Curtea Constitutionala intervine in "binomul" DNA-SRI

     * Pentru ca nu mai pot folosi resursele operationale ale SRI, procurorii cer zeci de milioane de euro pentru desfasurarea activitatii de investigare
       Organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnica in sistemul national, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei

. Europarlamentarul Monica Macovei sustine ca motivarea deciziei Curtii sus¬penda, practic, interceptarile de orice fel, in orice cauza, pana la momentul in care DNA si DIICOT vor avea echipamentele si oamenii pentru a face propriile inregistrari, filaje, iar Romania risca sa devina pentru o buna bucata de vreme "raiul infractorilor si al crimei organizate", oprind anchete transfrontaliere, facute in cadrul cooperarii europene in materie penala.
     Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) sustine ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica.
     Avand in vedere caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, CCR constata ca este obligatoriu ca acestea sa se efectueze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa masurii respective, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata: "In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. (...)
     Asadar, standardul constitutional de protectie a vietii intime, familiale si private si a secretului corespondentei impune ca limitarea acestora sa se realizeze intr-un cadru normativ care sa stabileasca expres, intr-un mod clar, precis si previzibil care sunt organele abilitate sa efectueze operatiunile care constituie ingerinte in sfera protejata a drepturilor".
     In opinia CCR, optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala, care sunt organe judiciare, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, in conditiile in care acestia pot detine avizul de ofiteri de politie judiciara, este justificata. Optiunea nu se justifica insa in privinta includerii sintagmei "alte organe specializate ale statului", neprecizate nici in cuprinsul Codului de procedura penala si nici in cuprinsul altor legi speciale.
     Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor din Codul de procedura penala care prevad ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata nu doar de "organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei", ci si de "alte organe specializate ale statului".
     "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» din cuprinsul dispozitiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin. (3), conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate", preciza CCR. Curtea a constatat, totodata, ca sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul claritatii, preciziei si predictibilitatii, intrucat "nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor"
     * DNA: "Eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ"
     Conducerea DNA a transmis ieri Ministerului Justitiei o adresa in care spune ca este necesara promovarea unei hotarari de guvern prin care sa fie suplimentat numarul maxim de posturi al Directiei Nationale Anticoruptie cu 130 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, precum si rectificarea bugetului institutiei cu peste 10 milioane de euro.
     Potrivit DNA, asigurarea acestor resurse conditioneaza desfasurarea, in continuare, cu aceeasi eficienta, a activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie, de catre DNA.
     Reactia DNA vine in urma modificarii reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), prin care s-a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile articolului ce reglementeaza punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, din actualul Cod de procedura penala.
     In prezent, Directia Nationala Anticoruptie coopereaza in vederea realizarii activitatilor de supraveghere tehnica cu Serviciul Roman de Informatii (SRI), care asigura suport logistic si tehnic pentru interceptarea comunicatiilor la distanta, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio - video si localizarea prin mijloace tehnice.
     Procurorii DNA sustin: "In situatia in care, dupa publicarea deciziei mentionate (n.r. a CCR) in Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla in imposibilitatea de a folosi resursele operationale ale SRI, va fi necesara suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie. In acest scop, s-a realizat o evaluare preliminara a volumului de activitate al DNA din perspectiva activitatii de supraveghere tehnica, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrala a tuturor activitatilor de punere in executare a mandatelor emise de judecatorii de drepturi si libertati, fiind identificate urmatoarele necesitati:
     - achizitionarea de logistica pentru efectuarea inregistrarilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
     - achizitionarea de logistica in materia interceptarii comunicatiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
     - detasarea unui numar suplimentar de 130 de lucratori de politie judiciara care sa gestioneze infrastructura tehnica suplimentara, sa asigure monitorizarea in timp real a comunicatiilor interceptate, sa realizeze supravegheri operative si inregistrari ambientale in spatii publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este in realitate mai mic, pentru ca, prin detasare de la Ministerul Administratiei si Internelor la DNA se realizeaza o economie corespunzatoare in bugetul ministerului);
     - atribuirea / achizitia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucuresti in proximitatea sediului central al DNA (suprafata utila de minim 1.000 - 1.500 mp si loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
     - achizitionarea unui numar de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
     - realizarea unor programe de pregatire profesionala care sa asigure ca acesti politisti dobandesc in timp cunostintele specifice activitatii de supraveghere tehnica - cost estimat 200.000 euro.
     Suma totala astfel calculata se ridica la aproximativ 10.415.000 euro".
     Pentru aceste estimari, procurorii DNA au avut in vedere ipoteza folosirii de catre organele de urmarire penala a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicatiilor la distanta. "In situatia in care ar fi necesare achizitii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creste in mod substantial, fara ca la acest moment sa putem face o estimare, avand in vedere ca un asemenea demers nu a mai fost realizat in cadrul sistemului judiciar", mai precizeaza procurorii DNA, mentionand: "Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achizitie, precum si pentru selectia si pregatirea personalului, in perioada imediat urmatoare, eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ, cu impact corespunzator asupra finalitatii investigatiilor efectuate in aceste cauze. Estimam ca activitatea ar putea reveni la standardele din prezent intr-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele mentionate anterior".
     * DIICOT: Decizia CCR presupune infiintarea unui serviciu tehnic pentru care este nevoie de 20 de milioane de euro
