Tot mai multi bancheri au afirmat, in ultima vreme, ca nu efectele pe care le-ar avea Legea darii in plata asupra sistemului bancar ii ingrijoreaza, ci impactul pe termen lung asupra intregii tari

.
     Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank si presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a precizat, ieri, intr-o conferinta comuna cu ARB, ca, desi efectele asupra sistemului vor fi semnificative, ingrijorator este impactul asupra Romaniei, ca tara.
     La randul sau, Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat: "Impactul legii nu este un lucru usor de analizat. Acest lucru poate fi facut de specialisti, care se afla la BNR, in piata bancara, la Ministerul Finantelor Publice (MFP). (...) Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea in plata vor fi mult mai importante pentru intreaga societate decat cele pe care le vor suferi, in mod direct, bancile comerciale, pentru ca vor fi afectati viitorii clienti, mediul de business, deponentii si debitorii care, chiar cu eforturi, au reusit sa isi plateasca ratele la banca".
     Banca Nationala a Romaniei (BNR) a estimat, la inceputul dezbaterilor pe textul legislativ, ca este posibil ca impactul pe care aceasta lege l-ar putea avea asupra sistemului bancar ajunge la 2-4 miliarde lei, a spus domnul Oprescu, apreciind: "Nu o comentam (n.r. estimarea BNR), pentru ca include referiri la portofolii complexe, ale tuturor bancilor. In mod evident este o pierdere pentru sistem. Poate fi suportata de sistem? In mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se intampla mai departe? (...) Odata cu Legea darii in plata, se va intampla o miscare economica. Dupa promulgarea Legii se dau case in plata, bancile vor fi obligate sa le vanda, creste oferta pe piata. Pentru a se proteja de risc, bancile vor inaspri conditiile de creditare... Astfel, creste oferta, scade cererea, scade pretul, apoi, cand pretul scade si alti clienti, care pana atunci isi plateau creditele, vor fi stimulati sa apeleze la Legea darii in plata. Unde se opreste acest cerc vicios? Cine achita nota de plata? (...) In final, bancile au efect multiplicativ. La fiecare unitate de capital, pot finanta zece astfel de unitati, dar si de cate ori apare un risc, tot cu acel factor de multiplicare scade capacitatea sistemului de a credita".
     Steven van Groningen a apreciat ca, daca in baza Legii insolventei persoanelor fizice clientii ieseau din procedura "curati", fara datorii, prin aplicarea Legii darii in plata acestia scapa de datoria la banca, dar raman cu restul datoriilor pe care le au la stat sau la alte persoane ori entitati.
     * Oprescu: "Nu trebuie sa fim iubiti, ci doar intelesi"
     Sergiu Oprescu a reiterat ca bancile nu au reusit sa se faca intelese. "Nu trebuie sa fim iubiti, ci doar intelesi", a afirmat domnia sa, adaugand ca, desi institutional au transmis opinia asupra legii "in mod profesionist, sec", bancile nu au reusit sa transmita mesajul lor catre societate.
     Subliniind ca exista cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie sa vina cu o solutie, Sergiu Oprescu a conchis: "Se poate face mai mult pe acest subiect? In mod cert, da! Putem sa venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem sa venim cu abordari punctuale, putem sa venim cu abordari la nivel de sistem, putem sa oferim o garantie clientului care intra intr-un astfel de caz social ca situatia sa va fi tratata cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decat pe baza de dialog si de aplicare pe fiecare caz in parte.
     Scopul bancilor este sa se adreseze majoritatii tacute, care inseamna milioane de deponenti, antreperenori si reprezentanti ai mediului de afaceri, opineaza domnul Oprescu, considerand ca aceasta majoritate tacuta ar trebui sa transmita catre decidentii politici ca este necesar ca impactul legii sa fie analizat cu atentie, "pentru ca s-ar putea sa fie mare".
     * Parvan, AOAR: "Mediul de afaceri nu poate sustine o lege care intervine in contracte"
     Mediul de afaceri nu poate sustine o lege care intervine in contracte, intrucat, ulterior, in aceeasi baza, pot fi date legi care sa conduca la interventia in orice alte contracte, ne-a spus, ieri, Cristian Parvan, secretarul general ala Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
