ANALIZA: Parlamentul celor 300, obligatoriu pentru ca Legea electorala sa treaca testul constitutional - INFOGRAFIC [1]

O simulare realizata de MEDIAFAX releva faptul ca reducerea numarului de parlamentari la 300 determina la nivel de judet un numar mediu de doi senatori si mai mult de patru deputati

.

Reducerea numarului de parlamentari poate fi realizata, conform normelor in materie electorala, prin cresterea normei de reprezentare stabilita pentru un mandat de deputat si unul de senator.

In actuala legislatie, norma de reprezentare pentru un deputat este de 70.000 de cetateni, iar pentru un senator de 160.000 de cetateni. Pentru a determina numarul de mandate din Parlament, aceasta norma de reprezentare se raporteaza la rezultatul ultimului recensamant realizat de Institutul National de Statistica, repartizat pe judete.

Astfel, pe baza normei de reprezentare din actuala legislatie raportata la referendumul din 2011, rezulta ca in viitorul Parlament ar trebui sa se regaseasca 412 alesi, din care 288 de deputati si 124 de senatori.

In acelasi timp, reducerea numarului de alesi la 300 de parlamentari ar necesita majorarea normei de reprezentare de la 70.000 la 100.000 de persoane in cazul deputatilor, si de la 160.000 la 200.000 de persoane in cazul senatorilor.

Din raportarea acestor norme de reprezentare majorate la rezultatele ultimului recensamant rezulta 99 de mandate de senatori si 201 mandate de deputati.

 

Opt judete cu cate un singur mandat de senator

La nivelul judetelor, numarul mediu de parlamentari ar ajunge la 2,1 senatori si 4,4 deputati in tara, in timp ce in Bucuresti s-ar regasi 19 deputati si 9 senatori. Daca s-ar mentine actuala norma de reprezentare, in Capitala ar fi 27 de mandate de deputati si 12 de senatori.

Totodata, majorarea normei de reprezentare, astfel incat numarul total al parlamentarilor sa ajunga la 300, face ca intr-o serie de judete sa fie repartizat un singur mandat de senator, respectiv in Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti, Salaj si Tulcea.

Atribuirea unui singur mandat pentru cele opt judete face inaplicabil sistemul de vot mixt - jumatate din mandate alese pe lista si jumatate in sistem uninominal in colegii - pentru ambele Camere ale Parlamentului la nivel national.

In consecinta, reducerea numarului de parlamentari la 300 ar face ca in cazul Senatului sa aiba loc doar alegeri in sistemul uninominal, sau doar pe lista, existand astfel varianta ca la nivelul Camerei Deputatilor parlamentarii sa fie alesi pe lista nationala de partid, iar la Senat in sistemul uninominal intr-un singur tur de scrutin.

Totodata, reducerea numarului de parlamentari la 300 ar face ca actualele colegii uninominale sa fie supuse unui proces de revizuire, prin redesenarea lor in sensul cresterii numarului de localitati, fapt care ar putea determina nemultumiri in randul parlamentarilor in functie care doresc un nou mandat.

Cu toate acestea, o conditie foarte importanta in privinta revizuirii legislatiei electorale este cea temporala, respectiv adoptarea legilor sa se realizeze cu cel putin un an inaintea alegerilor, au explicat judecatorii Curtii Constitutionale in iunie 2013.

”Jurisprudenta si documentele examinate (de Curtea Constitutionala, n.r.) releva instabilitatea legislatiei romanesti in materie de alegeri, dar si de referendum, in contradictie cu principiile statului de drept, existenta unor deficiente ale sistemului electoral actual, necesitatea modificarii legislatiei electorale si faptul ca aceasta trebuie sa aiba o solida fundamentare, respectiv sa se concretizeze intr-un act complex - un Cod electoral, precum si faptul ca modificarea trebuie sa respecte principiul securitatii juridice, respectiv sa nu se intervina (cu unele exceptii admisibile) cu mai putin de un an inainte de alegeri”, a stabilit Curtea Constitutionala.

 

Curtea Constitutionala: Modificarea Legii electorale nu poate ignora referendumul pentru 300 de parlamentari

In aprilie 2012, presedintele PSD Victor Ponta impreuna cu presedintele PNL de la acel moment, Crin Antonescu, au semnat o initiativa legislativa care a fost adoptata de Parlament pentru introducerea sistemului uninominal intr-un singur tur de scrutin, alocandu-se cate un singur mandat pentru fiecare colegiu.

Legea, adoptata la finalul lunii mai 2012, preciza ca se mentine delimitarea colegiilor si numarul acestora stabilit la alegerile din 2008, adica 315 deputati si 137 senatori, la care se adaugau cei 18 deputati ai minoritatilor nationale.

Curtea Constitutionala a respins proiectul lui Ponta si Antonescu, unul dintre argumentele de fond fiind acela ca nu a fost respectat referendumul din 2009 pentru 300 de parlamentari, care va trebui sa produca efecte in legislatia electorala.

”In ceea ce priveste reglementarea criticata (initiativa Ponta - Antonescu, n.r.), aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr.35/2008 (privind alegerile parlamentare, n.r.), iar, prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum”, au argumentat judecatorii Curtii Constitutionale.

Ei mentionau ca ”referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale”, care nu poate fi ignorat in elaborarea legislatiei electorale.

”Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, in principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a vointei populare - aceasta vointa nu poate fi ignorata de alesii poporului, intrucat este o expresie a suveranitatii nationale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral. Aceasta interpretare se intemeiaza si pe principiul loialitatii constitutionale (…), principiu care, in aceasta materie, impune ca autoritatile cu competente decizionale in domeniile vizate de problematica supusa referendumului (in cazul de fata Parlamentul) sa ia in considerare, sa analizeze si sa identifice modaliati de punere in practica a vointa exprimata de popor. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie”, preciza Curtea Constitutionala.

Astfel, judecatorii atrageau atentia ca proiectul de lege incalca chiar primul articol din Constitutiei, dar si pe cel de-al doilea, precum si articolul 61, deoarece a constatat ca ”reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul”.

Primul articol din Constitutie mentioneaza ca ”Romania este stat de drept”, iar ”respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. ”Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale”, mai precizeaza primul articol din legea fundamentala.

Articolul al doilea din Constitutie arata ca ”suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”, iar articolul 61 ca ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.


Publicat de : ---
Data publicrii: 26 Ian 2015 - 05:47
 

Link tire   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=43425&titlu=ANALIZA__Parlamentul_celor_300__obligatoriu_pentru_ca_Legea_electorala_sa_treaca_testul_constitutional___INFOGRAFIC