Titlu: Nea Fane "Chinezu"
Sumar: Nea Fane a făcut ce-a făcut și-a ajuns în delegația care l-a însoțit pe domnul Adrian Năstase în China. Ne-am mirat fiindcă știam cu toții că Nea Fane nu este om de afaceri sau om politic. Este doar un biet pensionar care, cu talent și devoțiune, reprezintă plebea cartierului. Mai știam și că aprecierile lui la adresa premierului sunt de culoarea pălăriei pe care o poartă la ocazii, adică un fel de gri asfalt, mai mult decolorat.
Articol:
Bineînțeles că după aflarea veștii, viața cartierului a fost dată peste
cap. Comentariile și speculațiile vecinilor s-au ținut lanț timp de
cinci zile, până când Nea Fane s-a întors și a convocat întâlnirea
săptămînală de la “Bomba cu șpriț și bere”.
Nu,nu! Nu s-a mai suit
pe cutia lui de la aragaz. Am fost invitați înăuntru, unde Nea
Cinzeacă, patronul, aranjase mesele în careu. Mai mult, avusese
inspirația să rezerve locurile scriind pe spătarul scaunelor numele
fiecărui invitat.
Primul rând de țuică fiartă se evaporase de mult
iar Primarul tocmai luase inițiativa de a sparge gașca, când, Nea Fane,
trăgând după el o duzină de cutii frumos ambalate, intră în locantă
deschizînd ușa cu umărul. Le puse cu grijă lângă masa pe care dormea o
etichetă caligrafiată cu numele său și, firesc, de parcă ar fi
continuat o frază începută cu două luni în urmă, începu disertația:
-
După cum știți cu toții, se zice că "e ușor să fii înlocuit când ești
plecat puțin." Numai că voi n-ați folosit această șansă și v-ați
pierdut timpul la colț de stradă croșetându-mi un dosar personal de
parca eram pe lista de adopții a d-nei Emma Nicholson.Eu nu mă supăr,
dar voi, în consecință, mai trebuie să-mi suportați mecla, cel puțin
până la alegeri…
Primarul, care de la început își angajase
privirile la număratul și cercetatul cutiilor, mormăi ceva a
nemulțumire și tuși apoi de două ori, reușind astfel să întrerupă
vorbitorul:
-Dom Fane, lăsă bre introducerea! Mai bine explică cum ai ajuns în avionul premierului...
-Păi...
cum să vă spun...a fost o întâmplare...sau, cred eu, o confuzie a celor
de la Cotroceni. După cum știți, vinerea îmi fac turul prin Hala
Matache. Cumpărasem 2 kg de capellini pentru o ciorbă de pește, și
tocmai când vroiam să cobor treptele dinspre linia de tramvai, doi
indivizi bine îmbrăcați și mai ales bine făcuți, mă luară aproape pe
sus zicându-mi plini de respect: „Hade-ți domn consilier că întârziem
și se supără domnul Adrian”. În următoarea clipă am fost depus pe
bancheta din spate a unui Bemve care a demarat în trombă, speriind
toate tramvaiele care-și trăgeau sufletul pe strada Buzești...Ce să vă
mai amețesc...Nu știu când am ajuns la Otopeni. Șoferul a oprit direct
la scara avionului, a sărit de la volan și a deschis portiera, iar una
dintre gărzile de corp m-a dat în primire stuardesei care, după ce mi-a
urat bun venit la bordul cursei Bucuresti-Beijing, m-a condus la un
fotoliu și m-a legat bine cu centura de siguranță. Cam asta a fost
tot... Ce vă uitați așa, nu mă credeți?
Primarului, care tot dădea din cap în dreapa și-n stânga precum un evatai, i se pusese pata :
-
Te-ai ciobit rău de tot, Dom Fane! Și erai om serios! Ori ai visat
urât, ori te-au sechestrat fetițele de pe Stefan Furtună și ai inventat
povestea asta ca să nu te ocărască Coana Sofronica...
La aceste
cuvinte miștocare cu pretenție de beștelire, Nea Fane rămase calm. Un
zâmbet superior se îmbrobodi pe fața lui în timp ce ridica încet, pacă
studiat, mâna dreaptă, ....în timp ce rememora istoria omenirii pentru
a găsi o soluție care să readucă situația la normal.
