29 iulie, ziua cand romanii l-au demis pe Traian Basescu [1]

Acum un an de zile, romanii l-au demis in fapt pe Traian Basescu

. Prezentam o radiografie a evenimentelor de acum un an de zile: cine a gresit si cine l-a ajutat pe Traian Basescu sa revina la Palatul Cotroceni. Sinteza: ce face Traian Basescu la un an de la rusinoasa infrangere suferita pe 29 iulie. Un an de la referendum Luni 29 iulie 2013 se implineste exact un an de zile de cand o uriasa masa de alegatori a votat pentru demiterea lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei. Faptul ca Traian Basescu se afla inca in functie se datoreaza unor decizii rusinoase ale Curtii Constitutionale, a presiunilor externe, dar si unor erori impardonabile inregistrate in tabara USL. Un 'remember' al evenimentelor din vara anului 2012 trebuie sa plece de la datele electorale seci si ofiale ale referendumului din 29 iulie 2012.   Referendumul in cifre seci Persoane inscrise pe listele electorale: 18.292.464 Participanti la urne: 8.459.053 (46,24%) Voturi 'DA' (pentru demitere): 7.403.836 (87,52%) Voturi 'NU' (impotriva demiterii): 943.375 (11,15%) Voturi nule: 111.482 (1,32%) 'Cheile' referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu Rezultatul final al referendumului a depins si a fost decis de mai multe situatii cheie inregistrate inainte de referendum, dar (mai ales) si dupa desfasurarea scrutinului. A. Inainte de scrutin O eroare majora a parlamentarilor USL Senatorul PSD, Georgica Severin si deputatul PNL, Cornel Pieptea aduc o modificare Legii referendumului. Concret se modifica art.10, articol care prevedea ca 'demiterea presedintelui este aprobata daca (...) propunerea a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate'. Cei doi parlamentari (au existat voci care au sustinut ca de fapt modificarea legii i-ar fi apartinut senatorului PSD, Dan Sova, cei doi fiind doar semnatari de forma – n.a.). Indiferent cine a fost autorul, s-a comis o eroare capitala: nu s-a modificat si articolul 5 din lege, care stabilea un prag de participare la urne – 'referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul de persoane inscrise in listele electorale permanente'. Ulterior, cand premierul Ponta a realizat uriasa gafa a parlamentarilor, a emis o ordonanta de urgenta prin care se deroga de la prevederile art.5, dar eroarea initiala a cantarit enorm in desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Decizie scandaloasa a CCR Modificarea adusa Legii referendumului a fost atacata la CCR de catre PDL. Judecatorii CCR nu aveau cum sa infirme modificarea legii, pentru ca erau impiedicati de jurisprudenta (modificarile de acest gen ale Legii referendumului nu au fost considerate anterior  - cu o singura exceptie, dar fara legatura cu speta curenta - ca fiind neconstitutionale. Si judecatorii CCR nu au respins legea, dar profitand de faptul ca Parlamentul nu a modificat si articolul 5, au dat o decizie scandaloasa: 'modificarea art. 10 (...) este constitutionala, in masura in care asigura participarea la referendum a cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente'. In mod normal, CCR trebuia doar sa respinga sesizarea PDL, pentru ca nemodificarea art.5 ducea catre acelasi rezultat si anume, art.10 era legat de participarea la urne a 50% din numarul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente. Decizia CCR a fost data insa cu un scop clar: acela de a forta Parlamentul sa respinga – sub presiunea factorului extern -  ordonanta de urgenta emisa ulterior. Cedarea in fata presiunilor internationale Cu toate eforturile CCR, daca Ordonanta de Urgenta care modifica art.10 si deroga de la art.5 ar fi ramas in vigoare, nimeni nu mai putea face nimic si Traian Basescu ar fi fost demis fara probleme. Totusi, liderii USL au cedat in fata extraordinarelor presiuni ale organismelor internationale, in special cele venite de la fruntasii Comisiei Europene si au modificat si ordonanta de urgenta pe 'linia CCR'.  