Viitoarea lege a alegerilor, la cheremul PSD [1]

Numarul parlamentarilor care vor fi alesi in viitoarea legislatura va fi unul fix, potrivit deciziei Comisiei de cod electoral

. Speciali?tii in legisla?ie electorala sus?in ca este o tentativa de intoarcere la votul pe lista de partid, pentru ca sistemul actual ?i cel mixt presupun un numar variabil de parlamentari.

Comisia parlamentara de elaborare a legilor electorale a decis sa ­adopte principiul potrivit caruia numarul parlamentarilor care vor fi alesi in viitoarea legislatura sa fie unul fix, dar mai mic decat cel din actuala legislatura. Totodata, membrii comisiei au mai stabilit ca sistemul electoral sa fie acelasi pentru alegerile celor doua Camere. Membrii comisiei au mai cazut de acord si asupra duratei campaniei electorale, care va fi de 30 de zile, dar si asupra pragului electoral, care se va mentine la 5%.

Deciziile se refera la principiile fundamentale ale legisla?iei electorale, iar adoptarea lor s-a facut cu doua treimi din voturile membrilor comisiei, adica 10 din 15. Din cei 15 ­membri, noua sunt din coali?ia majoritara - ?ase de la PSD, doi de la UNPR, unul de la Minorita?i. Unul provine de la UDMR, iar cinci din noul PNL. Pentru a avea 10 voturi, PSD trebuie sa ob?ina ?i  sprijinul  UDMR. Principiile votate urmeaza sa fie transpuse in legi, care ar trebui votate in comisie pana la finalul lunii martie. Practic, principiile care au intrunit doua treimi au mari ?anse sa fie acceptate, ulterior, ?i de catre plenul Parlamentului.

Chiar daca membrii comisiei nu au stabilit explicit numarul de parlamentari ?i sistemul care se va folosi la alegerea Legislativului, principiile votate in comisie lasa sa se intrevada cum va arata viitoarea legisla?ie electorala. Astfel, partidele politice au oficializat, practic, inten?ia de a nu respecta referendumul din 2009, cand romanii au votat pentru un numar de 300 de parlamentari ?i o singura Camera a Legislativului. Practic, este vorba de o incalcare pe ambele paliere. Odata, liderii partidelor  au avansat, pana acum, propuneri care depa?esc 400 de parlamentari, PSD vorbind, de pilda de 300 de deputa?i, 100-110 de senatori ?i 18 reprezentan?i ai minorita?ilor na?ionale. In plus, stabilind din start ca ambele Camere vor avea acela?i sistem electoral, este exclusa ?i desfiin?area uneia dintre Camere.

Votul pe lista, reintrodus pe u?a din dos

Mai mult, ?i decizia referitoare la numarul fix de parlamentari sugereaza intoarcerea la votul de lista, dupa sistemul practicat pana in 2008. Dintre modelele din care comisia ar fi putut alege, potrivit declara?iilor politicienilor – sistem mixt dupa modelul german, adica uninominal plus lista, pastrarea legii actuale ?i vot pe liste –, acest ultim sistem este singurul care corespunde deciziei de principiu a comisiei. De altfel, scenariul a fost anticipat de pre?edintele comisiei electorale, Valeriu Zgonea, care a recunoscut, recent, ca exista doua abordari ale PSD: votul mixt, cel german, si votul pe lista. \'Din pacate, votul mixt are o problema pe care nici Germania nu a reusit sa o rezolve – aceea ca nu avem un numar fix de parlamentari. Redistribuirea in functie de prezenta la vot poate sa duca la un numar foarte mare de membri ai Parlamentului, asa cum avem astazi, si atunci aceasta este problema pe care o avem. Credem ca ar fi oportuna intoarcerea la lista daca votul mixt nu va strange 10 voturi in comisie, atunci putem sa mergem pe votul pe lista, acolo bineinteles partidele vor redeveni creuzetul selectarii resurselor umane si transmiterea lor catre Parlament\', a  explicat Zgonea.

