In 8 decembrie, Ziua Constitutiei. Care este istoria legii fundamentale a Romaniei [1]

Romania are o „traditie” a deselor modificari ale Constitutiei

. In ultimii 150 de ani, statul roman a avut sapte constitutii si 16 revizuiri ale acestora, fiecare noua lege fundamentala reflectand schimbarile din societate si fiind inspirata din constitutiile altor state. In 8 decembrie, marcam 25 de ani de la aprobarea prin Referendum national a actualei Constitutii a Romaniei.

Constitutia este legea fundamentala  in care sunt consemnate principiile de baza ale organizarii statului si drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

In Romania, prima Constitutie a fost adoptata in 1866, aceasta a fost modificata in 1879, ca urmare a dobandirii independentei, iar dupa proclamarea Regatului in 1884, a fost din nou modificata. In 1916, s-a inceput o revizuire a Constitutiei care a fost finalizata in 1917, cand s-a acordat votul universal.

Din 1923, Romania a avut o alta Constitutie si apoi in 1938, o noua Constitutie, care a fost suspendata intre anii '40-'44, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.

In 1948, 1952 si 1965 au urmat alte trei Constitutii.

Unele revizuiri au fost de importanta capitala, precum cea din 1884, care includea proclamarea Independentei si Regatul, sau cea din 1974, care instituia functia de presedinte al tarii.

Actuala Constitutie a Romaniei a fost adoptata de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin Referendumul national in 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativa: din numarul de 10.948.468 de cetateni care au participat la vot, 77,3% au raspuns afirmativ, 20,49% negativ, iar voturile nule au reprezentat 2,3%. Aceasta lege fundamentala a fost revizuita in 2003.

Regulamentele organice

Prima reglementare cu astfel de tenta a fost “Proclamatia de la Pades catre norodul omenesc” din Tara Romaneasca, data de Tudor Vladimirescu la 23 ianuarie 1821. Alt act, ramas insa in stadiul de proiect de Constitutie a fost cel al “Carvunarilor” moldoveni din 1822. Au fost si alte reglementari, fie cuprinse in dispozitiile unor legi, ca Regulamentul Organic, fie in acte interne, ca programele divanurilor ad-hoc, sau in proclamatii de drepturi, cum au fost cele ale Revolutiei de la 1848. Regulamentul Organic a fost facut sub indrumarea generalului rus Pavel Kiseleff si pus in aplicare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. Regulamentul poate fi considerat o Constitutie, pentru ca avea dispozitii care priveau organizarea de stat, organizarea justitiei, a finantelor, a armatei. Se stabilea despartirea activitatii legislative de cea judecatoreasca si se crea un Parlament unicameral numit Obicinuita Obsteasca Adunare. Art. 1 al Regulamentului preciza ca “domnii Moldovei si Valahiei se vor alege de catre boierii intruniti in Adunarea Obsteasca Extraordinara”, iar art. 26 preciza ca “domnul se oranduia pe toata viata lui”. El trebuia sa aiba 40 de ani impliniti, sa fie din familie a carei nobilime “sa urce cel putin pana la mosul sau”. Activitatea executiva apartinea domnului, care era seful statului. El numea in functii publice si revoca pe slujbasii statului, iar ministrii nu puteau fi si deputati. Obicinuita Obsteasca Adunare se alegea pe cinci ani si avea 42 de deputati in Tara Romaneasca si 35 in Moldova.

Deschiderea Adunarii Elective de catre A.I.Cuza la 29 februarie 1860

In ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea electiva de la Iasi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul partidei nationale, Alexandru Ioan Cuza. Dupa alegerea din Moldova, privirile intregului popor roman erau atintite spre Bucuresti. Adunarea electiva si-a deschis lucrarile la 22 ianuarie 1859. In noaptea de 23/24 ianuarie, deputatii partidei nationale au convocat o sedinta la hotelul “Concordia” unde au hotarat sa propuna Adunarii ca domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.

