Pe masa europarlamentarilor romani va ajunge in curand unul dintre cele mai mari dosare ale Uniunii Europene. Ce vor face. PLUS: Surprinzatorul loc fruntas pe care il ocupa Romania pe aceasta harta [1]

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Proteste au avut loc sambata in mai multe orase din Europa, zeci de mii de oameni iesind in strada pentru a se opune acordului de liber schimb UE-SUA, cunoscut sub abrevierea TTIP

. O iesire a avut loc si in parcul IOR din Bucuresti, insa, dupa cum era de asteptat, cele mai ample manifestatii s-au inregistrat in Germania, tara cu cel mai mai mare grad de scepticism fata de acest acord. Aceste manifestatii au venit in contextul in care echipele de negociatori din partea UE si SUA au inceput, luni, la New York, cea de-a noua runda de discutii pe marginea Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii care va elimina taxele vamale dintre cele doua parti.

Dupa doi ani de negocieri si sute de amendamente, TTIP se pregateste de un nou vot in Parlamentul European. Mai intai, el va trece, la finele lunii mai, prin Comisia pentru Comert International a Parlamentului European (INTA), dupa care va intra din nou in plenul legislativului UE, la doi ani de la primul vot asupra controversatului acord.

„De acum si pana atunci, ne putem astepta la un lobby fara precedent, in contextul in care atat sustinatorii, cat si opozantii acordului vor avea in vedere formarea unor coalitii si atragerea sprijinului unui numar cat mai mare de europarlamentari, pentru a asigura existenta unor majoritati pro sau contra celor mai importante capitole din textul parteneriatului”, scrie Doru Frantescu, directorul si co-fondatorul VoteWatch Europe, un think-tank cu sediul la Bruxelles.

Coroborand mai multi indicatori relevanti, Frantescu prognozeaza, intr-o analiza publicata pe site-ul institutiei, ca TTIP va primi un vot favorabil din partea majoritatii eurodeputatilor. Concret, expertul a tinut cont de doi indicatori, respectiv inclinatia europarlamentarilor de a vota in favoarea: 1) a unor acorduri de liber schimb in general si 2) a imbunatatirii relatiilor UE-SUA. Spre exemplu, cel mai scazut nivel de sustinere pentru bune relatii intre UE si SUA este inregistrat in randul delegatiilor Frantei si Austriei, la polul opus aflandu-ne noi, romanii, impreuna cu celelalte state NATO din Estul Europei si cu Marea Britanie. Concluzia se bazeaza pe voturile europarlamentarilor din dosare care au legatura cu TTIP, NATO, monitorizarile NSA si acorduri de schimb de date personale precum SWIFT si PNR. 

De altfel, nu doar eurodeputatii romani sunt printre cei mai mari sustinatori din Europa ai TTIP, ci si romanii care i-au ales. Un studiu PEW (foto mai jos) citat in analiza amintita arata ca 75% dintre romani spijina adoptarea si ratificarea acordului UE-SUA, al doilea cel mai mare procent din Uniune, dupa Lituania, cu 79 de procente.

La polul opus se afla Germania si Austria, cu 39 de procente. Nivelul foarte mic al sustinerii din aceste doua state membre poate fi explicata prin pozitia lor - mai ales a Germaniei, considerata „motorul” economiei europene - de varf de lance al exportatorilor din UE. Mai exact, nemtii si austriecii se tem ca exporturile lor in restul Uniunii vor avea de suferit odata cu intrarea produselor ieftine americane pe piata europeana.

Cu exceptia tarilor in care exista anumite sensibilitati nationale fata de TTIP, parlamentarii vor vota in functie de linia grupului politic din care fac parte, dupa cum reiese din graficele de mai jos, care reprezinta pozitiile eurodeputatilor (in ordine: delegatia nationala, grupul Popularilor Europeni, grupul Socialistilor, grupul Liberalilor) fata de intarirea parteneriatului UE-SUA (cu mentiunea ca VoteWatch a centralizat mai jos datele din legislatura anterioara, 2009-2014) :

Pozitia Romaniei fata de TTIP

Dupa o tentativa esuata de a conditiona ratificarea TTIP si a acordului similar cu Canada, CETA, de problema vizelor pentru romani, tara noastra a devenit sustinatoare fara rezerve a acordurilor, inclusiv la nivelul noului presedinte.

