Medicii austrieci ar vrea sa-l tina internat pe presedintele Basescu înca doua-trei saptamâni [1]


  Presedintele Traian Basescu a fost operat în spitalul Allgemeines Krankenhaus (AKH) din Viena, interventia chirurgicala încheindu-se cu bine ieri dimineata în jurul orei 5

.00.
Conducerea spitalului vienez a anuntat ca presedintele nu resimte dureri în urma operatiei de hernie de disc efectuate si va ramâne în clinica, probabil, timp de o saptamâna pentru supraveghere.
Medicii austrieci au declarat ieri dupa interventie ca si-ar dori sa îl tina pe presedintele Traian Basescu "înca doua - trei saptamâni" în spital, hernia de disc a acestuia fiind "de o dimensiune neobisnuita, foarte diseminata, care nu se afla în locul obisnuit si atingea mai multi nervi", relateaza AFP, citata de Mediafax.
Medicii considera ca Basescu "va putea face câtiva pasi, pâna la sfârsitul saptamânii", dar va trebui sa urmeze un program de recuperare.
"Ne bucuram sa va anuntam ca l-am operat cu succes pe seful statului român", a declarat profesorul Reihnard Krepler, medic-sef la AKH. "Este plin de energie si este deplin capabil sa îsi asume functiile. Camera sa a fost echipata cu toate mijloacele de comunicare necesare si reprezinta un amestec de salon de spital si birou", a spus Krepler.
Basescu a fost supus unei operatii de aproape doua ore pentru eliminarea unei hernii de dimensiuni "neobisnuite", au declarat medicii austrieci.
"Operatia s-a desfasurat fara nici o problema, desi a tratat o hernie de o dimensiune neobisnuita, foarte diseminata, care nu se afla în locul obisnuit si atingea mai multi nervi", a precizat neurochirurgul Engelbert Knosp, care a efectuat interventia. "Pacientul a depasit foarte bine operatia. El se afla într-o dispozitie foarte buna si afirma ca nu mai simte durerea", a adaugat el.
Hernia a provocat "probleme neurologice", presedintele nemaiavând sensibilitate în partea inferioara a corpului, din cauza tasarii nervilor, a adaugat Knosp.
El a adaugat ca a fost ales AKH, deoarece spitalul dispune de "toate echipamentele moderne" si colaboreaza cu regularitate cu Spitalul Universitar din Bucuresti.
Operatia a fost realizata în clinica de neurochirurgie a spitalului în noaptea de luni spre marti, între orele 00:00 si 04:00 (01.00 si 05:00 ora României).
Initial, presedintele a fost internat la Spitalul Elias si toate informatiile indicau faptul ca va accepta sa fie supus unei interventii chirurgicale care sa fie realizata de medici bucuresteni.
In jurul orei 22.00, presedintele a parasit însa unitatea medicala, coloana prezidentiala îndreptându-se spre aeroport, de unde a plecat spre Viena.
Potrivit unor surse medicale, seful statului trebuia operat de urgenta de hernie de disc, întrucât, luni, acesta nu-si mai simtea picioarele.
Medicul Florin Exercian de la Spitalului de Urgenta "Dimitrie Bagdasar" din Bucuresti - considerat cel mai bun specialist în operatii de hernii de disc - a comunicat oficialilor, care l-au contactat luni dupa-amiaza, ca nu poate realiza la sfârsitul zilei interventia asupra presedintelui Traian Basescu. Totodata, Exercian a spus ca ar putea face operatia asupra lui Basescu astazi dimineata, însa a a recomandat interventia imediata având în vedere starea pacientului, au declarat surse medicale.
Exercian a facut parte din cea de-a doua comisie medicala - constituita la solicitarea ministrului sanatatii Ovidiu Nicolaescu - care
l-a consultat pe presedinte, dupa ce acesta a fost evaluat de o echipa condusa de Sorin Oprescu.
Cea de-a doua comisie a recomandat, dupa noi investigatii si evaluari medicale, ca interventia chirurgicala sa aiba loc "în cel mai scurt timp", într-o clinica de specialitate din strainatate.
Ministrul sanatatii a declarat ieri ca starea de sanatate a presedintelui s-a agravat - potrivit comisiei ministeriale care a evaluat evolutia lui -, pentru ca "unii medici nu au reusit sa-l convinga sa faca ceea ce trebuia".
Potrivit Mediafax, Ministerul Sanatatii a decis formarea unei comisii ministeriale, criteriile în raport de care au fost alesi membrii ei tinând de competenta profesionala. Comisia a trebuit sa faca investigatii suplimentare si sa propuna presedintelui alternative pentru a putea opta pentru una sau alta dintre ele.
Aceasta comisie a facut o evaluare amanuntita a starii de sanatate a presedintelui, de unde a rezultat ca nu poate fi evitata operatia, diagnosticul dat de a doua comisie indicând agravarea starii de sanatate a presedintelui.
Intrebat ce anume a determinat aceasta agravare, ministrul a spus ca s-a ajuns în aceasta situatie pentru ca "unii medici nu au reusit sa-l convinga (pe presedinte - n.r.) sa faca ceea ce trebuia".
"Am încercat sa gasim posibilitati în Bucuresti si s-a stabilit ca spitalul ÇBagdasar-Arseni? este cel mai indicat", a spus Nicolaescu, aratând ca, pâna la urma, s-a ajuns la varianta operatiei la Viena.
Ministrul a avut o întâlnire cu presedintele cu care a discutat despre coordonarea activitatii privind starea sa de sanatate. Seful statului i-a solicitat ministrului sanatatii sa discute cu comisia multidiciplinara care se ocupa de procedurile în vederea operatiei, precum si sa urmareasca evolutia postoperatorie, potrivit unor surse medicale citate de Mediafax.
Doctorul Sorin Oprescu a declarat luni seara ca decizia privind interventia chirurgicala în strainatate apartine presedintelui Traian Basescu, desi spitalele Universitar si Elias îndeplineau conditiile medicale si de securitate pentru efectuarea operatiei si postoperatorii la standarde occidentale.
Oprescu a precizat ca Spitalul Universitar era pregatit, conform prerogativelor pe care le are, pentru interventie chirurgicala imediat, în conditii de securitate medicala si terapeutica optime. El a adaugat ca în spital erau conditii atât pentru efectuarea operatiei, cât si pentru tratamentul postoperator conform standardelor din clinicile occidentale, toate aceste conditii fiind verificate de serviciile medicale ale Presedintiei.
Oprescu a mai spus ca decizia privind interventia chirurgicala în strainatate apartine presedintelui Traian Basescu si nu comenteaza hotarârea ulterioara a sefului statului, chiar daca initial acesta a anuntat prima comisie constituita pentru evaluarea starii sale de sanatate ca accepta interventia medicala de urgenta în Spitalul Universitar.
El a mai spus ca, desi potrivit Legii CSAT, spitalele Universitar si Elias sunt desemnate pentru îngrijirea demnitarilor, decizia privind interventia chirurgicala a apartinut exclusiv presedintelui Basescu. Inainte de plecarea la Viena, seful statului a fost vizitat si de premierul Tariceanu. Acesta a declarat ca Basescu nu parea a fi "într-o stare buna". "Nu parea sa fie într-o stare buna, adica nu era vesel", a spus Tariceanu într-o emisiune televizata. El a apreciat gestul sau de a-l vizita pe Basescu la spital drept unul de natura atât umana, cât si institutionala în relatia dintre premier si presedinte.