Un alt act cu caracter constitutional a fost Statutul lui Cuza adoptat in anul 1864, la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

1866 – Constitutia lui Carol I

In martie 1866, locotenenta domneasca instaurata dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza a prezentat un proiect de Constitutie care a fost votat de Adunarea Electiva la 29 iunie 1866 si publicata la 1 iulie 1866 in “Monitorul Oficial” nr. 142. Aceasta a fost o Constitutie moderna, influentata de Constitutia belgiana din 1831, considerata un model pentru acele vremuri, fiind inspirata la randul sau din principiile Revolutiei franceze din 1789. A fost cea mai longeviva Constitutie (1866-1923) si cea mai importanta realizare a regimului lui Carol I.

Constitutia din 1866 a instituit regimul guvernului reprezentativ, al responsabilitatii ministeriale, al separarii puterilor, al drepturilor cetatenesti, al egalitatii in fata legilor, al libertatii presei si a constiintei, pe scurt - principiile fundamentale ale lumii moderne. Constitutia garanta proprietatea privata.

Constitutia preciza ca statul roman este regat Constitutional si ereditar, iar Domnul era Capul Statului Roman si personifica suveranitatea nationala. Potrivit art. 92, Domnul era inviolabil, adica nu putea fi urmarit si supus la actiuni represive pentru nicio fapta a sa. Orice act trebuia semnat de Domn si contrasemnat de un ministru. Corpurile Legiuitoare, Adunarea Deputatilor si Senatul, aveau un mandat de patru ani, iar Domnul avea dreptul sa refuze sanctionarea unei legi. Domnul era Capul Puterii Armate si putea gratia sau micsora pedepsele in materie criminala. Domnul conferea medalii si grade militare.

Proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului erau sacre si inviolabile. Sistemul electoral era bazat pe votul cenzitar, deputatii se alegeau pe patru ani, iar senatorii pe opt.

Corpul electoral al Camerei Deputatilor era impartit in patru categorii, dupa criteriul averii si al originii sociale, iar alegerile se faceau prin vot cenzitar. Marii proprietari cu un venit de la 300 de galbeni in sus faceau parte din colegiul I. Proprietarii rurali mijlocii (de la 300 la 100 galbeni) erau in colegiul II, iar comerciantii si industriasii cu patenta, cei care exercitau profesii liberale, ofiterii in retragere, profesorii si pensionarii statului faceau parte din colegiul III. Din colegiul IV faceau parte taranii si muncitorii.

Corpul electoral al senatorilor era format din doua colegii, cel al proprietarilor de pamant cu cel putin 300 de galbeni, si al doilea, al proprietarilor de imobile din orase si judet cu un venit sub 300 de galbeni.

A fost prima Constitutie elaborata fara concurs strain si fara aprobare externa si a fost considerata una din cele mai democratice Constitutii din Europa.

Pana in 1918, a fost revizuita de trei ori: in anii 1879, 1884 si 1917. In 1879 a fost schimbat modul de dobandire a cetateniei romane prin lege, modificarea din 1884 a fost motivata prin declararea Independentei si ridicarea Romaniei la rangul de Regat. S-au adus modificari la regimul presei, invalidarea mandatelor, constituirea biroului Senatului, dreptul la diurna sau votarea in Adunari. Prin revizuirea din 1917, s-a hotarat exproprierea de terenuri cultivabile pentru reforma agrara si s-a introdus un nou sistem electoral, precum si reprezentarea proportionala.

1923 – Constitutia interbelica

Dupa Primul Razboi Mondial, reintregirea Romaniei si dupa inceputul reformei agrare, tara avea nevoie si de o noua Constitutie. Pluralismul inaugurat in 1866 de Constitutia lui Carol I a evoluat spre democratie in temeiul Constitutiei promulgate de Regele Ferdinand I in 1923. Constitutia a proclamat drepturile romanilor si a afirmat principiile libertatii si egalitatii, fara deosebire de origine etnica, de limba, religie sau clasa sociala. Libertatea individuala era garantata, nimeni nu putea fi urmarit sau perchezitionat decat in cazurile si dupa formele prevazute de legi, mandatul trebuia prezentat in maximum 24 de ore, domiciliul era inviolabil, iar art. 22 prevedea ca libertatea constiintei este absoluta. Art. 25 prevedea ca “libertatea presei, care nu poate fi pusa sub regimul avertismentelor, nu poate fi confiscata, suspendata sau suprimata si nici cenzura, nici o alta masura exceptionala nu poate fi infiintata”.

