"Atentie cum rezolvam problemele, altfel vom curata livada dandu-i foc!"

       Presedintele Klaus Iohannis si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu au discutat, vineri, la Palatul Cotroceni, pe marginea problemei creditelor in franci elvetieni

. Intalnirea celor doi oficiali a venit dupa o saptamana de discutii, negocieri si dispute intre parlamentari, guvernanti, avocati, bancheri si consumatori, in cautarea unor solutii pentru rezolvarea "crizei francului", moneda elvetiana atingand valori record pe parcursul intregii saptamani, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Elvetiei sa elimine pragul de 1,2 euro/CHF, impus in 2011.
       Vineri, francul elvetian a atins valoarea de 4,5817 lei, crescand cu 6,65 bani de la valoarea anuntata joi. Pe piata europeana, moneda elvetiana s-a stabilizat, la finalul saptamanii, la 1,012 euro, dupa ce, cu o zi inainte, se apreciase cu 1%, in urma decizei BCE de lansare a unui program de 1.100 miliarde euro, pentru sustinerea economiei Uniunii Monetare.
       Domnul Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, ne-a raspuns, cu amabilitate, la cateva dintre intrebarile pe care multi dintre noi ni le-am pus, de-a lungul saptamanii trecute.

       Reporter: Miercuri, ati fost prezent in Comisia de Buget din Camera Deputatilor, dupa care, in mod repetat, pe diverse canale media, a fost adresata intrebarea "de ce prezenta BNR in Parlament nu a fost la nivel de guvernator sau de viceguvernator, ci la nivel de director". De ce?
     Nicolae Cinteza: A fost cererea Comisiei, care, dupa ce a trimis prima invitatie, a revenit cu o noua adresa, fiind solicitati sa participe reprezentanti ai directiei supraveghere.
     Comentariile pe care le-am auzit pe postul national de televiziune privind un eventual refuz al conducerii BNR de a raspunde invitatiei nu au niciun suport.
     Reporter: Problema creditelor in franci elvetieni pare sa fie departe de solutionare. De ce nu accepta BNR propunerile de conversie facute?
     Nicolae Cinteza: Banca Nationala a Romaniei nu se opune niciunei propuneri de conversie facuta in conditiile respectarii legii. Noi am spus doar ca propunerile facute pana in prezent contravin dispozitiilor legale. Pentru ca, legal, o conversie nu poate fi facuta decat la cursul din ziua in care se face tranzactia. Asa dispune legea. Pentru a fi atins scopul propus, conversia trebuie urmata de acordarea unui discount care sa diminueze sumele care trebuie platite de client in viitor. Cat de mare poate fi acest discount? Fiecare banca, daca decide astfel de masuri, trebuie sa-si stabileasca singura nivelul discountului in functie de impactul acestuia asupra pozitiei financiare si prudentiale a bancii si de capacitatea actionarilor de a acoperi prin infuzie de capital pierderile generate, in asa fel incat banca sa-si poata continua activitatea. Trebuie sa fie decizia bancii. O astfel de masura nu poate fi impusa prin act normativ. In plus, cand gandesti astfel de masuri, in mod obligatoriu trebuie sa consulti Banca Centrala Europeana si autoritatile de supraveghere din statele de origine a capitalului prezent in Romania. De ani de zile se vinde, celor care s-au imprumutat in CHF, iluzia unei solutii legale de conversie in lei la cursul istoric. Sunt convins ca multi dintre cei care sunt foarte vocali in sus¬tinerea conversiei la cursul istoric cunosc bine esenta lucrurilor si limitele impuse de lege. Ma indoiesc ca un avocat nu cunoaste faptul ca relatiile contractuale sunt guvernate de principiul consensualismului, conform caruia "conventiile LEGAL facute au putere de lege intre parti". O interventie printr-un act normativ ar aduce prejudicii grave creditorilor, care, asa cum am spus, vorbesc deja de neconstitutionalitatea unui astfel de act normativ. Iluzia unei conversii la cursul istoric a facut ca unii debitori sa nu ia in considerare propuneri de conversie a creditelor facute de banci la un curs cu mult mai mic decat cel de azi.
     Sa fie clar - am spus ca decizia Volksbank sa converteasca in lei creditele acordate in CHF, urmata de acordarea unui discount, este, sunt convins, cea mai inteleapta decizie luata in sistemul bancar in 2014. Aceasta solutie nu a fost respinsa de BNR. Dar a fost aprobata de actionari, conversia urmand sa se faca la cursul zilei, iar pierderea realizata prin acordarea dis¬countului urmand sa fie acoperita prin majorare de capital, lucru care s-a si facut.
     A nu spune oamenilor adevarul in¬seamna a continua sa le vindem iluzii, mintindu-i. Esential este sa gasim solutii care sa poata fi aplicate. Inteleg vocalitatea unor avocati in a sustine ideea conversiei la curs istoric. Asta le este meseria. Ce nu inteleg este agresivitatea lor in prezentarea doar a cazurilor castigate pentru clauze abuzive, uitand sa vorbeasca despre cele pierdute. In plus, felul in care ii incita pe clienti ridica multe semne de intrebare.
     Nu inteleg, de asemenea, schimbarea de atitudine a unor persoane care astazi sunt foarte vocale in solicitarea conversiei la alt curs decat cel al zilei in care se face tranzactia. In 28 iulie 2011, pe site-ul Conso.ro, sub titlul "Asteptarea - solutia de avarie pentru clientii cu credite in franci", se scria:
     "Persoanele care au credite in franci nu au alta solutie decat sa astepte ca perioada de avant a monedei elvetiene sa ia sfarsit. Acest lucru poate insemna ca trebuie sa mai astepte cel putin 1-2 ani, pana cand sa se gandeasca la o refinantare printr-un credit in euro sau in lei. In acest moment, o astfel de incercare este contraindicata ".
     Or, astazi, presedintele unei asociatii de protectie a consumatorilor care este si unul dintre actionarii si adminis¬tratorii site-ului respectiv, este si unul din cei mai vocali sustinatori ai conversiei la alt curs decat cel al zilei. Cand a avut dreptate? Atunci sau acum? In toata aceasta perioada s-au pierdut oportunitati de conversie propuse de banci. Chiar foarte bune.
     Nu vreau sa fiu rautacios dar, la creditele in CHF si euro, echivalent egale, cei care s-au imprumutat in CHF, in primii doi ani (dupa 2007), au scos din buzunar mai putini lei decat cei imprumutati in euro, atunci cand au cumparat valuta necesara rambursarii creditelor. Aici, riscul valutar a fost in favoarea celor imprumutati in CHF.
