Schimbarea presedintilor Camerelor, mult zgomot pentru nimic [1]

La Camera Deputatilor,Puterea apartine Biroului Permanent si Comitetului Ordinii de Zi 15 septembrie, nici o zi mai tarziu, este termenul pe care actuala coalitie majoritara si l-a autoimpus pentru schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.

Aparent, schimbarea lor ar fi un mare succes, avand in vedere ca, potrivit Constitutiei, presedintele Senatului este al doilea om in stat, iar cel al Camerei, al treilea. O privire aruncata pe regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului arata insa ca atributiile celor doi sunt extrem de limitate. Teoretic, actuala coalitie aflata la guvernare detine toate parghiile si in Parlament, cu o singura conditie: sa-si mobilizeze deputatii si senatorii si sa-i oblige sa se prezinte la slujba, macar atunci cand trebuie adoptate, prin vot, legi sau alte decizii.
Puterea presedintelui
Camerei Deputatilor este extrem de limitata, toate deciziile majore privind functionarea acestei institutii fiind luate in Biroul Permanent si in Comitetul Ordinii de Zi (COZ). Atat in Birou, cat si in COZ, actuala putere - PNL, PD, UDMR, PUR si grupul minoritatilor nationale - detine majoritatea. Astfel, din cei 13 membri ai Biroului, sapte sunt membri ai acestei coalitii. In COZ, deciziile se iau cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider in numarul total al deputatilor. Mai mult, presedintele Camerei nu are drept de vot in COZ. Biroul Permanent si COZ stabilesc ordinea de zi a plenului si organizeaza dezbaterile, prin alocarea timpilor pentru discutii in functie de ponderea fiecarui grup parlamentar. Biroul detine in exclusivitate o serie de atributii strict organizatorice: aproba deplasarile in strainatate ale deputatilor, aproba statul de functii, controleaza serviciile Camerei sau aproba regulile privind paza Camerei. Bugetul Camerei Deputatilor este pregatit de Biroul Permanent, dar el trebuie aprobat in plen.
Adrian Nastase este seful lucrarilor in plen
Principala putere a presedintelui Camerei Deputatilor este conducerea lucrarilor in plen ale acestei institutii. El poate dirija discutiile din plen in directia dorita, poate sa amane, pentru un timp, votul sau, dimpotriva, sa grabeasca procedura de vot daca isi da seama ca, in sala unde se tin sedintele in plen, partidul sau este, temporar, in majoritate. Presedintele Camerei mai are si atributii de reprezentare in relatiile interne si externe. Alegerea sa este insa diferita de cea a restului membrilor Biroului Permanent. Astfel, presedintele Camerei este ales prin vot secret cu buletine de vot, cu votul majoritatii parlamentarilor. Ceilalti membri ai Biroului Permanent sunt alesi pe lista comuna, in functie de ponderea parlamentara si in urma unei negocieri intre liderii grupurilor. Aceasta lista este aprobata, sau nu, prin vot secret cu bile.
Modificarile cerute de Alianta
Modificarea regulamentului devine insa controversata atunci cand e vorba de revocarea presedintelui Camerei. Initial, Alianta D.A. ar fi vrut ca revocarea sa porneasca de la propunerea unei treimi din deputati. Dupa decizia din ianuarie a Curtii Constitutionale, cand aceasta institutie a decis ca Nastase si Vacaroiu au fost alesi pentru patru ani, Alianta a decis ca revocarea ar putea fi ceruta de jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor. Ar urma apoi ca, tot cu votul a jumatate plus unu din deputati sau senatori, sa se decida revocarea.

La senat,
Conducerea este exercitata de Biroul Permanent
Biroul Permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori. Presedintele Senatului este si presedintele Biroului Permanent. Repartizarea functiilor in Biroul Permanent se stabileste prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Senatului asa cum a rezultat din constituirea grupurilor parlamentare.
Alegerea presedintelui
Presedintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar face o singura propunere. Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit la primul tur de scrutin votul majoritatii senatorilor. Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin. Presedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului. Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare a Senatului.
Alianta a reglementat revocarea Biroului Permanent
Membrii Biroului Permanent al Senatului pot fi revocati inainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care il reprezinta, prin votul majoritatii senatorilor. Votul este secret si se exprima prin bile. Cererea de revocare se supune aprobarii Senatului dupa 3 zile de la inregistrare, dar nu mai tarziu de 10 zile. Nu exista nici un articol care sa prevada explicit cum poate fi revocat presedintele Senatului.
Al doilea om in stat si atributiile sale
Presedintele Senatului asigura interimatul functiei de presedinte al Romaniei, conform art. 97 din Constitutie. In perioada in care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de sef al statului, atributiile lui sunt exercitate de unul dintre vicepresedinti, ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor senatorilor. In afara rolului de al doilea om in stat, Nicolae Vacaroiu indeplineste atributiile obisnuite pentru un sef de Camera. El convoaca Senatul in sesiunile ordinare si extraordinare si conduce lucrarile in plen. Are responsabilitatea, la fel ca vicepresedintii, sa asigure buna desfasurare a dezbaterilor, sa anunte rezultatul votului si sa vegheze la respectarea prevederilor regulamentare in ceea ce priveste procedurile de lucru si mentinerea ordinii. Nicolae Vacaroiu are si indatoriri mai lumesti, fiind cel care aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile in strainatate si pentru plata colaboratorilor Senatului.

Constitutia prevede mandat de 4 ani pentru presedintii Camerelor
Constitutia Romaniei prevede, la articolul 64, alineatul 2: "Fiecare Camera isi alege un Birou Permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai Birourilor Permanante sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii Birourilor Permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului". La 1 februarie 2005, sapte din cei noua judecatori de la Curtea Constitutionala au decis, in baza acestei prevederi constitutionale, ca presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu pot fi revocati decat la cererea grupului care i-a propus in aceste functii. Alti doi judecatori au formulat o opinie separata, in care sustin ca este inacceptabil ca plenul Camerei sa nu poata decide revocarea decat daca acest lucru este cerut de grupul care l-a propus pentru aceasta functie.
Publicat de : Beatrice Nechita, M.
Data publicării: 15 Aug 2005 - 08:03
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=6752&titlu=Schimbarea_presedintilor_Camerelor__mult_zgomot_pentru_nimic