\'Se renun?a ?i la legea actuala ?i la sistemul mixt, dupa modelul german, de care au vorbit liderii politici. Legea in vigoare, dar ?i sistemul mixt din Germania presupun un numar fluctuant de parlamentari, pentru a se respecta principiul propor?ionalita?ii. Este un semnal clar privind intoarcerea la sistemul de lista practicat inainte de 2008\', afirma Cristian Pirvulescu, pre?edintele Asocia?iei Pro-Democra?ia. De altfel, ?i Centrul pentru Studiul Democra?iei (CSD) atrage aten?ia ca stabilirea unui numar fix de parlamentari exclude sistemul mixt, dupa modelul german.

La nivel teoretic, un numar fix de parlamentari exista ?i in cazul sistemului uninominal pur, dar trebuie men?ionat ca nici un partid politic important nu ?i-a asumat un astfel de proiect. In consecin?a, ?ansele trecerii la un astfel sistem sunt pur ipotetice. In plus, stabilirea unui prag electoral de 5% elimina varianta unui scrutin de tip majoritar, care, de regula, nu presupune praguri electorale, men?ioneaza un material al CSD. 

Primarii, ale?i intr-un tur

Pe de alta parte, PSD ?i-a impus voin?a in cadrul lucrarilor comisiei electorale, care a decis ca primarii urmeaza a fi alesi prin vot direct, intr-un singur tur de scrutin, iar consilierii locali si judeteni vor fi alesi prin vot pe liste.

Principiul potrivit caruia primarii vor fi votati prin vot direct intr-un singur tur a intrunit majoritatea voturilor, respectiv zece voturi \'pentru\' - aceasta varianta fiind agreata de coalitia de guvernare ?i sprijinita ?i de UDMR. Varianta sustinuta de PNL, potrivit careia primarii ar trebui sa fie alesi in doua tururi, a intrunit doar cinci voturi \'pentru\'. In ceea ce priveste alegerea presedintilor de CJ nu s-a agreat o propunere, in conditiile in care coalitia de guvernare a sustinut varianta alegerii intr-un singur tur, iar PNL varianta alegerii in doua tururi, in timp ce UDMR s-a abtinut.

Primarii sunt ale?i ?i in prezent ­intr-un singur tur, iar PSD s-a opus modificarii acestei reguli, care avantajeaza partidul de guvernamant. Social-democra?ii de?in majoritatea primarilor, iar edilii afla?i deja in func?ii sunt favori?i pentru a ca?tiga din primul tur. Explica?iile oficiale pe care le-au furnizat liderii PSD ridica semne de intrebare. Astfel, ministrul Dezvoltarii, Liviu Dragnea, afirma ca PSD sus?ine punctele de vedere ale asocia?iilor de primari pentru ca \'trebuie sa ?inem seama ?i de punctul de vedere al celor la care se refera legea\'.

Sistem nereprezentativ

Evident ca primarii in func?ie sprijina un astfel de sistem pentru a-?i pastra fotoliile, dar legisla?ia electorala ar trebui sa ?ina seama de interesele alegatorilor, ?i nu de ale ale?ilor. ?i restul argumentelor lui Dragnea sunt din acela?i registru. \'In turul doi apare votul negativ ?i noi vrem ca la locale in Romania sa avem un vot pozitiv. E vorba ?i de costuri ?i al treilea motiv e ca e un sistem de vot care pana acum n-a produs distorsiuni in ceea ce prive?te primarii\', a mai spus Dragnea.  El a mai spus ca prin alegerea in doua tururi s-ar incuraja \'combina?iile politice\' intre partide.

