Reconfigurarea Parlamentului ar putea sa dea o noua forma pentru 4-5 legi care au bulversat mediul de business in ultimii doi ani [1]

Autor: Adelina Mihai 06

.12.2016

Actualul Parlament a bulversat mediul de business in ultimul an prin legi care au afectat profund piata bancara ? legea darii in plata si a conversiei ?, piata de retail ? legea  ?51% produse romanesti in supermarketuri? ? sau piata tigaretelor ? legea antifumat in spatii publice. Intrebarea este: cum se vor reaseza fortele politice si ce consecinte vor fi daca PSD sau PNL vor ajunge la guvernare cu aceste legi?



?Odata ce avem finalizat procesul electoral, trebuie sa avem o claritate in ceea ce priveste majoritatea din Parlament, sa vedem orientarea politicilor economice cu mai putin populism si o responsabilitate mai mare in ceea ce priveste luarea deciziilor. Una dintre misiunile imediate ale viitorului Parlament este aceea de a clarifica legile aflate in prezent in diverse faze de aprobare: avem legea darii in plata care trebuie probabil rediscutata in Parlament dupa decizia Curtii Constitu­tionale, legea conversiei care e la Curtea Constitutionala si trebuie sa vedem cum se finalizeaza, legile care presupun cresteri de salarii, pensii si reduceri de taxe care se afla in diverse faze de aprobare in Parlament si care trebuie revizuite?, a explicat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

Nebuloasa creata in anul acesta de legea darii in plata si de legea conversiei putea fi evitata daca actualii parlamentari ar fi adoptat la timp legea insolventei persoanelor fizice, avand in vedere ca Romania este penultima tara din Uniunea Europeana care nu are o astfel de lege, crede economistul Laurian Lungu.

?Problemele au fost artificial create dintr-un anumit punct de vedere, pentru ca daca am fi avut in vigoare legea insolventei persoanelor fizice, atunci lucrurile s-ar fi rezolvat normal, nu am fi avut atat de multe ?follow-up-uri? precum legea darii in plata si a conversiei, care ar fi devenit astfel redun­dante?, spune Laurian Lungu.

El a spus ca legea insolventei persoanelor fizice ar fi trebuit sa intre in vigoare in decembrie anul trecut, insa termenul s-a amanat pe motiv ca nu exista infrastructura in teritoriu, birouri specializate in care sa fie consiliate persoanele care apeleaza la aceasta lege.

?In mod normal, ar trebui ca legea insolventei persoanelor fizice sa intre in vigoare de la 1 decembrie 2017. Nu stiu cum se va face, pentru ca eu cred ca ar putea sa fie aspecte contradictorii intre legea darii in plata si legea persoanelor fizice, ar putea sa existe niste clauze care se incaleca unele pe altele?, a mai spus Laurian Lungu.

 

Legea clawback trebuie schimbata pentru ca unele medicamente devin nerentabile

O alta prioritate care ar trebui sa fie pe agenda viitorilor parlamentari este modi­ficarea legii care a introdus taxa de clawback, care impune producatorilor de medicamente sa returneze statului o parte din profitul realizat in urma vanzarilor de medicamente compensate care depasesc suma alocata lor de la fondul de asigurari.

?Este clar nevoie de modificarea legii in asa fel incat produsele care costa sub 50 de lei sa nu mai fie supuse taxei de clawback pentru ca exista un risc major de a fi scoase din nomenclator, devenind nerentabile. De asemenea, taxa trebuie schimbata urgent pentru ca in acest moment producatorii platesc pentru adaosurile comerciale ale medicamentelor, lucru care este injust si inacceptabil (...) Aceasta taxa s-a transformat dintr-o modalitate de a controla consumul de medicamente intr-o sursa de venit pentru Ministerul Finantelor, ceea ce franeaza orice fel de investitii in dezvoltarea industriala a producatorului?, a spus Dragos Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia din Cluj si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania.

El a mai spus ca, asa cum a semnalat si seful companiei Antibiotice din Iasi, Ioan Nani, costul companiilor farma cu taxa clawback a ajuns sa fie la aproape acelasi nivel cu costurile salariale, ceea ce inseamna ca ?in loc sa investesti in dezvoltare si in crearea de locuri de munca, platesti taxa clawback pentru adaosurile comerciale si veniturile realizate de alti operatori?.

 

E nevoie de facilitati fiscale pentru produsele create de cercetatorii romani

Legat de alte arii in care ar trebui sa intervina viitorii parlamentari, Dragos Damian spune ca ar trebui sa se extinda mai mult aria de acoperire a facilitatilor fiscale destinate activitatii de cercetare-dezvoltare.

Din toamna acestui an, angajatii care lucreaza in domeniul cercetarii-dezvoltarii aplicative si tehnologice beneficiaza de scutirea impozitului pe venit de 16%, iar firmele beneficiaza de deducerea suplimen­tara cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea din impozitul pe profit (masura care exista in legislatie si anterior, dar nu se aplica si centrelor de dezvoltare ale multinationalelor).

?Masurile trebuie sa fie de asa natura incat fructul cercetarii efectiv sa beneficieze de anumite facilitati fiscale si nu numai activitatea de cercetare. Cu alte cuvinte, trebuie ca si produsul sau serviciul rezultat din activitatea de cercetare din Romania sa beneficieze de facilitati fiscale, pentru ca acesta poate fi transferat in grup si sa aduca beneficii si de peste alte piete. Multe tari fac asta?, a mai spus Dragos Damian.

Viitorii parlamentari ar trebui sa vina cu un set de politici economice si directii foarte clare si sa lucreze cu niste proiectii vizavi de impactul bugetar al unor masuri, dar sa se si asigure ca au resurse financiare pentru masurile pe care le propun, spun analistii.