Operatia presedintelui Basescu a fost realizata de catre profesorul universitar doctor Engelbert Knosp, echipa de anestezie a clinicii fiind coordonata de profesorul universitar doctor Michael Zimpfer.
Potrivit presei medicale austriece, profesorul universitar doctor docent Engelbert Knosp (53 de ani) - presedintele departamentului de neurochirurgie al spitalului AKH din Viena - a devenit doctor în medicina în 1979, dupa ce a absolvit Universitatea Medicala din Viena, iar în 1987 a devenit medic specialist în neurochirurgie. Profesorul Knosp este membru în nenumarate asociatii profesionale nationale si internationale. Doctorul Michael Zimpfer (55 de ani) - seful echipei de anestezisti - a obtinut dreptul de practica în 1983, iar din 1990 este si profesor universitar, el lucrând o vreme si în cercetare. Cei doi medici sunt în prezent sefi ai unor clinici din cadrul spitalului Allgemeines Krankenhaus din Viena, unitate care dispune de 1.574 de medici si 2.784 de asistente medicale specializate, în total personalul numarând peste 9.000 de persoane.
Potrivit datelor din 2004, spitalul are 27 de clinici universitare, opt institute universitare, 49 de departamente clinice, 20 de unitati de terapie intensiva.
Conform site-ului spitalului, taxa oficiala pentru spitalizare per pacient si per zi este de 730 de euro, iar pentru cetatenii straini este de 978 de euro.
Datele din 2005 indica faptul ca AKH a efectuat 197 de transplanturi de ficat, 26 de inima, 81 de plamâni, trei de pancreas si 157 de maduva osoasa.
Cei doi medici austrieci - cu peste 20 de ani de experienta - se numara printre fondatorii centrului de excelenta în telemedicina inaugurat în 2004, la Universitatea Medicala din Viena.