Oficialii europeni au fost intoxicati masiv din tara din mai multe directii pro Traian Basescu, dar nu doar intoxicarile au generat presiunile la adresa USL, ci si propriul interes politic. Se stie, majoritatea oficialilor CE erau/sunt din aceiasi familie politica din care face parte si PDL/Traian Basescu. Oficialii europeni au avut drept punct de plecare in presiunile exercitate, tocmai decizia data de CCR. Se poate observa aici ce importanta uriasa a avut decizia CCR, in absenta ei, oficialii europeni nu ar fi avut munitia necesara pentru declansarea presiunilor. Presedintele interimar, Crin Antonescu, avea posibilitatea legala sa retrimita la reexaminare legea prin care se anula practic si ordonanta de urgenta si in acest caz, referendumul s-ar fi desfasurat conform modificarilor facute de guvern (repetam, modificari absolut legale si constitutionale) iar soarta lui Traian Basescu ar fi fost pecetluita. Este greu de spus chiar si astazi, daca intermarul Crin Antonescu a promulgat legea din spirit de fair-play, sau tot din ratiuni de protectie vis-a-vis de presiunile europene. B. Dupa referendum Balbe privind numarul de alegatori Pe 2 februarie 2012, INS publica datele provizorii ale recensamantului din toamna anului 2012. Populatia inregistrata (cifrele 'umflate' prezentate recent de INS nu schimba datele problemei) cu ocazia recensamantului se ridica la 20.254.866 locuitori, din care 19.052.936 reprezenta populatia stabila. Conform legislatiei in vigoare numarul alegatorilor de pe listele electorale permanente trebuia sa fie dat de numarul persoanelor majore din cele 19 milioane gasite de INS. Cu toate acestea, din 'n'  cauze (principala vina o au autoritatile locale si cei de la evidenta populatiei, si nu excludem nici 'complicitatea' ministrului de atunci, Ioan Rus) in prima instanta MAI a anuntat existensa pe listele electorale permanente a 18.292.464 de votanti. O enormitate cat 'Casa Poporului', daca nu si mai mare. In Romania anului 2012 nu aveau cum sa fie atatia cetateni cu drept de vot. Ulterior, de fapt la doua zile dupa anuntarea numarului de mai sus, ministrul delegat pentru administratie, liberalul Victor Paul Dobre si un oficial din minister anunta ca nu isi asuma responsabilitatea pentru numarul de electori prezentat initial. Numarul initial de alegatori transmis de MAE a reprezentat de fapt o gura de oxigen pentru Traian Basescu si a constituit 'cheia' care in final a asigurat revenirea la Cotroceni a presedintelui suspendat.   O dovada a absurditatii datelor initiale comunicate de MAI o vedem din tabelul urmator cu persoanele cu drept de vot din ultimii 20 de ani 1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidentiale) 1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidentiale) 2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidentiale) 2003 – 17.842.103 (referendum constitutie) 2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidentiale) 2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Basescu) 2007 – 18.222.176.(referendum uninominal) 2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare) 2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare) 2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare) 2009 – 18.293.277 (alegeri prezidentiale I) 2009 – 18.303.224 (alegeri prezidentiale II) 2012 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Basescu) Dupa cum se poate observa, desi in ultimii 10 ani s-a inregistrat un spor negativ al populatiei, numarul alegatorilor din 2012 nu doar ca nu a scazut, dar chiar a crescut fata de anii precedenti, cu exceptia turului II al prezidentialelor din 2009, cand s-au petrecut de asemenea lucruri dubioase. Aici, orice comentariu este de prisos.  CCR a 'schimbat' legea referendumului Rolul (ultra)decisiv in reintoarcerea lui Traian Basescu l-a Palatul Cotroceni l-a avut insa CCR, ajutata si de procurori. Imediat dupa 1 august a inceput o adevarata batalie pe 'numarul de alegatori de pe listele electorale'. Procuratura generala a ridicat de la Autoritatea Electorala Permanenta listele electorale, chipurile pentru a verifica neconcordanta dintre declaratiile oficialilor de la MAI. In realitate, prin preluarea listelor de catre procurori, guvernul Ponta I a fost impiedicat sa faca o reactualizare a listelor. Dupa care a intrat in actiune si CCR. O actiune 'istorica', scandaloasa si