Criza politica ?i alegeri anticipate [1]

Alegerea presedintelui Greciei, care era, teoretic, o simpla procedura parlamentara, a devenit cea mai mare bulversare politica in tara de la debutul crizei economice

. Deputatii nu au reusit sa aleaga un nou presedinte luni, in turul final al unui vot in trei etape, esecul deschizand calea alegerilor generale anticipate care ar putea aduce la putere partidul extremist de dreapta, Syriza, care se opune termenilor planului international de salvare a tarii. Cu urmari incalculabile pentru ansamblul Uniunii Europene.

Situatia politica din Grecia ingrijoreaza Bruxellesul, pentru ca alegerile anticipate soldate cu venirea la putere la Atena a unei formatiuni – concret a stangii radicale Syriza – care doreste rediscutarea conditiilor planului de salvare cu creditorii tarii si chiar o restructurare a datoriei Greciei, pune probleme dificile atat Comisiei Europene, cat si investitorilor. Temerile au fost perfect rezumate de o recenta declaratie a presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker – \'nu doresc ca fortele extremiste sa ajunga la putere\'. Noul comisar pentru afaceri economice, Pierre Moscovici a vizitat Atena acum doua saptamani pentru a evidentia avantajele celor doua planuri de salvare a Greciei. Executivul european este preocupat de un posibil nou cutremur care ar ruina fragilele ameliorari in Grecia si posibil in res-tul continentului. De altfel, expertii avertizeaza contra impactului pe care instabilitatea politica elena l-ar putea antrena la nivelul scenei europene. Imediat dupa scrutinul din Parlament, Bursa din Atena a cazut cu 11 puncte.

Esecul alegerii de catre parlament implica dizolvarea sa si organizarea de alegeri anticipate, anuntate de premierul Samaras  pentru 25 ianuarie. Sondajele prezic victoria stangii radicale, Syriza, dar acest orizont este si mai ingrijorator pentru partidele care se agata de guvernare, conservatorii premierului elen Antonis Samaras si socialistii din PASOK, care, potrivit sondajelor, vor parasi puterea dupa patru decenii de alternanta confortabila. Racilile lor dezvaluite de criza economica si emergenta noilor partide au modificat harta politica traditionala a tarii. Alegerile anticipate vor avea loc la 25 ianuarie, potrivit premierului Samaras si partidele si aliantele au lansat masina electorala si suportul lobby-urilor. Dar factorii de schimbare vor avea un cuvant de spus – \'o noua Grecie este chiar la colt, dar va trebui sa asteptam, democratia isi are propriul ritm\', arata Pavlos  Eleutheriades, profesor de drept la Oxford.

Syriza, sperietoarea rosie

Partidul Syriza, stanga radicala, care doreste rediscutarea acordurilor de salvare a Greciei cu FMI si UE si stergerea unei mari parti a datoriei, are un avans constant in sondaje de luni de zile, dar avantajul s-a redus in ultimele saptamani. Premierul Samaras a avertizat grecii asupra problemelor care vor veni in cazul in care Syriza ajunge la putere si a facut apel ca lumea sa lupte contra fortelor raului. Comisia Europeana il sustine, dar nu se va implica niciodata intr-o campanie electorala nationala. Liderul carismatic al Syriza, Alesis Tsipras se prezinta ca un \'cavaler alb\', salvator al populatiei satula de masuri de austeritate, dar daca va ajunge la putere nu va avea alta optiune decat sa negocieze cu europenii, cu investitorii, cu Fmi, pentru ca Grecia nu va supravietui singura.

Criza euro nu face decat sa inceapa – considera analisti occidentali, mentionand ca alegerile anticipate in Grecia pot aduce la putere  stanga radicala, Syriza iar liderul ei, Alexis Tsipras doreste sa puna capat austeritatii pomovata de Germania in zona euro. Or, partidul lui Tsipras este favorit. Ar fi pentru prima oara in istoria Greciei ca un partid de stanga sa vina la putere. Planurile Syriza ar putea infricosa partenerii din zona euro, in caz de victorie electorala urmand a finaliza promisiunea de a pune capat programelor de austeritate si de reforme si, odata cu ele, privatizarilor aflate in asteptare. Si, asa cum declara purtatorul de cuvant al formatiunii, partidul are in vedere sa ceara Germaniei reparatii pentru cel de-al doilea razboi mondial. Planurile fac parte din \'Agenda de la Thesalonic\' a Syriza, decisa in septembrie in acest mare oras elen. Pentru o mare parte a grecilor, acestea sunt promisiuni atragatoare, pe fondul unui somaj-record dupa cinci ani de masuri de austeritate cerute de Bruxelles si de Frankfurt – sediul Bancii Centrale Europene.

Implozia unui sistem

Realitatea elena arata sa sistemul politic traditional se prabuseste sub impactul schimbarilor globale. 51% din greci prefera sa nu mearga la urne, 84% nu au incredere in guvernul lor si 83% nici in Parlament. Doua realitati paralele – inadecvarea dintre cetateni si sistem, exercitarea puterii contra unei populatii infuriate. Solutia ar putea fi un Parlament fara precedent de la restaurarea democratiei in 1974 prin antrenarea noilor partide de stanga si a formatiunilor mici din afara alternantei traditionale. Apropos de sistemul traditional, analisti eleni se intreaba daca implozia lui a fost cauzata de criza sau daca aceasta criza a pus in evidenta persoane care nu lucrau pentru tara. Sistemul a fost pana in prezent monopolul unei elite, unei oligarhii sau al unei caste care controla jocurilor politice, media si intreprinderile. Dar, regulile s-au schimbat. Vom vedea cat de profund. 

Incaltaminte iarna barbati comenteaza /* (c)
Publicat de : ---
Data publicării: 30 Dec 2014 - 05:39
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=42908&titlu=Criza_politica_?i_alegeri_anticipate