Basescu l-a sunat la prânz pe ministrul de externe
Presedintele l-a sunat ieri în jurul prânzului pe ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu si l-a rugat sa-i dea informatii despre doctorul Florin Exercian (cel care trebuia sa-l opereze în România). Ungureanu se afla în acel moment în Senat, unde comisiile juridica si de cultura discutau acordul româno-ungar privind fundatia Gojdu. Ministrul s-a retras pe hol si a vorbit câteva minute cu seful statului la telefonul mobil. Pentru ca avea atasat un handsfree vocea presedintelui a putut fi auzita de cei aflati pe culoar. Presedintele l-a asigurat pe Ungureanu ca se simte bine, dar i-a transmis ca este preocupat de ceea ce se discuta în tara în legatura cu cele doua comisii medicale care îl consultasera cu o zi înainte. Ungureanu i-a promis presedintelui ca se va interesa personal despre aceasta situatie la ministrul sanatatii Eugen Nicolaescu si ca îl va suna înapoi. (Doina Anghel)

Saftoiu: Nu este cazul unui transfer de atributii
Consilierul prezidential Adriana Saftoiu a anuntat ieri ca spitalizarea presedintelui ar putea dura sapte zile si ca nu este cazul unui transfer de atributii în aceasta perioada. "Mentionam ca presedintele Traian Basescu nu se afla în incapacitatea exercitarii atributiilor. In salonul de la Spitalul Universitar din Viena unde se afla au fost instalate linii telefonice operative ceea ce face posibila contactarea în orice moment a presedintelui si informarea sa. De asemenea, transmiterea corespondentei este asigurata de un curier special", a precizat Saftoiu. In ceea ce priveste interventia chirurgicala, consilierul a precizat ca operatia a început la ora 1.30 (ora României) si a durat doua ore si patruzeci si cinci de minute. "Medicii care l-au operat sunt optimisti în ceea ce priveste recuperarea presedintelui, apreciind ca, în cazul unei evolutii normale, spitalizarea poate dura aproximativ sapte zile. O prognoza în ceea ce priveste perioada de recuperare va putea fi stabilita în functie de evolutia postoperatorie", a spus Saftoiu. "Operatia a decurs în limite normale, fara incidente intra si postoperatorii. Dupa operatie, presedintele a fost transportat în salonul sau si evolutia postoperatorie este buna", a mai spus consilierul. Saftoiu a tinut sa precizeze ca întreaga cheltuiala pentru aceasta interventie chirurgicala va fi suportata de catre familia presedintelui. (Miruna Lebedencu)

Vacaroiu nu a vrut sa fie presedinte interimar
Presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu a declarat ieri ca Traian Basescu l-a sunat luni noaptea pentru a-l întreba daca este de acord sa fie sef interimar al statului timp de câteva ore, iar senatorul a raspuns ca o asemenea procedura "nu are rost". Vacaroiu a precizat ca Basescu l-a sunat la ora 23.30, imediat cum a ajuns la Viena. "Mi-a solicitat sa fiu de acord cu derularea procedurii de preluare pe o perioada de câteva ore. M-a întrebat daca sunt de acord si am explicat ca, în conformitate cu prevederile Constitutiei, nu e stabilit în mod clar ca într-un interval atât de scurt sa se deruleze o procedura atât de complicata si deci nu-si gaseste rostul", a precizat Vacaroiu. El a sustinut ca i-a spus presedintelui ca nu e necesara derularea procedurii de asigurare a interimatului pentru sefia statului, însa s-a convenit ca "în toata aceasta perioada, de trei patru ore maxim, sa fie un contact permanent cu Sergiu Medar". Presedintele Senatului a remarcat faptul ca vocea lui Traian Basescu avea "poate putin tonul mai scazut", pentru ca "atunci când te duci la cutit, ai emotii". (Mediafax)