neconstitutionala. Luni 6 august, la primele ore ale diminetii, se aduce o modificare unei Hotarari a CCR, publicata sub forma de 'eroare materiala' in Monitorul Oficial o regula care nu avea de-aface cu legea referendumului. Concret, Legea referendumului facea trimitere la Legea alegerilor parlamentare in ceea ce priveste persoanele inscrise pe lista electorala permanenta. Rezulta ca pe lista electorala permanenta se inscriu doar romanii cu drept de vot aflati pe teritoriul national. Asta nu insemna ca diaspora nu putea sa nu voteze, numai ca legea (modificata aici in 2009 de ...Emil Boc)  prevedea ca se calculeaza pragul de participare doar raportat la listele electorale permanente. In urma indicatiilor date pe 4 august din 'garaj' de Traian Basescu, doi judecatori CCR fac respectiva modificare, concret, sustinand ca in cazul referendumului de demitere, trimiterea in ceea ce priveste listele electorale permanente nu se face la legea alegerilor parlamentare ci la legea alegerilor prezidentiale. Culmea si aceasta lege contine, la art.7 contine prevederi similare legii alegerilor parlamentare, dar la art.2 – articol de ordin general privind definirea unor termeni – definitia data 'listelor electorale' spunea altceva, adica se ereferea la toti cetatenii romani cu drept de vot, intelegandu-se prin asta si cei din diaspora. Nimeni nu a observat de-a lungul anilor contradictia dintre art.2 si art.7, CCR a mers pe ce i-a convenit, art.2 si astfel a ramas batut in cuie numarul de peste 18 milioane de alegatori. Prin interventia sa, CCR efectiv a 'adaugat la lege' si a decis practic soarta referendumului. Mai mult, judecatorii CCR nici nu au vrut sa tina comt de datele recensamantului, sau de o reactualizare/corectare a listelor electorale. Dupa ce CCR si-a indeplinit misiunea, au intrat in joc procurorii lui Kovesi si ai lui Morar si au inceput anchetele staliniste prin satele Romaniei. 'Problema' UDMR Cu toate erorile facute de tabara USL, cu toate presiunile oficialilor europeni, cu imensul rol jucat de CCR, cu schimbarea regulilor si adaugarilor neconstitutionale la lege, Traian Basescu ar fi fost totusi demis fara probleme, daca la urne ar fi iesit si electoratul UDMR. Tinand insa cont de indicatiile liderilor de la Budapesta (si ei din aceeasi familie politica la care sunt arondati Traian Basescu si PDL), liderii UDMR au indemnat electoratul propriu sa nu se prezinte la urne. Disciplinat, electoratul UDMR s-a conformat si nu a iesit la vot. Se poate spune ca si UDMR a reprezentat una dintre 'cheile' referendumului. Ce a demonstrat referendumul Cel mai clar vot dat de romani dupa 1990   Exceptand 'duminica orbului' (20 mai 1990) cand au avut loc primele alegeri postdecembriste – si cand inca persista gandirea comunista si implicit frica de 'nou', de 'Occident' – la niciun scrutin politic personal sau de partid nu s-a mai inregistrat un vot asa de categoric precum cel din 29 iulie 2012. Concluzia, una singura: romanii s-au saturat pana peste cap de Traian Basescu. Va prezentam 'top 10'- alegerilor precedente Ion Iliescu – 7.393.429 voturi (12 milioane alegatori) – tur II prezidentiale 1992 Emil Constantinescu – 7.057.906 voturi (12,9 mil.) – tur II prezidentiale 1996 Ion Iliescu – 6.696.623 voturi (10 mil.) – tur II prezidentiale 2000 Traian Basescu – 6.059.315 (8,1 mil) – voturi 'pro' referendum demitere 2007 Ion Iliescu – 5.914.579 (12,9 mil) – loc 2 !!! tur II prezidentiale 1996 Ion Iliescu – 5.633.456 (11,9 mil.) – tur I prezidentiale 1996 Traian Basescu – 5.275.808 (10,6 milioane) – tur II prezidentiale 2009 Mircea Geoana – 5.205.760 (10,6 milioane) – loc 2 tur II prezidentiale 2009 Traian Basescu – 5.126.794 (10 milioane) – tur II prezidentiale 2004 Adrian Nastase – 4.881.520 (10 milioane) – loc 2 tur II prezidentiale 2004 Dupa cum se poate vedea, cele 7,4 milioane de voturi (din 8,4 mil.) anti-Basescu bat si scorul fabulos al lui Ion Iliescu din 1992, cand, atentie au fost la urne 12 milioane de alegatori. Si mai trebuie subliniat ca procentual, voturile din 29 iulie 2012 sunt si mai zdrobitoare decat primele trei clasate din 'top', tinand cont de diferentele mari de prezente la urna. Culmea, in 2009 Traian Basescu a castigat la mustata presedintia tocmai cu voturile diasporei, dar in doar doi ani si jumatate, cu tot aparatul de propaganda de care a dispus, Traian Basescu nu a mai prezentat incredere pentru romanii din afara granitelor. Traian Basescu a pierdut si 'diaspora'  Pentru prima oara din decembrie 2004, de cand a fost implicat direct in procese electorale, Traian Basescu a pierdut in diaspora. Si a pierdut categoric, pentru ca in diaspora nu se poate vorbi de boicot 2004 – tur II prezidentiale: Traian Basescu a obtinut mult mai multe voturi decat Adrian Nastase; datele nu sunt disponibile, din cauza ca au fost contabilizate la nivelul municipiului Bucuresti 2007 – referendum pentru demitere: 75.027 participanti la urne; 4.741 – 'DA'; 70.044 'NU' 2007 – referendum pentru uninominal: 21.497 participanti la urne; 18.762 – 'DA'; 2.564 – 'NU' 2009 – tur I prezidentiale: 94.383 participanti la urne; 52.904 voturi Traian Basescu; 40.804 voturi ceilalti candidati. 2009 – tur II prezidentiale: 147.754 participanti la urne; 115.381 voturi Traian Basescu; 31.045 voturi Mircea Geoana. 2012 – referendum pentru demitere: 73.016 participanti la urne; 57.297 – 'DA'; 15.066 – 'NU' La europarlamentarele din 2007, parlamentarele din 2008, europarlamentarele din 2009, PD, respectiv PDL, gruparea politica sustinuta de Traian Basescu a obtinut cele mai multe voturi in diaspora. Romanii nu s-au mai lasat pacaliti de propaganda portocalie Votul din 29 iulie 2012 a mai aratat ceva. Un ceva cu 'C' mare. Romanii nu au mai putut fi pacaliti de imensul aparat de propaganda de care a dispus Traian Basescu. Si Traian Basescu + PDL + satelitii (PDL) + ONG-urile 'loialiste' au beneficiat de un aparat de propaganda cum nu a mai avut nimeni in perioada post-decembrista. In 1990-1992 cand Ion Iliescu si FSN erau invincibili si aveau TVR la dispozitie, existau mai multe cotidiene si saptamanale independente sau de 'opozitie', in 'epoca Nastase' ziarele erau cumparate cu publicitate de la stat, dar nu aveau si misiuni de 'torpilare' a adversarilor politici, dar si atunci au existat cateva ziare independente. Propaganda portocalie - 4 sau 5 televiziuni de stiri, 3 cotidiene, 3 sau 4 saptamanale mai multe ziare pe net (ne referim doar de media de la nivel national, in teritoriu presa portocalie fiind impresionanta ca numar) – a lucrat non-stop la coafarea imaginii lui Traian Basescu si a PDL si in paralel a tras cu artileria grea in opozanti. Presa independenta sau de 'opozitie' putea fi numarata pe degete la momentul referendumului. Cu toate acestea, romanii nu au mai inghitit minciunile si promisiunile desantate venite din zona portocalie.  Ce face Traian Basescu la un an de la referendum Neclarificatul inca si ciudatul 'acord de coabitare' l-a reincarcat pe Traian Basescu. Si-a conservat 'echipa majoritara' de la CCR A obtinut sefia DNA pentru Laura Codruta Kovesi si si-a pus in alte pozitii cheie procurori favorabili S-a implicat direct si neconstitutional in nasirea unei forte politice pe care o va conduce si in acte dupa ce va pleca de la Palatul Cotroceni Da in continuare indicatii pretioase procurilor si judecatorilor Isi urmareste cu ferocitate adversarii politici si pe cei pe care nu-i inghite A blocat si blocheaza (in colaborare cu parlamentarii PDL si cu sprijinul CCR) initiativele legislative importante (sau care nu-i convin) ale USL A blocat revizuirea Constitutiei A inceput din nou sa emita judecati de valoare privind activitatea guvernului A reinceput sa atace violent pe 'coabitanti' A reinceput – ca si in vara preelectorala din 2009 – sa participe la toate zaiafeturile locale pentru a 'filma' bai de multime, chiar daca 'multimile' sunt de regula activisti portocali atent selectionati. ANI lucreaza cu motoarele la turatie maxima 'secerand' adversarii lui Traian Basescu DNA 'duduie', raportul victimelor fiind de 5-1 (5 din zona celor neagreati de Traian Basescu – 1 fiind de regula pioni minori din zona portocalie)
Publicat de : ---
Data publicării: 30 Iul 2013 - 06:44
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=41390&titlu=29_iulie___ziua_cand_romanii_l_au_demis_pe_Traian_Basescu