Constitutia din 1923 a introdus votul universal - doar militarii activi si femeile fiind exclusi - dar nu a adus modificari esentiale in raporturile dintre organismele statului. Regele detinea puterea executiva, ii numea si revoca pe ministri, putea refuza sanctionarea legilor. Constitutia din 1923 a functionat 15 ani si a fost considerata cea mai liberala Constitutie din Europa la acea vreme. Traditia Constitutionala democratica in Romania a continuat pana in 27 februarie 1938.

1938 – Constitutia lui Carol al II-lea

Constitutia a fost redactata in culisele Palatului Regal de Carol al II-lea, fiind de fapt actul prin care regele a preluat puterea suprema printr-o adevarata lovitura de stat.

Constitutia a fost votata printr-un referendum desfasurat in 24 februarie 1938, la votul obligatoriu fiind chemati toti alegatorii inscrisi in listele electorale pentru Adunarea Deputatilor.

Prin Constitutie se instala practic un regim autoritar - dictatura regala.

Regele era „capul statului”, avea atributii legislative, executive si judecatoresti, putea dizolva Parlamentul fara a fi obligat sa-l mai convoace, alegea ministrii fara a tine seama de partide sau majoritatea parlamentara, iar guvernul nu mai raspundea in fata Parlamentului, ci a Regelui.

Suspendarea Constitutiei din 1940

Pe 3 septembrie, generalul Ion Antonescu a fost numit presedinte al Consiliului de Ministri.

Prin decretul din 8 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a fost investit cu depline puteri in conducerea statului, iar Regele a primit puteri restranse: era cap al ostirii, batea moneda, conferea distinctii, primea si acredita diplomati, amnistia si gratia, numea primul-ministru.

1948 – Constitutia stalinista

Dupa abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947 si dupa “castigarea” alegerilor de catre comunisti, incepe regimul politic ce va dura pana in 1989. Noul regim elaboreaza o noua Constitutie, dupa modelul celei sovietice din 1936, care sa consacre „cucerirea puterii in stat de catre clasa muncitoare, cu taranimea muncitoare si intelectualitatea legata de popor”. Constitutia din 1948 a abolit monarhia si a instituit republica, a nationalizat intreprinderile, iar Parlamentul a fost inlocuit cu Marea Adunare Nationala (MAN). Romania a primit numele de Republica Populara Romana. Se desfiinteaza judetele si se infiinteaza regiunile si raioanele.

1952 – Constitutia national-comunista

Proiectul noii Constitutii a fost adoptat de Marea Adunare Nationala in ziua de 24 septembrie 1952, cu unanimitate de voturi.

Constitutia prevedea rolul conducator al Partidului Muncitoresc Roman, dezvoltarea sectorului socialist si eliminarea treptata a elementelor exploatatoare.

In Constitutie se arata ca Republica Populara Romana a luat nastere in urma „victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german”. Se prevedeau drepturi cetatenesti.

Acestei Constitutii i s-au adus modificari in 1957 si 1961, cand prezidiul Marii Adunari Nationale a capatat numele de Consiliul de Stat al Republicii Populare Romane. In plus, procurorul general a fost subordonat numai MAN.

1965 – Constitutia ceausista

In 1965, Partidul Muncitoresc Roman isi schimba titulatura in Partidul Comunist Roman. Pe 22 martie 1965, Plenara CC al PCR il alege in functia de prim-secretar pe Nicolae Ceausescu si la decizia sa este elaborata o noua Constitutie.

Proiectul, dezbatut o luna si jumatate, a fost votat in unanimitate de MAN. Prin noua Constitutie, Republica Populara Romana devine Republica Socialista Romania.

A treia Constitutie comunista inlatura teroarea politieneasca si garanta o parte din relatia cetateanului cu justitia. Constitutia a consfintit si o noua impartire administrativ-teritoriala a tarii. Pentru prima data apare principiul folosirii doar a limbii romane in justitie, iar minoritatilor li se asigura translator.

Constitutiei din 1965 i s-au adus modificari in 1968 - privind numarul de judete, Consiliile populare si rolul procuraturii, in 1969 – privind Consiliul de Stat, in 1971 s-a largit componenta Biroului Permanent al Consiliului de Ministri, iar in 1972 s-a modificat durata legislaturii Marii Adunari Nationale.

