tăriceanu, ministrul Finanțelor Ionuț Popescu, vicepremierul Sereș, iar la polul opus par a se afla ministrul Mediului Sulfina Barbu și ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre. Cu toate că și în rândul parlamentarilor Coaliției au mai existat voci care nu au considerat oportună această măsură, care, deocamdată, este doar una de imagine, premierul Tăriceanu susține că nu există comentarii privind actuala formă a declarațiilor de avere. Comentarii despre efectul acestui demers are însă ministrul Justiției Monica Macovei: "Completarea declarațiilor de avere are un rol preventiv. După ce dezvălui aceste secrete reziști mai bine tentației".


(654 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Azi
· Alte știri din sursa
Azi

· Alte știri de la C.D.


Azi: Cea mai citită știre din sursa Azi:

Topul săptămânii | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.6429398059845 seconds.