Andreea Paul: Forta antreprenoriatului social in Romania de a crea locuri de munca ne aseaza pe locul 22 in UE [1]

Andreea Paul: Forta antreprenoriatului social in Romania de a crea locuri de munca ne aseaza pe locul 22 in UEAntreprenoriatul social în România este un fenomen economic germinativ aflat înca mult sub practica medie a statelor membre

. Sa creezi locuri de munca prin asumarea antreprenoriala a unui interes colectiv si sa directionezi 90% din profitul realizat acestui interes reprezinta o forta economica sociala.Aproximativ 40 de mii de organizatii activeaza în România în acest domeniu si obtin anual venituri de peste 12 mld lei. În timp ce în UE, exista peste 2 milioane de astfel de entitati. Concret, 10% din afacerile europene se deruleaza în domeniul economiei sociale.Oportunitati de finantare în plina derulareCel mai mare pas facut în domeniul economiei sociale de catre România, a fost lansarea de catre Guvernul Ciolos a programului 'SOLIDAR-Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, lansat pe 21 septembrie 2016. Propunerile pentru finantare se pot depune pâna la data de 14 noiembrie 2016. Aceasta linie de finantare europeana se ridica la 20 de milioane de euro, din Programul Operational Capital Uman (POCU), si este dedicata întreprinderilor din economia sociala, care contribuie la rezolvarea unor probleme sociale sau comunitare, precum saracia si excluziunea, marginalizarea, lipsa accesului la servicii (sociale, medicale, financiare, etc.) sau la piete pentru micii producatori si lucratori, lipsa oportunitatilor pe piata muncii pentru persoane fara calificare profesionala, degradarea mediului înconjurator etc. Sunt estimate circa 200 de intreprinderi de economie sociala beneficiare de fonduri cuprinse între 40 de mii si 100 de mii de euro, sub forma de ajutor de stat de minimis. Ce forme poate lua initiativa privata sociala?Contributia economiei sociale din România la valoarea adaugata bruta se ridica la circa 2%. Acest sector economic creeaza peste 131 de mii de locuri de munca în tara noastra, adica peste 1,7% din totalul angajatilor. Media statelor europene este de 4 ori mai mare decât în România: 6,5% din totalul salariatilor. Impozitele platite la bugetul statului de sectorul economiei sociale reprezinta peste 4% din totalul impozitelor încasate de la firmele din România.Exista 4 modalitati prin care se poate practica initiativa privata sociala: societatile comerciale sociale, cooperativele, casele de ajutor reciproc, fundatiile si asociatiile. • Asociatiile si fundatiile sunt cele mai numeroase: 85% din totalul organizatiilor din economia sociala, cumulând 63% din totalul veniturilor si 59% din forta de munca angajata de sector, în anul 2012. • Cooperatiile au reprezentat 6% din numarul total de organizatii, au obtinut 14% din totalul veniturilor generate de economia sociala si au angajat 24% din total salariati. Din cele 2228 de cooperative, 42% erau cooperative de consum, 38% cooperative mestesugaresti,16% cooperative agricole, si numai 4% cooperative de credit. • Casele de ajutor reciproc au reprezentat 7% din totalul organizatiilor sociale, 5% din venituri si 4% din totalul angajatilor. • Societatile comerciale detinute de organizatiile de economie sociala  - 2% în totalul organizatiilor, cu o pondere ridicata în total venituri de 18% si 13% în totalul locurilor de munca create.Initiativele private sociale se concentreaza în capitala si regiunile din centrul si nordul tarii, mai bogate, iar cele mai putine organizatii sociale active le regasim în regiunile mai sarace din SudLa nivel regional, aceste entitati sunt concentrate în regiunea Bucuresti-Ilfov din punctul de vedere al veniturilor. Dar în ceea ce priveste numarul de organizatii active pe cele mai multe le regasim în regiunea Centru, potrivit datelor furnizate în Atlasul Economiei Sociale realizat de Institutul de