- Uitați-vă,
uitați-vă, strigă iar Primarul. Zâmbește ca Adrian Năstase! Uitați-vă
și la ochi. E în stare să ne desființeze cu privirea sa mefisto-laikă.
V-am zis eu și nu m-ați crezut...e omul lui...e sosia lui...Năstase
întreg!
Nea Fane mai rămase preț de câteva secunde așa, cu
mâna ridicată, apoi, se întoarse brusc spre dreapta și luă primul
pachet din grămada pe care o adusese cu sine. Rupse ambalajul și scoase
dintr-o cutie frumos tipărită cu albastru și argintiu, o minune de DvD
player pe care îl dărui Primarului. Rămas cu ochii paralizați, acesta
nu mai putu să continue războiul vorbelor, așa că Nea Fane își reluă cu
detașare discursul întrerupt:
- V-am spus că nu mă supăr pe nimeni
pentru vorbele pe care mi le-ați scornit. Nici chiar pe alde Primaru
care acum , chiar în aceste clipe, dialoghează tet-a-tet cu o cutie de
reprodus zgomote. Important e însă adevărul și numai adevărul.
Da!
Am fost în China și am adus pentru fiecare câte un DvD. Nenorocul
vostru este că mi-au fost oprite la vamă fiindcă n-am avut cu ce să
plătesc pentru fiecare câte 3 milioane și ceva, taxă vamală.
Mă
uit la voi și vă înțeleg mirarea. Așa este, la Carrefour o astfel de
sculă costă exact cât vama. Șocant, nu? Să vă mai spun și cât am dat pe
ele acolo? Să nu leșinați! Fix 24 dolari per bucată. Asta e, nu vă mai
beliți așa! Când vă aduce nea Vasile pensia, dați fuga la Otopeni , o
lăsați acolo și vă recuperați cadourile. Gata! Să trecem acum la
lucruri serioase!
Domnilor! Am fost în China! E un miracol domnilor!
Numai mergând acolo și văzând cu ochii tăi îți poți da seama cât de
bolnavi suntem. Bolnavi de o boală nesănătoasă, cum zice alde Meacă.
China
înseamnă înainte de toate ordine și disciplină. Armată dom’le! O armată
de peste un miliard de oameni îmbrăcați în haine ca la Paris, Londra
sau New York, nu în tunici muncitorești cum susțin harnicii democrației
browniene. China mai înseamnă putere și prin respect față de tot ce a
fost creat de chinezi, indiferent de sistemul politic care a
guvernat.Vă puteți închipui ce s-ar întâmpla dacă cineva ar pune în
discuție demolarea Marelui Zid Chinezesc sau a Orașului Interzis doar
pentru motivul că nu a fost construit de comuniștii lui Mao? Și să nu
vă mire dacă sub semnul plecăciunilor politicoase veți descoperi
ascunsă o mândrie aparte, purtătoare și de dragoste și de pedeapsă.
V-am
mai spus și altădată că în China s-au construit în numai cinci ani
20.000 km de autostrdă. Dacă eram gospodari trebuia la ora asta să ne
lăudăm și noi cu vreo 275 km de asfalt întins .Putem să ne lăudăm? Da!
Dar numai cu gropi lungi și gropi late, findcă truc-urile noastre
vorbitoare se cred lebede de Bruxel. Cu gâtul golaș-democrat și pliscul
liberal!
Dacă un marțian ne-ar întreaba ce înseamnă România, ce i-am
putea răspunde? Că este un loc unde s-au întâlnit toate bucuriile
Pământului, unde toate lucrurile sunt făcute pe dos și unde oile
Domnului se învârt bezmetice în jurul cozii? Țara minunilor unde azi se
construiește distrugând și mâine se distruge construind?
Vi
se pare explicația prea savantă pentru un marțian? Păi atunci să
încercăm ceva mai pe înțelesul tuturor: țara unde turcii fac pâinea,
indienii cratițele și cuiele de tablă, arabii mărarul și pătrunjelul
iar chinezii drumurile și podurile.
Poza: index.php?module=photoshare&func=viewimage&iid=20
Text Foto: