In timp ce autoritatile "se balbaie", imprumutatii in CHF si-au facut plan de "bataie"

     *  Dispute la Camera Deputatilor, pe Legea insolventei personale
     *  Desi si-a exprimat interesul sa participe la dezbaterile proiectului privind falimentul personal, FMI nu a fost prezent, ieri, in Parlament, unde a fost discutata initiativa legislativa
       Criza creditelor in franci elvetieni (CHF) continua - timpul trece, ratele cresc, iar solutiile se lasa asteptate

.
     Desi maine se implinesc doua saptamani de cand francul elvetian a crescut pe neasteptate, dupa ce Banca Elvetiei a ridicat brusc pragul impus in 2011, si in ciuda faptului ca unele state au luat deja pozitii ferme pentru sprijinirea celor care au credite in CHF, la noi inca nu s-a intamplat nimic concret.
     Ieri, Comisia juridica din Camera Deputatilor s-a intrunit pentru a doua oara in aceasta perioada, fiind discutat in amanunt proiectul de lege privind falimentul personal.
     Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) nu au fost prezenti, insa, la aceste dezbateri, desi, luni, si-au aratat ingrijorarea fata de modul in care ar putea fi aprobata aceasta initiativa legislativa, printr-o scrisoare transmisa autoritatilor.
     Finantatorii straini scriau, in documentul respectiv: "O lege a falimentului personal eficienta reprezinta o componenta importanta a sistemului modern de insolventa si sprijinim eforturile autoritatilor de a realiza o legislatie in acest domeniu.
     Suntem, totusi, profund ingrijorati de faptul ca adoptarea unei legi a falimentului personal fara un studiu de impact adecvat, fara consultarea partilor interesate si fara un sprijin institutional adecvat nu-si va atinge obiectivele (...) Sfatuim autoritatile sa adopte legea falimentului personal doar dupa efectuarea studiilor de impact necesare si dupa consultarea partilor (...) Incurajam autoritatile sa se inspire din experienta altor tari, in special a tarilor din UE care au adoptat recent legi similare, astfel incat sa fie creata o legislatie cat mai eficienta pentru Romania", aratandu-si disponibilitatea sa participe la discutiile pe aceasta tema, astfel incat noua lege in domeniu sa fie una cat se poate de buna.
     In sedinta de luni a plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost discutat punctul de vedere al institutiei cu privire la proiectul de lege privind insolventa persoanei fizice.
     In urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia ca este nevoie de un studiu de impact, ca sa se vada care ar fi numarul de persoane ce ar putea apela la aceasta procedura si care ar fi costurile, atat pentru beneficiarii procedurii, cat si pentru instantele judecatoresti si celelalte persoane implicate in acest proces.
     Deputatul PSD Nicolae Nica, vicepresedintele Comisiei juridice, ne-a precizat ca, daca se va considera oportun, votul final pentru aceasta lege va fi dat, de membrii comisiei, saptamana viitoare.
     Domnia sa ne-a precizat: "S-a intrat pe proiect, discutam in amanunt fiecare punct, fiecare amendament, asa cum trebuie. Probabil ca un vot final va fi saptamana viitoare, daca se va considera oportun".
     Ieri, in Comisia Juridica, discutiile pe marginea acestui proiect de lege, initiat de deputatul PSD Ana Birchall, au fost aprinse, lucrarile evoluand intr-un mod foarte lent.
     Unii specialisti considera ca, desi este binevenita, o lege a falimentului personal nu ar rezolva problema creditelor in franci elvetieni.
     * Comisia de buget din Camera Deputatilor, unde trebuia discutata problema creditelor in CHF, amanata din lipsa de cvorum
     Reprezentantii FMI si-au exprimat ingrijorarea si in legatura cu initiativele legislative din Parlament care privesc conversia in lei a creditelor contractate in valuta, la cursul istoric plus o marja procentuala, apreciind ca o astfel de masura ar reprezenta un risc la adresa "intaririi stabilitatii sistemului financiar".
     Cu toate acestea, FMI nu a fost prezent nici in Comisia de buget a Camerei Deputatilor. De asemenea, Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR, nu a mai mers la Camera Deputatilor, unde ar fi urmat sa se discute din nou tema creditelor in CHF .
     Intrucat nu a fost intrunit cvorumul, sedinta care trebuia sa aiba loc ieri in Comisia de buget a fost amanata pentru astazi, membrii comisiei convocand si conducerea BNR, "la cel mai inalt nivel", ca sa dea explicatii cum s-a implicat in criza creditelor in franci elvetieni, ce discutii a avut cu bancile comerciale si la ce solutii s-au angajat acestea.
     Deputatul liberal Andreea Paul a solicitat ca BNR sa trimita Comisiei, pana miercurea viitoare, un raport cu raspunsul la cele sapte intrebari pe care le-a adresat saptamana trecuta, la audierile din Comisie, domnului Nicolae Cinteza.
     Andreea Paul a mai precizat, citata de Mediafax, ca a primit "semnale din piata" potrivit carora negocierile individuale intre clienti si banci sunt "sortite esecului in bloc": "Va anunt ca joi voi insoti un client al unei banci, impreuna cu un avocat de pe spezele mele, la discutiile cu banca sa vad cum decurg negocierile. Din sutele de solicitari pe care le am, voi alege una si vreau sa ma conving la fata locului cum functioneaza aceste negocieri individuale, despre care clientii spun ca sunt inexistente".
     Domnia sa a postat, ieri, pe pagina de socializare, ca "12 colegi ai majoritatii parlamentare PSD si pseudo-PLR sunt absenti de la dezbateri".
     Ieri, in cadrul unei interventii televizate, purtatorul de cuvant al BNR Dan Suciu a anuntat ca sase banci ar fi de acord cu procedura de conversie in lei a creditelor contractate in CHF, fiind dispuse sa negocieze cu clientii variante de reducere a ratelor la creditele in franci elvetieni. Potrivit lui Dan Suciu, aceste banci ar fi Banca Romaneasca, Volksbank, Raiffeisen, OTP, Piraeus Bank si Millennium Bank.
     Purtatorul de cuvant al BNR nu ne spune, insa, o noutate, in contextul in care unele dintre banci au anuntat deja reduceri de dobanzi, iar oferta Volksbank de conversie a fost vehiculata in piata, inca de anul trecut.
     Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a spus ca cele sase banci au facut propuneri de conversie inca din anul 2009.
     Domnia sa ne-a declarat: "Nu s-a discutat absolut nimic nici cu Asociatia Romana a Bancilor, nici cu bancile in privat despre vreo conversie a creditelor in franci elvetieni. Noi nu putem impune acest lucru bancilor, pentru ca am fi acuzati de abuz. Pentru ce sa faca bancile o conversie la cursul actual? Iar un discount acordat clientilor ar insemna pierdere pentru institutiile bancare. De aceea, cu acest lucru trebuie sa fie de acord actionarii".
     Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu recunostea, luni seara, la televiziunea publica, faptul ca imprumutatii in CHF se confrunta cu o problema si este momentul in care bancile trebuie sa imparta povara cu debitorii: "Noi asteptam acest lucru de la banci pentru ca, in acest moment, ele trebuie sa-si asume impartirea poverii".
     Bogdan Olteanu a mai precizat ca decizia Croatiei de inghetare a cursului franc/zlot contravine legii europene, fapt care ar putea atrage un proces de infringement.
     In timp ce autoritatile isi dau cu parerea, imprumutatii in CHF si-au intocmit un plan de actiune, pe puncte, in care si-au propus, printre altele, sa stranga semnaturi pe hartie pentru petitia transmisa deja autoritatilor, prin care cer conversia creditelor la cursul istoric; sa continue actiunile de protest pana cand va fi adoptata o solutie; sa trimita o scrisoare deschisa Guvernatorului BNR Mugur Isarescu, prin care sa solicite "lista penalitatilor aplicate bancilor in toata perioada in care au continuat sa promoveze agresiv creditele, in ciuda avertismentelor Guvernatorului, plus pozitia neta a bancilor pe CHF"; intarzierea platii ratelor pana la 89 de zile.
     Se pare ca, una cate una, bancile actionate in Instanta de clientii lor cu imprumuturi in aceasta moneda, pierd procesele din Justitie (dupa cazurile de la Galati si Buzau, zilele trecute au fost anuntate alte doua decizii judecatoresti favorabile debitorilor), respectivele institutii bancare fiind obligate sa converteasca, la cursuri istorice, creditele, din CHF in lei.
     BNR a anuntat, ieri, un curs de 4,4269 lei pentru un franc elvetian, in scadere de la 4,4840 lei/CHF - valoarea inregistrata luni. 