     Domnia sa ne-a explicat: "Nu vorbesc de Darea in plata in speta, ci de principiul legii in sine. Daca este vorba sa se intervina in contracte, atunci mediul de afaceri nu poate sustine o astfel de lege. Eu nu contest ca oamenii au partial dreptate. Bancile au gresit radical prin pozitia luata, iar acum se incearca adoptarea acestei legi. De la inceput dialogul a fost viciat de pozitia bancilor. Insa, trebuie gasite solutii corecte care sa nu-i incurajeze pe speculatori".
     * Bogza, Bancpost: "Normal, daca legea va fi adoptata, CE ar trebui sa deschida infringement impotriva Romaniei"
     In mod normal, daca legea va fi adoptata asa, Comisia Europeana ar trebui sa deschida procedura de infringement impotriva Romaniei, este de parere Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. Domnia sa a adaugat ca, teoretic, intr-un proces deschis in justitie, banca va ridica exceptia de neconstitutionalitate pe aceasta lege.
     "Dupa introducerea plafonului de 150.000 de euro, deja se vorbeste de discriminari. Insa, din anul 1996, de cand este functional sistemul de garantare a depozitelor la 100.000 de euro, nimeni nu sustine ca acesta ar fi o discriminare", a mai spus domnia sa.
     * Manea, BCR: "«Datio in solutum» va incuraja migratia"
     Conflictul acerb dintre sistemul bancar si consumatori este o tema falsa, apreciaza Sergiu Manea, CEO BCR, care a mentionat ca interesul sistemului bancar este sa pastreze Romania "ca oaza de stabilitate si crestere economica": "«Datio in solutum» este doar un simptom al unui interes pe termen scurt, pentru ca tema adevarata si reala la care acest sistem ar trebui sa se gandeasca este cum rezolva problemele Romaniei, respectiv aglomerarea pe metrul patrat si nivelul scazut de trai". Potrivid bancherului, 60% din potentialii clienti care ar urma sa se imprumute la banci s-ar putea sa nu mai aiba bani sa-si cumpere o locuinta, iar acest lucru va incuraja migratia. "Romania are nevoie de programul Prima Casa, nu de reparatii inguste", a conchis domnul Manea.
     * Radu Gratian Ghetea: "Marea batalie a bancilor se da pe cele 42 de miliarde euro din fonduri europene"
     "Daca ar fi sa ne uitam la forma iesita din Senat, atunci am vedea ca au fost facuti niste pasi, nu enormi, dar s-au facut. Atat initiatorii, cat si senatorii au adoptat o forma diferita a legii, fata de cea initiala. Sper ca modificarile sa fie pastrate si la Camera Deputatilor si imbunatatite", a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, mentionand: "Personal, cred ca aceasta lege nu va mai fi retrasa de nimeni, ea va iesi intr-o anumita forma".
     Legea darii in plata este una dintre provocarile acestui an, pe langa exercitiul de evaluare a bancilor (AQR) si reglementari de genul majorarii nivelului de capitalizare, este de parere seful CEC. Potrivit domniei sale, daca in acest an rata de solvabilitate impusa de BNR trebuie sa creasca de la minim 8% la 9,625%, in 2019 aceasta trebuie sa fie de 18%.
     "Ar fi pacat sa devenim banci de nisa, pentru finantarea IMM-urilor si agriculturii", a mai spus domnul Ghetea, explicand ca, de 26 de ani, de cand sistemul bancar reinventeaza bankingul, au fost date credite ipotecare, au fost finantate microintreprinderile, s-a trecut la programul Prima Casa, iar acum marea batalie se da pe cele 42 de miliarde euro din fonduri europene, alocate pentru proiecte finantate din bani de la UE dar cofinantate de banci.
     "Foarte important este rolul presei in promovarea punctului de vedere al sistemului bancar legat de Legea darii in plata. In ultima perioada, exista din ce in ce mai multe voci din presa care prezinta opiniile cu privire la darea in plata si mai putine cele care dau spectacol", a tinut sa precizeze, ieri, Radu Gratian Ghetea.
     Domnia sa a spus, miercuri, ca un rol determinant, "foarte important in mentinerea unui nivel de adevar cat se poate de apropiat de maxim il are presa": "Eu nu pot sa nu remarc ca in ultimele luni (...) am observat o parte din presa (...) care nu trateaza problemele cu patima, ci pur si simplu le relateaza si in foarte multe cazuri nu incearca sa-si exprime o parere care de multe ori ar putea sa fie subiectiva. Este laudabil ca avem asa ceva in presa. Intr-adevar, cei care prefera senzationalul sunt mai multi decat cei care prefera sa relateze pozitii fara comentarii partinitoare".
     Referitor la Legea darii in plata, printre altele, bancherii se tem ca, dupa aprobarea acesteia, poate veni o alta reglementare care sa afecteze capitalurile. 