In schimb, reglementarea a starnit criticile societa?ii civile. Astfel, potrivit unui punct de vedere remis de Expert Forum comisiei electorale, \'forma actuala a legisla?iei, prin care primarii se aleg intr-un singur tur de scrutin, nu asigura reprezentativitate ?i elimina adevarata confruntare intre competitori. Actualul sistem avantajeaza primarii ?i pre?edin?ii de CJ in func?ie, iar pentru a asigura cat mai bine respectarea acestor principii, solicitam reintroducerea sistemului majoritar in doua tururi de scrutin\'.  De asemenea, Centrul pentru Studiul Democra?iei men?ioneaza ca \'alegerea primarilor intr-un singur tur favorizeaza primarii afla?i in func?ie ?i partidele lor\'.

Principiul potrivit caruia consilierii locali si judeteni vor fi alesi prin vot proportional, pe lista, a intrunit unanimitatea optiunilor, respectiv 15 voturi. Membrii comisiei au votat cu 14 voturi \'pentru\' ?i o ab?inere men?inerea pragului de 5% la alegerile locale pentru alegerea consilierilor locali ?i jude?eni.   

CALENDAR: Termene ?i subcomisii

Membrii comisiei se vor impar?i in trei subcomisii care vor lucra separat, astfel: o subcomisie se va ocupa de Legea partidelor si Legea finantarii partidelor si a campaniilor, a doua subcomisie se va ocupa de Legea alegerilor locale, iar a treia se va ocupa de Legea alegerilor parlamentare.

Cele trei subcomisii au termen pana pe 1 martie pentru elaborarea proiectelor de modificare a legilor de care se ocupa, astfel incat intre 7 si 15 martie acestea sa fie dezbatute si votate in Comisia de cod electoral, iar pana la finalul lunii martie proiectele sa plece la Senat pentru dezbatere si vot.

Parlament: Trasei?tii, proteja?i

Suspiciunile ca PSD i?i folose?te majoritatea parlamentara in interes de partid sunt alimentate ?i de amanarea dezbaterilor din Camera Deputa?ilor privind ordonan?a trasei?tilor. Deputatii au respins, ieri, in plen, propunerea PNL ca in sedinta sa se discute OUG 55/2014 privind migratia alesilor locali declarata neconstitutionala de catre CCR, liberalii aratand ca majoritatea refuza sa indrepte un act neconstitutional, iar PSD sustinand ca nu trebuie tratata in graba.

Finan?area partidelor, un subiect fierbinte

Scandalurile din ultima vreme legate de banii pentru partide ii for?eaza pe liderii politici sa caute solu?ii legislative. Partidele, dar ?i societatea civila avanseaza mai multe variante: finan?are de la buget, de la priva?i sau un sistem mixt. Adoptarea unei noi legi a finan?arii partidelor politice va intra pe agenda comisiei electorale, alaturi de proiectele care vizeaza alegerile locale, parlamentare ?i preziden?iale.

Primii care au avansat o solu?ie in spa?iul public au fost liberalii, care au propus finan?area partidelor doar de la bugetul de stat pentru a elimina pla?ile care nu sunt la vedere. Copre?edintele PNL, Vasile Blaga, a mentionat ca se impune limitarea cheltuielilor din campanie, respectiv \'cheltuieli cu mass-media, cu afise etc., dar fara celebrele de-acum stilouri si alte lucruri de genul asta\'. Mihai Voicu (PNL), vicepre?edinte al comisiei electorale, a mentionat ca se poate opta pentru eliminarea finantarii partidelor prin donatii, iar cheltuielile candida?ilor ar urma sa fie decontate de stat, cu respectarea anumitor plafoane ?i cu condi?ia ob?inerii unui anumit scor electoral. In prezent, partidele primesc atat subven?ii de la buget, cat ?i dona?ii ?i cotiza?ii de la persoane particulare.

