Vineri, 06 Mai 2005 - 08:24 AM Aleg.RO: Turism fara frontiere sub acoperire parlamentara

Publicat de: Laura Ciobanu

Cotidianul Coasta de Fildes, Guineea, Mongolia, Filipine: tari cu care Romania nu are nimic de-a face, dar unde parlamentarii romani se pot duce pe banii statului. Potential instrument de lobby, grupurile parlamentare de prietenie cu alte state s-au transformat, in ocazii de a face turism exotic sub acoperirea unei activitati politice. „Mi s-a spus ca nu s-a putut sa mi se acorde alta functie. Nu stiu mai nimic despre Malta“, spune cu sinceritate Marian Saniuta, fost ministru de Interne, actualmente presedintele grupului de prietenie cu Republica Malta. „Am fost informat ca s-au purtat negocieri intre partide si ca presedintiile de grupuri au fost date dupa algoritm“, detaliaza el procesul prin care a ajuns sa ocupe acest loc. Saniuta apreciaza ca „in contextul integrarii europene a Romaniei este totusi o relatie care trebuie imbunatatita“. Mai putin sincer, senatorul PNL Mihail Antonie, presedintele grupului de prietenie cu Coasta de Fildes, sustine ca el mai stie cite ceva. „Fiecare stim ceva despre ce inseamna aceasta tara (...) Fireste ca exista anumite grupuri interesate de a avea relatii comerciale“, o scalda el.

Antonie recunoaste insa ca totusi Coasta de Fildes nu era chiar alegerea lui. „Nu am ales propriu-zis. Sint la primul mandat si tarile mai importante erau pentru liderii de grup, pentru cei cu mai multa experienta“. In aceeasi situatie se afla si Daniela Popa (PUR), care a ales sa fie presedintele grupului de prietenie cu Costa Rica. „As fi dorit Belgia si Franta, dar au fost foarte multi colegi nou-veniti care le doreau si mi-am zis ca ar fi mai bine ca ei sa obtina ce vor, ca sa se simta bine in acest prim mandat“, explica ea. Algoritmul a mai jucat si alte feste, cum ar fi numirea Irinei Loghin (PPRM), aflata la al doilea mandat de mutenie parlamentara, ca secretar al grupului de prietenie cu Estonia sau trimiterea lui Alin Teodorescu (PSD) in Bahrein si Africa de Sud. Cea mai amuzanta situatie este insa numirea lui Lucian Bolcas (PPRM) presedinte al grupului de prietenie cu Ungaria.
Principii de nefunctionare

Enumerarea poate continua: dintre cele 76 de grupuri parlamentare de prietenie, cam un sfert sint cu state care nu au si nici nu pot avea vreo influenta, nici politica, nici economica, asupra Romaniei. Acest fapt nu a impiedicat infiintarea unor grupuri de prietenie cu Guineea, cu Costa Rica, Coasta de Fildes, Indonezia, Kazahstan, Malaiezia, Bahrein, Mongolia sau Panama. De altfel, fie ca este vorba de state importante sau nu, modul de functionare a acestor grupuri a fost rezumat de senatorul PPRM Gheorghe Funar: „Din cite am aflat de la colegii cu experienta, activitatea acestor grupuri s-a rezumat la cite o intilnire la ambasadele tarilor respective, o data pe an, de ziua nationala a statului in cauza. Sper sa nu fie doar de figuratie“. In afara de zilele nationale, alte activitati mai sint deplasarile in statul respectiv pentru cunoasterea parlamentarilor straini din grupurile de prietenie cu Romania sau primirea acestora la Bucuresti. Alesii din Romania au astfel sansa sa vada nu doar o tara, intrucit fiecare poate sa faca parte din mai multe grupuri de prietenie, ajungind, in unele cazuri, chiar pina la cinci.
Lobby fara lobbisti

O dovada ca grupurile de prietenie sint mai degraba un prilej de vilegiatura este faptul ca, de la un mandat la altul, componenta lor se schimba radical. Acest lucru face ca misiunea principala a acestora sa fie ratata, intrucit nu exista continuitate nici cu privire la derularea proiectelor deja incepute, nici in mentinerea unor relatii personale. Cel mai graitor exemplu il reprezinta grupurile de prietenie cu statele importante din UE, care au un cuvint greu de spus cu privire la integrarea Romaniei. Desi o mai buna cunoastere a parlamentarilor francezi sau germani, precum si a problemelor specifice ar permite un lobby mai eficient pentru integrare, acest aspect a fost neglijat.