     Judecatorul Horatius Dumbrava, membru CSM, trage un semnal de alarma, scriind, pe site-ul juridice.ro, ca "statul roman trebuie sa se gandeasca la alte masuri pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supusi cetatenii romani, debitori la banci".
     Domnia sa subliniaza: "Fie cum a facut Croatia - conversia pe timp de un an la cursul initial al leului cu francul, fie chiar prin declansarea unor anchete penale de amploare, asa cum s-a intamplat in Ungaria. Fara discutie ca sunt mult prea multe coincidente in spatiul est european, tari emergente tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana: ar putea fi vorba de grupuri organizate infractionale transfrontaliere, iar statul roman are datoria sa cerceteze daca nu cumva cetatenii romani au cazut prada unor astfel de grupuri infractionale".
     * 
     * Steven van Groningen: "Conversia, ca urmare a unei masuri administrative, nu este dorita de banci"
      Conversia in lei a creditelor in franci elvetieni ca urmare a unei masuri administrative nu este dorita de banci, nefiind necesara in cazul tuturor debitorilor, iar costurile afecteaza deponentii, a spus, ieri, Steven van Groningen, presedintele Patronatelor Bancare si presedintele Raiffeisen Bank, subliniind ca bancile au solutii individuale.
     Domnia sa a subliniat: "De ce trebuie sa cream un cost pentru sistemul bancar, ce ar putea sa fie intre 700 si 900 milioane de euro, pentru ca intr-o saptamana a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce intr-o marire de rata intre 10% si 15%? E o problema de cash-flow, de serviciul datoriei acum si nu vad de ce trebuie sa luam o masura care afecteaza un credit pentru inca 20 de ani".
     Groningen apreciaza ca bancile nu ar trebui sa puna in pericol banii deponentilor prin conversia creditelor in CHF la cursul istoric, cu sau fara procente in plus.
     "Problema este ca nicio banca nu ar trebui sa fie lasata sa-si asume un risc care este asa mare, pentru ca pune in pericol banii deponentilor. Vorbim extrem de mult despre un grup relativ mic care au probleme la creditele in franci elvetieni, dar nu vorbim despre toti cei care platesc, cu dificultati sau nu, despre cei care produc, nu vorbim despre cei care au depozite si acum au dobanzi din ce in ce mai mici", a spus presedintele Patronatelor Bancare.
     Printre solutiile pe care bancile le-ar putea adopta se numara, in opinia lui Steven van Groningen, reducerea dobanzii pentru o anumita perioada sau prelungirea termenului creditului in vederea micsorarii ratei lunare.

   
Publicat de : ---
Data publicării: 28 Ian 2015 - 05:47
 

Link știre