Social-democra?ii s-au aratat rezerva?i fa?a de propunerea PNL. \'Iar suntem noi mai catolici decat Papa. Daca in Statele Unite se accepta finan?ari prin legea lobby-ului, de ce nu s-ar putea la noi?\', a comentat Gabriel Vlase (PSD), membru in comisia electorala. In schimb, PC a imbra?i?at propunerea liberalilor, de?i se afla intr-o coali?ie alaturi de PSD. Europarlamentarul Monica Macovei a propus o solu?ie alternativa pentru eliminarea clientelismului politic pornind de la asa-numitul crowdfunding, in care simplii ceta?eni contribuie cu sume mici. Acesta va fi combinat cu o finan?are direct propor?ionala de la buget. \'Sa zicem, obtii 1 euro din sistemul privat, statul iti da 1,5 euro sau 2\', a explicat Macovei.

Buget sau sistem mixt?

Anali?tii contacta?i de \'Romania libera\' au pareri impar?ite in privin?a modalita?ilor de finan?are. Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este mai degraba adeptul finan?arii private. \'Intr-o societate normala, banii ar trebui sa provina mai pu?in de la buget ?i mai mult de la priva?i, pentru ca un partid reprezinta in primul rand interese private\', a explicat Adrian Moraru. El recunoa?te, insa, ca partidele oricum se bazeaza pe banii de la buget, dar pe care ii ob?in in mod ilegal prin \'paraindaraturi sau deconturi platite de institu?ii publice\'. \'Poate ca daca le-am da bani de la buget am putea sa ii ?i intrebam cum i-au cheltuit, sa mai reducem procedurile ilegale\', crede Adrian Moraru.

In schimb, Cristian Pirvulescu, pre?edintele Pro-Democra?ia, pledeaza pentru finan?area integrala de la bugetul de stat, inspirata de modelul francez. \'In acest fel, partidele ar fi protejate de interferen?a unor grupuri private de interese\', a argumentat Pirvulescu. El a explicat ca un asemenea sistem presupune ca persoane care candideaza sa achite cheltuielile de campanie, urmand ca statul sa ramburseze banii. Rambursarea va fi condi?ionata de anumite criterii: ­plafoane pentru cheltuielile de ­campanie, pentru ca bugetul de stat sa nu fie supraincarcat ?i un scor electoral care trebuie depa?it pentru a incasa ace?ti bani.   

Ce se intampla cu votul pentru diaspora? Momentan, nu mare lucru

Despre sistemul de vot alternativ, pentru romanii din afara granitelor tarii, membrii comisiei au stabilit in unanimitate sa se elaboreze un proiect de lege separat, in care sa fie cuprinse votul prin corespondenta si votul electronic, daca va fi cazul. Insa, dincolo de aceasta decizie de principiu, parlamentarii din comisie nu au inceput sa lucreze efectiv pe proiectul privind votul din diaspora. Astfel, la nivelul comisiei s-au creat trei subcomisii, care vor transpune in practica principiile convenite: una se va ocupa de Legea partidelor si Legea finantarii partidelor si a campaniilor, a doua de Legea alegerilor locale, iar a treia se va ocupa de Legea alegerilor parlamentare. Cu alte cuvinte, legea separata pentru diaspora nu face, deocamdata, obiectul nici unei comisii, fiind in stadiul declara?iilor de inten?ie.

Aceasta situa?ie genereaza controverse, in condi?iile in care infiin?area comisiei electorale a fost decisa dupa alegerile preziden?iale, dupa ce zeci de mii de romani din strainatate nu au reu?it sa voteze.  Principalul obiectiv declarat de liderii politici a fost tocmai schimbarea legisla?iei in diaspora pentru respectarea acestui drept constitu?ional.    

Victor Ponta – 25 noiembrie 2014

 \'Alegerile din 2 si 16 noiembrie arata ca prevederile actuale privind votul sunt depasite de realitatilie demografice, in special in spatiul statelor europene. E clar ca legea trebuie modificata\'.

Valeriu Zgonea – 26 noiembrie 2014

\'Se degaja prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diaspora, tinta fiind votul ­pentru ­alegerile prezidentiale.\'

Pana la 400 lei reducere la masinile de spalat rufe Whirlpool comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 12 Feb 2015 - 05:23
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=44398&titlu=Viitoarea_lege_a_alegerilor__la_cheremul_PSD