Asa se face ca numai doi parlamentari din cei 20 din grupul de prietenie cu Adunarea Nationala a Frantei au mai fost in acest grup si in mandatul trecut: Bogdan Niculescu Duvaz si Istvan Erdei. Germania este unul dintre statele UE cu un puternic curent impotriva integrarii Romaniei, dar, din 20 de parlamentari romani aflati in grupul de prietenie, numai unul are continuitate: presedintele Dan Mircea Popescu (PSD). La fel si in Marea Britanie: doar Kelemen Ladislau (UDMR) ar putea spune ce s-a discutat in mandatul trecut cu parlamentarii britanici. Numai trei dintre cei 20 de parlamentari pentru relatia cu Italia au preferat sa ramina inca patru ani in grupul de prietenie cu aceasta tara: Corneliu Vadim Tudor (PPRM), Pete Stefan (UDMR) si Aura Vasile (PSD). Cit despre Spania, tara in care romanii au mari probleme la granita, acolo lucrurile stau cel mai bine: nici unul dintre parlamentarii actualmente membri ai grupului nu au mai avut contacte, in alt mandat, cu parlamentarii spanioli.
Sacul fara fund al prieteniei intre popoare

Eficienta acestor grupuri de prietenie este aproape imposibil de masurat. Acestea nu au un buget anume alocat, intrind la cheltuielile cu relatiile internationale. Nu prezinta in fata conducerii Parlamentului un raport privind activitatea lor de-a lungul unui mandat. Conform liberalului Titu Gheorghiof, secretar in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, se prezinta doar rapoarte individuale, ca urmare a fiecarei vizite in parte. Nu exista insa o centralizare care sa arate citi bani s-au cheltuit, ce lobby s-a realizat, ce contacte culturale sau de afaceri s-au stabilit, pe scurt, ce eficienta au aceste grupuri.
300 de milioane de lei pentru cinci zile de prietenie

Cheltuielile implicate de aceste activitati de imprietenire sint tinute secret de conducerile celor doua Camere. Din motive lesne de inteles. Conform relatarilor presei, in toamna lui 2002, o vizita de 5 zile a unei delegatii parlamentare din Filipine a costat Senatul Romaniei 307 milioane de lei. Asta pentru ca la pachet cu cei sase filipinezi veneau si sotiile acestora, plus consilierii, plus secretarii, in total 15 persoane. In numele prieteniei romano-filipineze, acestia au fost plimbati timp de cinci zile la Snagov, Sinaia, Sibiu si Poiana Brasov. Bugetul Senatului alocase patru milioane de lei numai pentru flori, cinci milioane pentru fotografii, 30 de milioane pentru acordarea unor cadouri simbolice oaspetilor, sase milioane pentru bilete de muzeu. Pentru mincare fusesera prevazute 157 de milioane, la care se adaugau doua dineuri, unul la McMoni’s, in valoare de 30 de milioane, oferit de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, si altul la Clubul Diplomatilor, in valoare de 23 de milioane, dat de vicepresedintele Senatului, Doru Ioan Taracila. Dupa aparitia in presa a desfasuratorului vizitei si mai ales a costurilor acesteia, Biroul Permanent al Senatului a decis secretizarea acestor cheltuieli. Prietenia romano-filipineza intre 2000 si 2004 s-a concretizat, potrivit deputatului PSD Florin Iordache, membru in grup, in patru intilniri la ambasada statului Filipine in Romania, cu ocazia zilelor nationale ale tarilor respective, o vizita a parlamentarilor filipinezi in Romania, urmata de una a unei delegatii romane in Filipine. Desi Vacaroiu nu era membru al grupului, el a condus delegatia, in cadrul careia participarea a fost limitata la cite un membru din fiecare partid. De altfel, presedintele Senatului s-a trezit la final de mandat protagonistul uni scandal dupa ce si-a luat sotia intr-un turneu prin mai multe tari asiatice, turneu efectuat pe bani publici.


(781 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la Laura Ciobanu


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Turism fara frontiere sub acoperire parlamentara | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.66857314109802 seconds.