Curtea Constitutionala a amanat, din nou, pana in 27 aprilie, luarea unei decizii in privinta Legii 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal sa detina functii in Guvern
.
Criteo.DisplayAcceptableAdIfAdblocked({
"zoneid": 526153,
"containerid": "crt-526153"
});
UPDATE Curtea Constitutionala a dezbatut, marti, sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Curtea Constitutionala a dezbatut si pe 7 martie sesizarea depusa de Avocatul Poporului si a amanat pentru 21 martie pronuntarea deciziei. Pe 21 martie, CCR a anuntat o noua amanare.Â
"S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu.
Â
Exceptia de neconstitutionalitate a mai fost discutata, in doua randuri, de Curtea Constitutionala, la 7 martie si respectiv 21 martie 2017. Judecatorii Curtii au amanat pronuntarea pentru 4 aprilie 2017, presedintele CCR, Valer Dorneanu, declarand ca nu s-a putut ajunge la o solutie si ca judecatorii CCR au nevoie de o analiza aprofundata asupra sesizarii Avocatului Poporului privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 90/2001 pentru organizarea si functionarea Guvernului Romaniei.
Dragnea: Obiectivul meu nu mai este sa fiu premier, indiferent ce va spune CCR saptamana viitoare
"S-a amanat pe 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii; niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si acum ne-am cam apropiat de doua variante si va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a declarat, la 21 martie 2017, presedintele CCR, Valer Dorneanu.
La 5 ianuarie 2017, Avocatul Poporului a anuntat ca a sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, conform caruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in situatie de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat".
In vederea efectuarii analizei de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementarilor referitoare la conditiile de ocupare a functiilor si demnitatilor publice din cadrul celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale — legislativa, executiva si judecatoreasca.
Astfel, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnari penale"; lipsa unui tratament juridic diferentiat aplicabil unor persoane care nu se afla in situatii analoge, in speta, persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pe de o parte, si persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite din culpa, pe de alta parte.
Conform sursei citate, Constitutia consacra dreptul legiuitorului de a stabili conditiile concrete de ocupare si exercitare a unei functii, insa, in procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligatia de a respecta principiile constitutionale si de a adopta, in consecinta, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat si eficient, care sa asigure respectarea principiului constitutional al echilibrului puterilor — legislativa, executiva si judecatoreasca — in cadrul democratiei constitutionale.
"Este de necontestat faptul ca o persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile statului, insa cadrul legislativ ce guverneaza conditiile de accedere la o functie trebuie sa fie unul coerent, predictibil si unitar, aplicabil tuturor reprezentantilor celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale. Separatia puterilor in stat nu inseamna lipsa unui mecanism de control intre puterile statului; dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea", a precizat Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului sustine ca un asemenea echilibru nu poate fi realizat decat prin existenta unui sistem coerent menit sa asigure conditii de integritate general valabile in exercitarea functiilor apartinand acestor trei puteri si aceasta cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile actuale ale Constitutiei, in procesul de desemnare a prim-ministrului si de numire a Guvernului, au un rol esential atat presedintele Romaniei, cat si Parlamentul.
Sursa citata face referire la Decizia nr. 799/2011 a Curtii Constitutionale, potrivit careia principiul echilibrului puterilor in stat trebuie aplicat, in egala masura, in modul de atribuire si de exercitare a competentelor tuturor autoritatilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeasi putere. In context, Avocatul Poporului observa ca, "in legislatia interna, chiar in cadrul aceleiasi puteri si anume cea executiva (exercitata potrivit sistemului constitutional romanesc de presedinte si de Guvern) exista diferente de tratament juridic in ceea ce priveste conditiile de ocupare a acestor demnitati si implicit a criteriilor de integritate necesar a fi indeplinite".
In consecinta, arata Avocatul Poporului, legiuitorul va trebui sa reexamineze dispozitiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 "in sensul identificarii unui raport de proportionalitate intre conditiile ocuparii unei functii publice si scopul urmarit prin solutia legislativa si anume exercitarea functiei de membru al Guvernului de catre o persoana desemnata sa puna in aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament".
De asemenea, Avocatul Poporului observa ca art. 2 din Legea nr. 90/2001 si, in special, sintagma "nu au suferit condamnari penale" incalca principiul previzibilitatii "consacrat la nivel constitutional de art. 1 alin. (5), potrivit caruia 'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'". Totodata, indica sursa citata, sintagma "nu au suferit condamnari penale" poate suporta interpretari diferite.
Avocatul Poporului aminteste faptul ca, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a creat premisele interpretarii sintagmei "discriminare intemeiata pe orice alta situatie/imprejurare", ca atragand obligatia statului de a introduce in legislatie exceptii corespunzatoare de la regula restrictionarii accesului persoanelor condamnate la o anumita functie, astfel incat sa fie respectat principiul non-discriminarii, in conditiile impunerii unor restrictii rezonabile.
"In esenta, in speta amintita, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a interpretat ca aplicarea principiului discriminarii 'in oricare alta situatie' include si non-discriminarea pe motive de cazier judiciar. In cauza mentionata, Curtea a retinut ca reclamantul a fost tratat diferit de celelalte persoane care au aplicat pentru acest post din cauza statutului sau de persoana condamnata", arata Avocatul Poporului.
* * *
Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor precizeaza, la art. 2, urmatoarele: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)".
Art. 4. alin. (1) spune ca "functia de membru al Guvernului este incompatibila cu: a) exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator; b) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial; c) exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de actiuni ori alte titluri de valoare; d) exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea societati ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor nationale; e) exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte".
* * *
Potrivit site-ului Curtii Constitutionale a Romaniei, https://www.ccr.ro/ , solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate sau controlul de constitutionalitate a posteriori este reglementat de art. 146 lit.d) din Constitutie si de art. 29-33 din Legea nr.47/1992. In cadrul acestui tip de control, Curtea hotaraste atat asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta, in vigoare, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, cat si cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului.
Curtea Constitutionala pronunta, in conformitate cu prevederile art. 11 alin.(1) lit. A. d) din Legea nr. 47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majoritatii judecatorilor Curtii.
Potrivit art. 147 alin.(1) lit.c) din Constitutie, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Publicat de
:
---
Data publicãrii: 05 Apr 2017 - 05:34