?Toate programele partidelor politicie din prezent promit ca dupa alegeri iti dau si luna de pe cer, problema e ca diferenta dintre promisiuni si realizari este imensa. Nu am vazut nicaieri in lume investitii de o asemenea anvergura, cum este promisiunea celor 9 spitale regionale, intr-un singur ciclu politic. De curiozitate, m-am uitat peste programele partidelor din 2012, unde am vazut ca pana in 2016 trebuia sa fie gata autostrada Comarnic-Brasov?, a mai spus analistul economic Laurian Lungu.

 

Parlamentarii trebuie sa aiba mai putine proiecte, dar sa le duca pana la capat

In opinia lui, parlamentarii trebuie sa recastige in primul rand credibilitatea in politicile economice si sa-si asume 2- 3 directii de dezvoltare si proiecte care sa aiba o finalitate pana isi incheie mandatul.

?Niciunul dintre partidele politice nu spune care sunt sursele de finantare de care dispune in urmatorii patru ani, pentru ca nimeni nu a facut o proiectie de acest gen. A incercat PSD ceva firav, dar si acolo exista inconsistente mari in cifrele prezentate?, a mai spus Laurian Lungu.

In ceea ce priveste alte legi controversate discutate in ultimul an, Laurian Lungu spune ca, in ceea ce priveste legea care interzice fumatul in spatiile publice trebuie aplicate prevederile legislatiei europene, insa legea care impune 51% produse romanesti in supermarketuri incalca principiile concurentei.

?Daca nu ai suficiente produse romanesti dintr-o anumita categorie care sa reprezinte 51% din nevoia supermarketului, cum faci? Cum verifici aceste lucruri, te duci in control la fiecare magazin? Sigur, trebuie acordata o atentie mai mare produselor romanesti, dar trebuie gandite altfel politicile, nu trebuie sa te duci pe ultima veriga a lantului de distributie si impui aceasta cota arbritara?, a mai spus Laurian Lungu.

 

Ce legi au nascut cele mai multe controverse in ultimii ani

51% produse romanesti in supermarketuri

? Act normativ: Legea nr. 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

? Stadiu: promulgata

? Initiator principal: Nini Sapunaru, deputat PNL

? Principalele prevederi:

Comerciantul persoana juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare are obligatia ca, pentru categoriile carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie, sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit in conformitate cu legislatia in vigoare.

Fac exceptie de la aceste prevederi comerciantii care realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active total de pana la 2 milioane de euro, echivalent in lei.

 

Legea taxei clawback

? Act normativ: OUG 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii

? Stadiu: promulgata

? Initiator: Guvernul Romaniei (condus la acea vreme de Emil Boc)

? Principalele prevederi:

Detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor sau reprezentantii legali ai acestora au obligatia de a plati trimestrial pentru medicamentele incluse in programele nationale de sanatate, precum si pentru medicamentele cu sau fara contributie personala, folosite in tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis, in tratamentul spitalicesc si pentru medicamentele utilizate in cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, suportate din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, o contributie trimestriala calculata conform prezentei ordonante de urgenta.

 

Legea antifumat in spatiile publice

? Act normativ: Legea nr.15 din 29 ianuarie 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun

? Stadiu: promulgata

? Initiator: Aurelia Cristea, deputat PSD

? Principalele prevederi:

Prezenta lege stabileste unele masuri privind prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completa a fumatului in toate spatiile publice inchise, in spatiile inchise de la locul de munca si in locurile de joaca pentru copii, prin inscriptionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfasurarea de campanii de informare si educare a populatiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaza sa le achizitioneze, prin indicarea in produsele finale a continutului de gudron, nicotina si monoxid de carbon, prin unele masuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, avand ca scop protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele daunatoare ale fumatului, prevenirea raspandirii fumatului in randul minorilor si asigurarea unui nivel adecvat al calitatii vietii populatiei din Romania.

 

Legea darii in plata

? Act normativ: Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite

? Stadiu: promulgata, dar cu modificari ulterioare de la Curtea Constitutionala

? Initiator: Daniel Zamfir, deputat PNL

? Principalele prevederi:

Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut la art. 5 alin. (3) partile contractului de credit nu ajung la un alt acord. Prevederile prezentei legi nu se aplica creditelor acordate prin programul Prima casa.

 

Legea conversiei

? Act normativ: Ordonanta de urgenta nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

? Stadiu: trimisa de Guvern la Curtea Constitutionala

? Initiator: Daniel Zamfir, deputat PNL

? Principalele prevederi:

Creditorul se asigura ca, in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in valuta, contractul prevede dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa.

Creditorii se asigura ca, in cazul in care un consumator detine un imprumut in valuta, acesta este avertizat periodic, ori de cate ori este cazul, dar cel putin lunar, pe suport hartie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat intre parti, cu confirmare de primire, cel putin in cazurile in care valoarea totala platibila de consumator care ramane de rambursat sau al ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala. Avertizarea il informeaza pe consumator in legatura cu o crestere a cuantumului total platibil de catre acesta, prezinta dreptul de conversie intr-o moneda alternativa si conditiile in care se poate efectua acesta.

Conversia contractului aplicabila in temeiul prevederilor prezentului capitol se aduce la cunostinta consumatorului in FEIS si in contractul de credit. FEIS include un exemplu ilustrativ al impactului pe care il are o fluctuatie valutara de 20%.


Publicat de : ---
Data publicării: 06 Dec 2016 - 06:24
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=57710&titlu=Reconfigurarea_Parlamentului_ar_putea_sa_dea_o_noua_forma_pentru_4_5_legi_care_au_bulversat_mediul_de_business_in_ultimii_doi_ani