Acelasi medic l-a operat si pe seful Asirom
Directorul general al companiei de asigurari Asirom, austriacul Boris Schneider, spune ca a fost operat în urma cu un an de acelasi neurochirurg ca si presedintele Traian Basescu si ca acum se simte foarte bine. "Am avut aceeasi interventie acum un an ca si presedintele Traian Basescu si am fost operat de acelasi profesor", a declarat Schneider. El afirma ca o asigurare de sanatate care sa acopere cheltuielile cu interventiile chirurgicale l-ar costa pe presedinte circa 800 de euro pe an, adica echivalentul unei zile de spitalizare în clinica austriaca. (Angela Placinta)

Interventii chirurgicale prezidentiale
Interventiile chirurgicale suferite de presedinti în timpul mandatului nu sunt neobisnuite, numerosi sefi de stat fiind supusi unor operatii, de rutina sau complexe, fie în tarile lor, fie în strainatate. Printre liderii care au fost supusi unor operatii în timpul mandatului se numara presedinti din SUA, Franta sau Rusia.
SUA: Ronald Reagan a suferit, în timpul mandatului, mai multe interventii chirurgicale - în 1981, în urma unui atentat, în 1985 pentru cancer la colon si în 1987 o operatie de prostata.
Franta: Francois Mitterand a fost operat de doua ori în timpul mandatului (11 septembrie 1992 si 18 iulie 1994) din cauza unui cancer de prostata, care a reprezentat si cauza decesului sau, la 8 ianuarie 1996.
Portugalia: Jorge Sampaio a suferit doua interventii chirurgicale în timpul mandatului. In august 1996, Sampaio a fost internat într-un spital din Lisabona pentru o operatie pe cord, iar în ianuarie 2000 a fost supus unei operatii de hernie.
Rusia: Boris Eltîn a suferit, la 5 noiembrie 1996, o interventie chirurgicala complexa de by-pass coronarian cvintuplu, efectuata la Moscova de chirurgi rusi, asistati de specialisti americani. Eltîn a fost marcat de numeroase probleme de sanatate si internari în spital, iar în decembrie 2001 a mai fost internat si la Berlin, pentru o serie de analize
Cehia: Vaclav Havel a suferit mai multe interventii chirurgicale în timpul mandatelor la conducerea statului. In decembrie 1996, el a fost supus, la Praga, unei operatii pentru extirparea unei tumori maligne din plamânul drept. In aprilie 1998, Havel a petrecut doua saptamâni într-o clinica din Innsbruck, unde a fost operat în urma unei ocluzii intestinale. In iunie 2000, Havel a mai fost operat o data pentru o hernie, iar în septembrie 2001 a fost spitalizat de urgenta din cauza unor tulburari de ritm cardiac.
Algeria: Liamine Zeroual a fost supus, la 13 martie 1998, unei interventii chirurgicale la picior, în urma obturarii unei vene. Operatia a avut loc la clinica particulara elvetiana Genolier, din apropiere de Geneva.
Iugoslavia: Milan Milutinovici a suferit, în aprilie 2000, o operatie de triplu by-pass coronarian, în urma unei crize cardiace. Interventia a avut loc într-o clinica din Belgrad.
Slovacia: Rudolph Schuster, în vârsta de 66 de ani, a fost operat, în iunie 2000, de mai multe ori, la interval de numai câteva zile. Prima interventie a avut loc la spitalul Ministerului de Interne slovac, dupa identificarea unei perforatii intestinale, pentru extirparea a 25 de centimetri din intestinul gros. Dupa cinci zile, el a fost operat din nou, ca urmare a descoperirii unei inflamatii si a deteriorarii bruste a starii de sanatate. Ulterior, el a fost consultat de profesorul austriac Ernst Bodner, acelasi care
l-a operat si pe Vaclav Havel si care l-a transferat la Innsbruck. Schuster a fost externat abia la începutul lunii august, ramânând în Austria în prima parte a perioadei de convalescenta. In urma deficientelor înregistrate în tratamentul aplicat presedintelui tarii, ministrul slovac al sanatii si-a dat demisia. (Alexandra Fusoi â?" Mediafax)


Publicat de : Miruna Lebedencu
Data publicării: 10 Mai 2006 - 05:30
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=17641&titlu=Medicii_austrieci_ar_vrea_sa_l_tina_internat_pe_presedintele_Basescu_inca_doua_trei_saptamani