In 1974, prin Legea nr. 1, s-a creat institutia Presedintelui Romaniei, pe 28 martie 1974, Nicolae Ceausescu devenind primul presedinte al Romaniei. Atributiile exercitate pana atunci de Consiliul de Stat al Romaniei i-au revenit presedintelui. In 1974 au avut loc alte modificari, definindu-se rolul Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste. In 1975, Comisia Constitutionala si Comisia Juridica au devenit una singura, iar in 1979 s-a modificat alegerea delegatilor Marii Adunari Nationale.

Constitutia a mai fost modificata in 29 octombrie 1986 - cand au fost extinse atributiile puterii centrale (Presedintia, Consiliul de stat si MAN) si cand a fost creat postul de prim-viceprim-ministru al Consiliului de Ministri (pentru Elena Ceausescu). Aceasta Constitutie a ramas valabila pana in decembrie 1989. In 1990, aceasta Constitutie a fost modificata substantial si a iesit din vigoare in anul 1991.

1991 – Constitutia postdecembrista

Potrivit Decretului-Lege 92/1990, Adunarea Deputatilor si Senatul s-au constituit in Adunarea Constituanta pentru adoptarea Constitutiei Romaniei. La 11 iunie 1990, a fost desemnata Comisia Constitutionala - formata din 23 de parlamentari si cinci experti profesori universitari - condusa de profesorul Antonie Iorgovan, pentru a redacta tezele proiectului de Constitutie.

Elaborarea, dezbaterea si adoptarea Constitutiei, inspirata din Constitutia franceza din 1958, au durat aproape un an si jumatate.

Prevederile care au provocat cele mai aprinse discutii s-au referit la caracterul national al statului roman, la drepturile minoritatilor nationale, forma de guvernamant, lipsa garantarii proprietatii (fiind preferata formula de "ocrotire" a acesteia), dreptul de proprietate asupra terenurilor ca atribut exclusiv al cetateanului roman sau la separarea puterilor in stat.

Constitutia a fost adoptata in Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma aprobarii ei prin referendum national. In 8 decembrie 1991, din cei aproape 11 milioane de romani care au participat la vot, peste 77% au spus DA noii Constitutii.

Constitutia stabileste ca Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil si ca forma de guvernamant a statului roman este republica. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, care sunt garantate. Noua Constitutie consacra principiul separarii celor trei puteri - legislativa, executiva si judecatoreasca - si enunta principiul autonomiei si al descentralizarii in administratia publica.

Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, necesitatea revizuirii ei a revenit in mod constant.

In 2003, dupa dezbateri generale asupra propunerilor facute de partide, dezbateri pe articole, dezbateri generale si medieri intre cele doua Camere ale Parlamentului, a rezultat un nou text al Constitutiei. Mai mult de jumatate dintre articole au suferit modificari.

La referendumul national din 18 si 19 octombrie 2003, s-au prezentat la vot 55,7% dintre cei 17 milioane de cetateni cu drept de vot, iar 89,7% dintre participanti au votat pentru modificarea Constitutiei. Noua Constitutie a intrat in vigoare pe 29 octombrie 2003.

Principalele modificari aduse Constitutiei se refera la prelungirea mandatului presedintelui Romaniei, de la 4 la 5 ani, la garantarea proprietatii private, nu doar ocrotirea ei, la faptul ca arestarea preventiva si perchezitia nu vor putea fi decise decat de judecator si nu de procuror, la competente diferite ale celor doua Camere ale Parlamentului. Imunitatea parlamentara este limitata, minoritatile nationale au dreptul de a folosi limba materna in administratie si justitie si nu se mai stipuleaza caracterul obligatoriu al serviciului militar.

Tot din 2003, Constitutia mai prevede: cetatenii straini si apatrizii au posibilitatea de a dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor, dar numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE; cetatenii tarilor membre ale UE vor avea dreptul de a alege si de a fi alesi in scrutinul local, daca sunt rezidenti ai localitatii respective.


Publicat de : ---
Data publicrii: 09 Dec 2016 - 05:15
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=57762&titlu=In_8_decembrie__Ziua_Constitutiei__Care_este_istoria_legii_fundamentale_a_Romaniei