     Cum explicam faptul ca problema creditelor in franci elvetieni s-a inflamat asa mult, in conditiile in care si cresterea cursului leu/euro a fost semnificativa? Nu cumva multitudinea proceselor pentru clauze abuzive aferente acestei valute justifica si vocalismul exagerat?
     Reporter: In aceste conditii, cum comentati decizia luata de Instanta de la Galati, care a dispus conversia la cursul istoric, plus 10%? Acest caz va contrazice...
     Nicolae Cinteza: Anterior, am subliniat cuvantul "LEGAL". Acolo contractul nu a fost legal intocmit, deci nu putea fi retinut principiul consensualismului. De ce? Pentru ca in contract era o clauza care prevedea posibilitatea conversiei creditului atunci cand cursul ar fi crescut cu mai mult de 10% fata de cursul istoric. Greseala a fost ca banca a retinut doar pentru sine dreptul de a accepta conversia, fara sa-i garanteze si clientului acest drept.
     Cred ca decizia judecatorului este corecta pentru cazul in speta. Instanta a considerat ca respectiva clauza era abuziva. Prin urmare, nu era LEGALĂ.
     Reporter: Cum catalogati exemplul Ungariei, care a decis conversia creditelor din CHF in forinti la un curs favorabil clientior?
     Nicolae Cinteza: Inteleg ca nu prea se cunoaste ce s-a intamplat acolo. In Ungaria, peste 50% din creditele in CHF erau acordate autoritatilor locale. Interesul statului era, evident, sa rezolve problema, iar statul (bugetul central) a actionat in sensul evitarii incetarii de plati. Cei care doresc cu adevarat sa inteleaga ce s-a intamplat in Ungaria au posibilitatea sa studieze Opinia Bancii Centrale Europene din 28 iulie 2014 in privinta noilor masuri generale ce deriva din Decizia Curtii Supreme cu privire la contractele de credit pentru consumatori ("Opinion Of The European Central Bank of 28 July 2014 on new general measures from the Supreme Court's decision on consumer loan contracts - CON/2014/59"), publicata pe site-ul BCE.
     Esential este sa retinem un singur lucru: la pag. 4, pct.3.2 din aceasta opinie, se spune foarte clar ca Directiva 2014/17/EU a Parlamentului European nu se aplica pentru creditele acordate inainte de 21 martie 2016 si ca Directiva permite statelor membre sa adopte reglementari in domeniul creditelor in moneda straina "on the condition that such regulation is not applied with retroactive effect" ("cu conditia ca o asemena reglementare sa nu fie aplicata cu efecte retroactive").
     Mai clar de atat nu se poate. Trebuie sa fii de rea credinta sa te prefaci ca nu intelegi. Ca sa nu spun altceva.
     Reporter: Ministerul Finantelor Publice, prin declaratia domnului ministru Darius Valcov, accepta propunerea de conversie la cursul istoric majorat cu 20%...
     Nicolae Cinteza: Acceptul exprimat de domnul ministru cred ca se refera la probleme de deductibilitate fiscala.
     Daca operatiunea se face asa cum am descris-o pentru Volksbank si conditionat de acceptarea bancilor, este corect. Daca bancile accepta aceste pierderi, asa cum a acceptat Volksbank, e posibil.
     Sunt situatii in care o astfel de propunere ar duce la probleme imposibil de rezolvat. Nu mai vorbesc de probleme in domeniul indicatorului de lichiditate si pozitie valutara. Toate trebuie rezolvate; altfel, vom ajunge "sa curatam livada dandu-i foc".
     Cei care vor sa inteleaga ce se poate face ar trebui sa studieze si Opinia Bancii Centrale Europene din 16 decembrie 2014 cu privire la conversia creditelor in moneda straina ("Opinion Of The European Central Bank of 16 Decembrie 2014 on the conversion of foreign exchange loans - CON/2014/87"). Orice altceva nu inseamna decat amanarea rezolvarii reale a problemei.
     Reporter: In unele tari din Europa au fost luate masuri de interzicere a creditului in valuta, cazul Austriei fiind cunoscut in acest sens. La noi de ce nu s-a intamplat asa?
     Nicolae Cinteza: Este gresita afirmatia. In octombrie 2008, autoritatea de supraveghere din Austria a recomandat abtinerea de la acordarea de noi imprumuturi in moneda straina catre debitori persoane fizice neacoperiti la riscul valutar. A fost o recomandare si nu o reglementare.
     Daca las deoparte iesirile publice facute la noi, in special de catre domnul Guvernator, prin care populatia era sfatuita sa contracteze imprumuturi in moneda in care realizeaza venituri; cu alte cuvinte sa acopere riscul valutar, intr-o jumatate de ora am identificat sase articole prin care domnul Radu Ghetea, in dubla sa calitate de presedinte de banca (n.r. CEC Bank) si presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, avertiza asupra riscului valutar asociat creditelor in valuta. Primul era din 2004.
     Banca Nationala a Romaniei nu s-a limitat doar la recomandari. A emis si reglementari specifice. Regulamentul nr.4/2008 si Regulamentul nr.11/2008 sunt elocvente pentru masurile dispuse bancilor in vederea diminuarii apetitului de credite in moneda straina. De fapt, reglementari in vederea evitarii socurilor provocate de riscurile valutare, au fost emise incepand din 2005.
     Reporter: In Comisia de Buget din Camera Deputatilor v-au fost adresate intrebari legate de responsabilitatile BNR cu privire la comportamentul bancilor in gestionarea creditelor neperformante - vanzari de active, pretul la care acestea au fost instrainate...
     Nicolae Cinteza: Am fost surprins de continutul intrebarii. De ce au facut bancile cesiune de creante? Pentru ca piata este libera. De ce au vandut cu preturi atat de mici (de 2%)? Nu au putut obtine mai mult. Acest lucru in¬seamna ca restul de 98% a fost provizionat. Se pare ca supravegherea este o notiune care ar mai trebui explicata.
     Reporter: Vorbeati de pierderi importante ale sistemului bancar, in 2014. La cat se ridica acestea?
     Nicolae Cinteza: Sunt mari. Cand am spus ca vor depasi lejer 2,5 miliarde lei, cuvantul "lejer" trebuia scris cu litere mari. Sa asteptam raportarile pentru 31 decembrie 2014 si mai dis¬cutam.
     Reporter: Multumesc! 