     DIICOT va solicita Ministerului Justitiei promovarea unei ordonante de urgenta de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita infiintarea serviciului tehnic al Directiei, avand in vedere decizia CCR privind neconstitutionalitatea unor reglementari privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica.
     DIICOT precizeaza intr-un comunicat de presa: "Aceasta modificare va impune achizitia de echipamente tehnice specifice si detasarea initiala a unui numar de 200 de lucratori de politie in cadrul DIICOT, precum si asigurarea trainingului acestora. Aceste masuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, aceasta suma fiind sustinuta la acest moment doar de sumele utilizate de alte unitati specializate de parchet in acelasi demers, sumele absolute putand fi precizate numai dupa un calcul judicios efectuat impreuna cu specialistii in domeniu. Precizam ca nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Directia nu detine niciun mijloc tehnic si niciun specialist desemnat".
     Potrivit sursei citate, aceste necesitati au devenit urgente o data cu publicarea motivarii deciziei CCR pe site-ul institutiei, motivare din care rezulta ca organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici macar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnica in sistemul national.
     "In aceste conditii, dat fiind faptul ca DIICOT nu beneficiaza de politie judiciara proprie si nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesitatilor Directiei, trebuie data eficienta dispozitiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzator din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004", se mai arata in comunicat.
     DIICOT precizeaza ca in calculul preconizat trebuie avut in vedere ca institutia nu detine niciun mijloc tehnic de interceptare si ca, in 2015, peste 60% din mandatele de supraveghere tehnica au fost operationalizate prin SRI.
     "'Conducerea DIICOT va aduce la cunostinta Ministerului Justitiei lamuriri cu privire la necesitatea promovarii actului normativ prin care sa fie amendata legea de organizare a DIICOT si rectificarea bugetului institutiei cu suma ce urmeaza a fi determinata. (...) In cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un numar de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnica, din care 60% au fost operationalizate prin SRI. In consecinta, dupa publicarea Deciziei CCR va fi necesara alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism", adauga sursa citata.
     * PICCJ: S-au identificat solutiile pentru continuarea activitatii de urmarire penala, in urma deciziei CCR
     Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Afacerilor Interne au identificat solutiile necesare pentru continuarea activitatii de urmarire penala in cauzele in care se apeleaza si la mijloacele de investigatie la care face referire decizia CCR privind efectuarea interceptarilor, pentru a nu fi afectata celeritatea si eficienta solutionarii dosarelor.
     "Conducerea Ministerului Public a luat act de motivarea deciziei Curtii Constitutionale din data de 16 februarie 2016 potrivit careia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala au fost declarate neconstitutionale. Decizia este obligatorie si, pe cale de consecinta, procurorii o vor respecta intocmai", informeaza un comunicat al PICCJ.
     Potrivit sursei citate, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficientei solutiilor identificate si a impactului asupra activitatii de urmarire penala la nivelul Ministerului Public.
     * Ludovic Orban: "Eu cred ca DNA are nevoie de suport tehnic"
     Deputatul liberal Ludovic Orban a afirmat ieri ca DNA are nevoie de suport tehnic pentru a putea sa deruleze anchetele, "acolo unde nu se va permite folosirea tehnicii Serviciului Roman de Informatii si unde nu se va mai permite SRI sa efectueze aceste interceptari".
     "Eu cred ca DNA are nevoie de suport tehnic. In anumite spete, conform Constitutiei si dupa cum se vede si din hotararea CCR, poate (DNA - n.r.) beneficia de aceasta sustinere logistica tehnica in derularea anchetelor, iar acolo unde nu se va permite folosirea tehnicii SRI si unde nu se va mai permite SRI sa efectueze aceste interceptari cu siguranta DNA trebuie sa-si creeze capabilitatile pentru a putea sa deruleze anchetele", a precizat Orban, la Palatul Parlamentului. Reactia sa vine ca urmare a deciziei CCR privind interceptarile.
     "Parlamentul, in urma deciziei CCR, este obligat sa modifice textul de lege astfel incat sa fie in conformitate cu prevederile constitutionale, asa cum considera Curtea Constitutionala", a afirmat Orban.
     * Macovei: "Probele facute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie sa ramana valabile"
     Probele facute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie sa ramana valabile, pentru ca la data efectuarii lor au fost constitutionale, iar neretroactivitatea este un principiu constitutional, declara europarlamentarul Monica Macovei.
     Domnia sa a declarat: "Toti specialistii in drept penal stiu ca regulile de procedura penala nu retroactiveaza si nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (legea penala mai favorabila se aplica numai in cazul in care infractiunea pentru care o persoana a fost condamnata este abrogata, si niciodata regulilor de procedura penala). De aceea, ma intreb de ce Curtea Constitutionala declara neconstitutionale interceptarile, filajele, etc. facute anterior acestei decizii, pentru ca acestea au fost constitutionale la data la care au fost efectuate. Probele facute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie sa ramana valabile, pentru ca la data efectuarii lor au fost constitutionale, iar neretroactivitatea este un principiu constitutional. Acesta este principiul stabilitatii juridice in orice societate democratica, asa cum a decis CEDO in mod repetat. Dosarele in care probele esentiale sunt bazate pe interceptari sunt vulnerabile, in urma deciziei CCR publicate astazi (miercuri - n.r.)".
     Fostul ministru al Justitiei spune ca dosarele aflate in ancheta - fie pe coruptie, spalare de bani, evaziune fiscala, crima organizata, trafic de droguri, de fiinte umane, de armament - se vor inchide daca interceptarile sau alte mijloacele de supraveghere secreta sunt mijloacele de proba vitale sau fac legatura intre probe de alta natura: "Dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata vor avea aceeasi soarta, vor fi si acestea inchise din aceleasi motive. Anchetele pe infractiuni de omor si alte infractiuni grave vor fi de asemenea inchise, pentru ca si in aceste cazuri se folosesc in unele situatii mijloace de supraveghere secreta, unde suportul tehnic este asigurat de SRI. CCR a permis ca decizia sa fie folosita ca temei de revizuire si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare inaintea publicarii deciziei in Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronuntarea deciziei, cunoscand opinia CCR de neconstitutionalitate, si pana astazi, cand a fost publicata, au putut ridica exceptii de neconstitutionalitate, ca sa scape de condamnare" 