     * Oprescu: "Avansul creditelor creste in baza analizelor de risc facute de fiecare banca"
     Mai multe banci comerciale au majorat, in ultima vreme avansul la creditele ipotecare, in contextul dezbaterilor pe marginea Legii darii in plata.
     Ultima care a apelat la aceasta masura este BRD Groupe Societe Generale, care a crescut avansul la 50% pentru creditele ipotecare in euro accesate pe o perioada mai mare de 25 de ani.
     BRD a luat aceasta decizie dupa ce Raiffeisen Bank, Bancpost si Banca Romaneasca au facut acelasi lucru (nivelurile la care aceste institutii au crescut avansul fiind de 33% pana la 43% ), iar CEC Bank a anuntat ca lucreaza la un produs specoific darii in plata, care va avea criterii mai dure pentru beneficiari.
     Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, ne-a spus, recent, ca monitorizeaza situatia si ca deja a primit o plangere pe subiect, pe care o analizeaza.
     Domnia sa a remarcat, intr-o conferinta de presa, ca este pentru prima data cand bancile isi anunta strategiile pe care le au.
     Bancherii subliniaza ca, prin cresterea avansului, bancile se protejeaza de riscul pe care il presupune Legea darii in plata, nefiind vorba de niciun cartel intre institutii.
     Radu Gratian Ghetea a precizat, miercuri, in cadrul unui eveniment: "Suntem foarte departe de cartel". Bancile coopereaza intre ele, dar au toate un mare aplomb pentru noutate, pastrand un nivel foarte ridicat de confidentialitate asupra produselor si serviciilor pe care le lanseaza in piata, a mai specificat domnia sa.
     Sergiu Oprescu a explicat, ieri, ca avansul este problema fiecarei banci si ca majorarea lui se bazeaza pe analizele diviziilor de risc ale institutioilor de credit: "Ceea ce s-a intamplat in ultima vreme, respectiv cresterea cererii, a venit in contextul discutiilor pe marginea Legii darii in plata si a estimarilor ca va creste avansul. Oamenii s-au grabit sa solicite credit inainte ca bancile sa adopte aceasta masura. Este un element cunoscut - in momentul in care exista riscul sa se termine ceva, apare o cerere crescuta pentru acel ceva. In baza acestor analize, se ajunge la o conlcuzie interna, iar conducerea bancii o avizeaza. Avansurile, deci, au crescut, pe baza de analiza si studiu de impact al fiecarei banci in parte.
     Steven van Groningen a adaugat: "Daca creste riscul pentru o banca, atunci automat creste si avansul sau marja de dobanda, insa pe baza de analiza, in functie de mai multi factori. In orice caz, cand creste riscul pentru banci, creste si pretul produselor".
     * 
     *  Bogza: "Intre Lgea darii in plata si Legea bail-in-ului este o deosebire esentiala"
     Intre Lgea darii in plata si cea care a reglementat bail-in-ul (Legea Rezolutiei bancare, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea bancilor cu probleme, care a intrat in vigoare si la noi de la inceputul anului acesta) este o deosebire esentiala, a spus, ieri, Mihai Bogza, raspunzand unei intrebari. Domnia sa a mentionat ca, daca o banca ajunge in situatia de faliment si se ajunge pana la stadiul de bail-in, atunci cei care stiu acest lucru au posibilitatea sa-si retraga depozitele negarantate. "Sunt deponenti sofisticati si cei care iau decizii de depozitare tinand seama de risc", conform domnului Bogza.
     Bancherul a explicat ca deponentii au posibilitatea sa decida a atat asupra bancii la care isi tin banii, dar si asupra sumei depozitate.
     Referitor la societatile comerciale care au depozite ce depasesc valoarea garantata de stat, fiind obligate sa isi tina banii in banci, domnul Bgza a spus: "Din categoriile deponentilor sofisticati fac parte si companiile mari, care au posibilitatea sa faca o analiza de risc si sa vada la ce banca isi pot tine banii, adica ce banca este ferita de pericolul de faliment". Din aceasta discutie, domnia sa exclude riscul sistemic, ce nu poate fi controlat. In acelasi timp, seful Bancpost spune ca orice companie din Romania isi poate tine banii in orice banca din UE.
     Steven van Groningen a tinut sa faca urmatoarea precizate: "Riscuri au existat intotdeauna. Sunt destui care si-au pierdut depozitele de-a lungul vremii".

   

---

Publicat de : ---
Data publicării: 04 Mar 2016 - 05:07