Economie Sociala. Regiunea de Sud-Vest a României este cea mai saraca în organizatii sociale active, cu cele mai mici venituri generate si cu cel mai mic numar de angajati între cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii, conform aceleasi surse.Initiativele antreprenoriale sociale românesti au devansat aparitia cadrului legislativEconomia sociala este economia mai aproape de suflet. Asadar, o economie care implica factorul solidaritatii în initiativa privata. Am descoperit-o în povestea Ameliei Boros, contributoare la volumul 'Forta economica a femeilor”, care a decis ca întreg profitul afacerii pe care o conduce sa fie donat unei asociatii dedicate luptei împotriva obezitatii copiilor. De altfel, ideea de a deveni antreprenor i-a venit în urma lansarii campaniei 'Parinti informati-copii protejati”, privind obezitatea infantila. Ea a decis sa înfiinteze apoi o linie de productie sanatoasa de gemuri, nectar, etc, care nu contin conservanti sau coloranti, ci sunt îndulcite natural cu suc de struguri. Aceasta este doar una dintre cele peste 40 de mii de povesti de succes românesti.În cadrul conferintei la care am participat ieri, 'Dialoguri despre putere”, organizata de revista Business Woman, am aflat alte marturii, extrem de emotionante. Spre exemplu, din iubirea si dorinta de a sta aproape nu doar de copilul sau bolnav de autism ci si alaturi de altii confruntati cu aceasta problema grava, o mama a pus bazele fundatiei Help Autism, care în anul 2015 a reusit sa strânga cele mai multe fonduri prin redirectionarea a 2% din salariu. O spune Ministerul pentru Dialog Social. Profitul acestei organizatii a ajuns sa depaseasca un milion de euro, însa toti acesti bani au fost donati catre copiii care sufera de autism. O alta doamna antreprenoare, învata mamele sa se redescopere si sa-si puna pe picioare propriile afaceri prin proiectul 'Happy Moms”, lansat la Brasov. Acum si-a extins activitatea în Cluj si Sibiu si urmeaza sa se extinda si în alte zone ale tarii.Facilitatile fiscale dedicate antreprenoriatului social depind de resursele si optiunile autoritatilor publice locale, nefiind înca suficient de stimulative Economia sociala a fost legalizata în anul 2015, când a fost adoptata legea cu acelasi nume 219/2015. Aceasta a fost definita ca "ansamblul activitatilor organizate independent de sectorul public, al caror scop este sa serveasca interesul general, interesele unei colectivitati si/sau interesele personale nepatrimoniale, prin cresterea gradului de ocupare a persoanelor apartinând grupului vulnerabil si/sau producerea si furnizarea de bunuri, prestarea de servicii si/sau executia de lucrari." O alta lege aflata în dezbatere parlamentara este proiectul 547/2014 al antreprenorului social care în luna septembrie 2016 a fost întors din plenul Camerei Deputatilor spre reanalizare în comisiile de specialitate din cauza rapoartelor negative de respingere remise plenului. State precum Finlanda sau Lituania au adoptat cadrul legal înca din anul 2003, respectiv 2004. Însa, cele mai multe locuri de munca în economia sociala sunt create în Suedia (peste 11% din totalul angajatilor în economie), urmata de Belgia si Olanda cu peste 10%. Franta este una dintre tarile europene cu cea mai pronuntata economie sociala, cu o contributie de aproape 10% la PIB-ul francez si peste 9% dintre angajatii sectorului privat. Pe scurt, aproximativ 2 milioane de francezi lucreaza în economia solidara. Guvernul francez a creat chiar un Minister pentru Economie Sociala în mai 2012, al carui scop a fost de a promova coeziunea sociala, pentru cresterea ratei de angajare si impulsionarea cresterii economice.
Publicat de : ---
Data publicării: 31 Oct 2016 - 05:11
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=57347&titlu=Andreea_Paul__Forta_antreprenoriatului_social_in_Romania_de_a_crea_locuri_de_munca_ne_aseaza_pe_locul_22_in_UE