     Dumbrava (CSM): Vad necesitatea profesionalizarii CCR
     Judecatorul Horatius Dumbrava, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat marti, intr-o conferinta de presa sustinuta la Targu Mures, ca este adeptul profesionalizarii Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) si ca aceasta ar trebui scoasa, incetul cu incetul, de sub umbrela numirilor politice.
     Horatius Dumbrava a precizat: "Vine un moment extrem de important de noi numiri la CCR, trei numiri, de catre presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul Romaniei. Eu vad necesitatea profesionalizarii Curtii Constitutionale a Romaniei, sa incercam sa scoatem incetul cu incetul de sub umbrela numirilor politice si sa punem accent - vorbesc si de societate, dar de cei care numesc pana la urma - pe un proces de numire transparent, pe baza de competenta. Acei candidati care se duc in fata Camerei Deputatilor, a Senatului, dar si cei pe care ii va examina presedintele Romaniei, daca vor fi mai multi candidati, sa aiba cel putin la baza o competenta in a intra intr-o cauza de contencios constitutional".
     Acesta a spus ca s-ar putea ca dupa ce va exista o Curte Constitutionala profesionista lucrurile sa se schimbe fata de situatia actuala, dar a tinut sa sublinieze ca, inclusiv in conditiile de fata, "deciziile CCR trebuie respectate, trebuie puse in practica, aici nu exista nicio discutie"

   
Publicat de : ---
Data publicării: 10 Mar 2016 - 05:06
 

Link știre