Amintim ca, in octombrie 2013, fostul ministru de Externe, Titus Corlatean, ameninta, in timpul unei vizite la Washington, ca, daca romanii nu vor scapa de vizele pentru Canada, parlamentul de la Bucuresti ar putea sa nu ratifice acordul UE-Canada. La randul lui, fostul europarlamentar Sabin Cutas, membru al comisiei INTA din legislativul UE, avertiza ca delegatia romana nu va putea vota in plen TTIP atata vreme cat cetatenii tarii noastre inca sunt exclusi din programul Visa Waiver: „Am discutat in grupul de coordonare de la S7D si le-am explicat foarte clar ca noi, romanii, membri ai Comisiei si mai ales in plen, nu vom putea vota (pentru TTIP, n.red.) daca nu se gaseste o solutie si pentru viza. Doar cu voturile deputatilor romani si bulgari n-o sa pice, dar va fi un semnal politic foarte clar. Nu putem vorbi despre schimburi de marfuri libere, atat timp cat nu discutam despre circulatia libera a persoanelor. Punct!”, spunea Cutas pentru HotNews.ro, la sfarsitul lui 2013.

Confruntata cu critica privind vizele pentru romani in contextul TTIP, Elena Bryan, negociator senior in cadrul echipei americane de negociere cu Comisia Europeana in dosarul TTIP, a replicat scurt, invartind cutitul in rana nationala: „Am observat ca nu sunteti in Schengen inca”.

In cele din urma, Romania a renuntat la conditionarea acordurilor transatlantice de dosarul vizelor si, in toamna anului trecut, Comisia Europeana a decis ca, deocamdata, nu este cazul sa ia masuri impotriva SUA pentru faptul ca americanii nu ofera tratament egal tuturor statelor UE in materie de vize.

Pe scurt, despre TTIP

Acordul de liber schimb UE-SUA sau Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii va fi, la ratificare, adica peste circa doi ani, cel mai mare acord comercial din istorie, care va cuprinde 40% din PIB-ul lumii. Acordul are trei parti si 24 de capitole, care sunt negociate de doi ani de zile si au ajuns acum la cea de-a noua runda, ce are loc la New York, intre 20 si 24 aprilie. Desi nu este parte oficiala a negocierilor, Parlamentul European este tinut la curent de Comisie, pentru ca are puterea de a respinge acordul de liber schimb odata ce va fi finalizat. Dupa cum a fost cazul controversatului Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA), caderea unui acord nu este o optiune pe care eurodeputatii sa nu o foloseasca, se aminteste in analiza citata.

Un studiu realizat in martie 2013 la cererea Uniunii Europene estima ca, odata ratificat si implementat, acordul de liber schimb ar putea crea o crestere economica de 0,5% pentru UE si de pana la 120 de miliarde de euro. De cealalta parte a Oceanului, scenariul cel mai optimist vizeaza o crestere economica de pana la 95 de miliarde de euro.

De departe cel mai sensibil capitol al negocierilor pentru TTIP este cel cu privire la clauza de protectie a investitorilor, ISDS. Clauza este foarte importanta pentru partea americana, insa discutiile au fost suspendate pret de un an de UE, pentru a exista consultari publice. Motivul controverselor din jurul acestei clauze este ca, in forma initiala, corporatiile americane ar fi putut contesta la curti internationale de arbitraj private legile nationale europene care nu le conveneau. Daca va exista o mobilizare a parlamentarilor din grupul Popularilor Europeni si un numar mic de socialisti care nu vor vota in linia grupului politic sau se vor abtine, s-ar putea constitui o majoritate pentru a trece o versiune amendata a ISDS, se arata in analiza VoteWatch citata.

Alte discutii sensibile:

- UE a vrut si deschiderea unui capitol aparte pentru energie, astfel incat europenii sa poata cumpara gaze (mai ales GPL) si petrol ieftine de la americani si sa reducem dependenta energetica de Rusia. SUA au refuzat.

- UE a refuzat sa puna pe masa negocierilor interdictia cu privire la organismele modificate genetic din SUA

- americanii au cerut eliminarea sistemului european al indicatiilor geografice, de protectie a marcilor traditionale europene si au cerut ca produsele sa fie protejate doar prin marcile inregistrate

Citeste si UE va acuza oficial Gazprom, iar reactia Rusiei este asteptata Citeste si Blog FT: Cazul fratilor Micula poate influenta negocierile comerciale UE-SUA Citeste si Comisia Europeana a acuzat Google de incalcarea reglementarilor antitrust pe piata UE
Publicat de : ---
Data publicrii: 21 Apr 2015 - 05:52
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=46215&titlu=Pe_masa_europarlamentarilor_romani_va_ajunge_in_curand_unul_dintre_cele_mai_mari_dosare_ale_Uniunii_Europene__Ce_vor_face__PLUS__Surprinzatorul_loc_fruntas_pe_care_il_ocupa_Romania_pe_aceasta_harta