Miercuri, 16 Noiembrie 2005 - 04:26 AM Aleg.RO: Decizia Curții Constituționale

Publicat de: ---

azi Curtea Constituțională a decis, luni seara, că articolele din Regulamentele celor două Camere referitoare la revocarea din funcție a președinților Camerei Deputaților și Senatului sunt neconstituționale. Prezentăm mai jos argumentația relativă la aceste articole. Cu privire la Regulamentul Senatului:
În privința dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Regulament, care prevăd că revocarea din funcție a președintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, atunci când persoana care deține această funcție încalcă prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului ședințelor comune ale celor două Camere, Curtea a decis că acestea sunt neconstituționale. Caracterul neconstituțional al acestor dispoziții regulamentare derivă din faptul că textul se abate de la dispozițiile art. 64 alin. (5) din Constituția României și instituie o confuzie între revocarea politică și revocarea ca sancțiune a președintelui Senatului, încălcându-se prevederile constituționale privitoare la respectarea configurației politice în ce privește alcătuirea birourilor permanente și a comisiilor parlamentare, precum și la dreptul de apărare.
Curtea Constituțională observă că, potrivit art. 64, alin. (5) din Legea fundamentală, birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere. Din acest text constituțional rezultă, fără echivoc, că prin configurația politică a fiecărei Camere se înțelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporției pe care grupurile parlamentare o dețin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configurației politice izvorâte din voința corpului electoral se desemnează și președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului. Votul acordat președintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancțiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică. Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul configurației politice.
De asemenea, au fost declarate neconstituționale prevederile alin. (2) ale aceluiași articol regulamentar, potrivit cărora revocarea din funcția de președinte al Senatului poate fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, întrucât soluția revocării președintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, încalcă prevederile art. 64 alin. (5) din Constituție referitoare la menținerea configurației politice a Camerelor pe întreaga durată a legislaturii.
Menținându-și jurisprudența anterioară (Decizia nr. 45/1994), Curtea a constatat și neconstituționalitatea dispozițiilor art. 170 alin.(2) din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care autoritățile publice, sesizate cu o petiție, au obligația de a informa Sentatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, cu privire la soluția adoptată. În acest sens, Curtea a reținut că obiectul de reglementare al regulamentelor parlamentare privește exclusiv organizarea internă și funcționarea celor două Camere, neputând astfel stabili obligații în sarcina unor subiecte de drept din afara acestora, cu excepția celor care intră în raporturi cu Senatul.
Curtea Constituțională constată că, date fiind legăturile nemijlocite cu dispozițiile articolului 30, alineatele 1 și 2 sunt neconstituționale și prevederile articolului 32, alineatul 1 din Regulament, potrivit cărora revocarea președintelui Senatului este urmată de alegerea unui nou președinte, cu respectarea dispozițiilor articolului 4 din același Regulament. Se observă că acestea contravin prevederilor art. 64, alineatul 5 din Constituție, deoarece omit aplicarea în astfel de situații a dispozițiilor regulamentare ale articolului 23, alineatul 3, care stabilesc că "apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri".

Cu privire la Regulamentul Camerei Deputaților:
În privința dispozițiilor articolului 25 indice 1 - alineatele 1, 2, 4 și 7, precum și ale articolului 25 indice 2 - alineatul 2 din Regulament, privitoare la revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților, Curtea constată că acestea sunt neconstituționale pentru aceleași motive avute în vedere la articolului 30, alineatul 1 și 2 din Regulamentul Senatului.
Sintagma "sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei" din cuprinsul alineatului 5 al articolului 43 este neconstituțională, deoarece permite majorității membrilor unei comisii parlamentare să solicite revocarea unui membru al acesteia, cu înfrângerea configurației politice reglementată de articolul 64, alineatul 5 din Constituție.
Trimiterea făcută la prevederile art. 86 alin. (2) pct. 2 lit c), în virtutea cărora se supun spre adezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele legilor organice prevăzute de Constituția României la art. 55 alin. (3), care reglementează condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români, sunt neconstituționale deoarece reprezintă un adaos nepermis la prevederile Legii fundamentale.
Dispozițiile de la lit. e indice 2) și e indice 3), nou introduse la art. 86 după lit. e) a pct. 2 al alin. (3), referitoare la examinarea de către Camera Deputaților - în calitate de Cameră decizională - a proiectului de lege cu privire la prelungirea mandatului Parlamentului și la jurământul deputaților și senatorilor sunt neconstituționale deoarece în primul caz această prelungire se face de drept, iar în cel de al doilea caz reglementarea se face prin lege organică adoptată în ședința comună a celor două Camere.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, dispozițiile din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Deciziile se aduc la cunoștința Senatului, respectiv a Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, a comunicat Biroul de presă al Curții Constituționale.


Tăriceanu nu comentează

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, că nu dorește să comenteze încă decizia Curții Constituționale și că se va pronunța după ce va analiza motivarea. "Nu pot încă să comenteze decizia, pentru că trebuie să așteptăm motivarea și, în momentul în care vom avea motivarea, atunci vom ști mai exact care este punctul nostru de vedere. Până atunci, mă abțin de la orice alt comentariu", a spus Tăriceanu. Întrebat dacă apreciază decizia drept una politică, având în vedere componența Curții, premierul a precizat, din nou, că va comenta pe marginea acestui subiect la momentul potrivit. El a evitat să precizeze și dacă Alianța va mai continua, în aceste condiții, demersurile de schimbare a președinților celor două Camere ale Parlamentului.


(860 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Azi
· Alte știri din sursa
Azi

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Azi:

Decizia Curții Constituționale | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.73334693908691 seconds.