     In timp ce unele tari au anuntat deja masuri pentru protejarea celor afectati (vineri, Croatia a decis inghetarea cursului francului la 6,39 kuna, pentru urmatoarele 12 luni, dupa ce Guvernul polonez le-a propus bancilor sa adopte dobanzi negative pentru creditele ipotecare in franci), la noi, dintre cele 14 banci cu portofolii de credite in CHF, doar patru au spus ca vor veni in ajutorul debitorilor in moneda elvetiana.
     Millennium Bank si OTP au decis reducerea marjei de dobanda cu 1,5 puncte procentuale pentru creditele in franci elvetieni, pe o durata de trei luni, Raiffeisen Bank si-a resetat anticipat dobanda, cu cinci luni inainte de termen, iar Volksbank Roma¬nia a spus ca va mentine, pe o perioada de trei luni, un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru un franc elvetian.
     Parlamentarii propun, in continuare, conversia creditelor in franci elvetieni la un curs mai mic decat cel actual, fie cursul de acordare a imprumuturilor plus o marja de 20%, fie unul mediu, calculat ca medie aritmetica intre valorile lunare din perioada cuprinsa intre momentul contractarii imprumutului si momentul conversiei.
     Nu toata lumea este de acord, insa, cu denominarea, bancherii subliniind ca o astfel de solutie ar conduce la falimente bancare si, in consecinta, la destabilizarea sistemului.

 

 link: Sute de debitori in franci au protestat in fata Parlamentului
 
Publicat de : ---
Data publicării: 26 Ian 2015 - 05:47
 

Link știre