Joi, 17 Noiembrie 2005 - 09:41 AM Aleg.RO: Sindromul buzelor umflate

Publicat de: Octavian Andronic

AMOS News Nu trebuie să fii un fan mai mult sau mai puțin deghizat al actualei Opoziții (deși, într-o anumită accepție, foarte prezentă într-o importantă zonă a media, fidelitatea față de putere îți conferă automat un înalt coeficient de obiectivitate) ca să constați că toată această poveste a schimbării, politice sau administrative, a președinților de Camere este cusută cu ața albă a demagogiei de partid. Chiar dacă unora dintre corifeii Alianței situația rezultată în urma alegerilor din 2004 li se pare nefirească sau chiar neeuropeană (criteriu extrem de ad-hoc), actuala componență a formelor de conducere a Parlamentului este rezultatul unui șir de evenimente care cu greu pot fi puse sub semnul întrebării. Cea mai vehiculată legendă este aceea că, deși a câștigat alegerile, Alianța este lipsită în mod abuziv de pârghiile de exercitare a puterii în cadrul parlamentului. Or, adevărul istoric este că Alianța n-a câștigat alegerile. Dacă ne referim strict la scorul electoral, acestea au fost câștigate de PSD. Alianța a fost însă beneficiara unei inginerii prin care președintele ales a forțat Constituția într-una din zonele sale de neclaritate, încredințând formarea guvernului unei alte forțe politice decât celei care ar fi fost îndreptățită să primească prima această misiune. Urmare a acestei manevre, sistemul de alianțe s-a reconfigurat și alianța electorală D.A. s-a trezit în postura de beneficiar al puterii executive. Între timp, însă, se petrecuse episodul alegerii forurilor conducătoare ale Parlamentului, pe fondul configurației pre-electorale, în care PSD pleca avantajată de prezența aliatului său PUR, estimându-se atunci că partidul lui Năstase va fi cel care înspre care se va orienta și UDMR-ul. Pe acest fond - combinat cu o inabilă retragere, în momentul votării, a reprezentanților Alianței - s-a produs instalarea în fruntea celor două Camere a domnilor Năstase și Văcăroiu.

Ideea revendicării celor două funcții le-a venit reprezentanților Alianței ceva mai târziu, odată cu gustul asumării tuturor celorlalte pârghii. Atunci a intervenit și prima contestare, soluționată de Curtea Constituțională în favoarea titularilor. Tot tămbălăul schimbării regulamentelor a fost făcut știindu-se că, pe fondul lucrurilor, Curtea Constituțională n-ar fi putut da o soluție contrară. S-a încercat însă, în virtutea precedentului creat de Băsescu, o manevră de forță, acompaniată de intimidarea membrilor Curții prin acuze de obediență față de fosta Putere. Acest lucru n-a făcut decât să-i întărească pe judecători (majoritatea lor) în convingerea că prevederea constituțională trebuie să primeze, iar logica susține principiul că regulile nu se pot schimba în timpul jocului. Cred că în cazul ultimei decizii, membrii Curții au dat dovadă cu adevărat de independență, altminteri o decizie favorabilă Puterii neînsemnând altceva decât reîntoarcerea la ob ediență politică. Asta cu atât mai mult cu cât în această fază PSD-ul n-ar fi avut cum să-i recompenseze și nici cum să-i preseze în direcția dorită.

Întreg acest episod relevă un sindrom prezent în politică - sindromul buzelor umflate - pentru a cărui satisfacere nu se face economie nici de demagogie și nici de gun simț. Interesul scuză mijloacele - cum a zis nemuritorul Gambetta.


(470 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la Octavian Andronic


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

Sindromul buzelor umflate | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.57675790786743 seconds.