"Crocodilii sa
înceapa sa se teama"
"Lupta împotriva coruptiei este un punct-cheie, a fost mentionat în clauza de
salvgardare
. Asteptam rezultatele concrete, înca nu sunt, dar cred ca tendinta este
pozitiva", a spus Quinton Quayle
Coruptia este o problema mare, dar climatul s-a
schimbat în România, datorita eforturilor presedintelui si ale ministrului
Justitiei, a apreciat, într-o declaratie de presa, ambasadorul Marii Britanii la
Bucuresti, Quinton Quayle, care a afirmat ca justitia "functioneaza pe o
tendinta buna".
"Am impresia ca este cazul ca crocodilii sa înceapa
sa se teama. Când am ajuns, am avut impresia ca o clasa politica se considera imuna
fata de justitie. Acum, nu mai este cazul. Acum, justitia functioneaza, cazuri mari
sunt sub investigare, este o tendinta buna", a spus diplomatul britanic.
Quayle a tinut, totusi, sa precizeze ca lupta împotriva
marii coruptii a început "putin târziu" si ca asteapta înca
rezultatele concrete.
"Lupta împotriva coruptiei este un punct-cheie, a
fost mentionat în clauza de salvgardare. Asteptam rezultatele concrete, înca nu
sunt, dar cred ca tendinta este pozitiva", a spus Quinton Quayle.
Ambasadorul a sesizat si greselile procedurale facute de
procurorii care ancheteaza cazurile de coruptie, punându-le însa, voalat, pe seama
lipsei de experienta a acestora si excluzând reaua credinta.
"Justitia a devenit independenta destul de recent.
Din pacate, s-au facut greseli, dar cred ca majoritatea procurorilor face un lucru
onest si vrea un rezultat bun. Sper", a spus diplomatul. Acesta a apreciat
eforturile de reformare a justitiei depuse de actualul ministru Monica Macovei.
"Cred ca Monica Macovei a facut un lucru deosebit,
dar, de fapt, este ultimul moment pentru lupta împotriva coruptiei. Aceasta problema a
existat de mult timp si, pâna recent, nu prea s-a facut ceva în mod concret. Numai
în ultimele 15 luni rezultatele sunt putin mai vizibile", a mai spus Quayle.
Ambasadorul Marii Britanii a tinut sa remarce implicarea
presei în lupta anticoruptie. "S-a schimbat atmosfera. Când am ajuns, coruptia a
fost foarte bine ascunsa, nu era nimic în presa. Cred ca, mai nou, presa si-a adus o
contributia buna la lupta împotriva coruptiei. Aplaud efortul presei în aceasta
lupta", a conchis Quayle.
Statutul parlamentarilor
se întoarce
la a treia reexaminare
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe prevederi, printre care
nu se numara, însa, cele privind salariile, pensiile si diurna parlamentarilor
Statutul senatorilor si deputatilor va ajunge,
pentru a treia oara, în Parlament, dupa ce, miercuri, Curtea Constitutionala a
declarat neconstitutionale mai multe prevederi, printre care nu se numara, însa, cele
privind salariile, pensiile si diurna.
Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale
prevederi referitoare la raspunderea pentru opiniile politice sau la dreptul la
informare. Astfel, Curtea a acceptat partial sesizarea presedintelui Traian Basescu.
Curtea a declarat neconstitutionala sintagma "în
timpul mandatului" din articolul 22 al legii, referitor la imunitatea pentru opinii
politice.
Conform legii, "deputatii si senatorii nu pot fi
trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în
timpul mandatului". Curtea a considerat ca acest articol contravine articolului 72
alineat 1 din Constitutie, care prevede ca "deputatii si senatorii nu pot fi
trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului".
De asemenea, judecatorii Curtii au declarat
neconstitutionala propozitia "dispozitia de revocare a retinerii se executa de
îndata prin Ministerul Justitiei", cuprinsa în articolul 23, referitor la
regimul în procesul penal. Curtea a considerat ca, potrivit legii fundamentale,
raporturile Parlamentului cu autoritatea administratiei publice centrale de specialitate
se rezuma la relatiile dintre Camere si ministrul Justitiei.
Au fost declarate neconstitutionale mai multe prevederi ale
articolului 35, privind drepturile politice si specifice referitoare la: "dreptul de
a se informa, de a cere si a obtine date si acte în acest scop de la Guvern si de la
celelalte autoritati ale administratiei publice"; "dreptul de acces în
institutiile administratiei publice în interesul exercitarii mandatului".
De asemenea, a fost considerata neconstitutionala
prevederea conform careia Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice
au obligatia sa asigure deputatilor si senatorilor conditiile necesare exercitarii
acestor drepturi. Tot neconstitutional a fost declarat si alineatul conform caruia alte
drepturi principale, conexe sau derivate pot fi prevazute si reglementate în lege
organica speciala ori în regulamentul Camerei sau regulamentul sedintelor comune.
Aceste dispozitii ale legii contravin prevederilor articolul 111 alineatul 1 din
Constitutie, în virtutea carora "Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice, în cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa
prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de
comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora". Ca atare, dreptul
parlamentarilor de a se informa, de a cere si de a obtine date si acte în acest scop,
în mod nemijlocit, de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei
publice, ca si dreptul de acces la institutiile administratiei publice, în interesul
exercitarii mandatului, sunt neconstitutionale. Alineatul privind reglementarea altor
drepturi a fost apreciat ca neconstitutional întrucât reglementarea acestora prin
regulamente parlamentare contravine articolului din legea fundamentala conform caruia
alte drepturi ale deputatilor si senatorilor pot fi stabilite doar prin lege organica.
Curtea a declarat constitutionale articolele din lege
referitoare la birourile parlamentare, la diurna de deplasare, cheltuielile de cazare,
regimul juridic al indemnizatiei lunare a parlamentarilor, pensia de serviciu a acestora.
Legea va fi trimisa Parlamentului spre reexaminare.
Basescu retrimite
Parlamentului
"ordonanta coruptiei"
Presedintele
Basescu a retrimis Parlamentului legea de respingere a ordonantei de modificare si
completare a legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie, în sensul aprobarii acesteia, urmând ca Parlamentul sa decida forma
finala a actului normativ.
Intr-un comunicat remis de Administratia Prezidentiala
se arata ca presedintele Basescu considera ca legea trimisa spre promulgare
contine reglementari contradictorii.
"Mai întâi, este dispusa respingerea OU 124/ 2005,
iar apoi sunt prevazute modificari ale unor articole ale acesteia", se arata în
comunicat. Presedintia precizeaza ca ordonanta respinsa introducea noi incriminari
în domeniul infractiunilor asimilate celor de coruptie - diminuarea intentionata a
valorii bunurilor persoanelor juridice la care statul sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar, respectiv în cadrul acttiunilor de executare silita,
reorganizare ori lichidare judiciara.
"Deoarece faptele respective au fost expres calificate
ca fiind infractiuni asimilate coruptiei, respingerea Ordonantei ar face imposibila
încadrarea acestora în rândul faptelor de coruptie si, pe cale de consecinta, ar
diminua nejustificat competenta Directiei Nationale Anticoruptie în ceea ce priveste
cercetarea lor", se arata în comunicat.
Presedintia mai informeaza ca articolul 17 al oronantei
a fost modificat prin adaugarea sintagmei "infractiunile împotriva intereselor
financiare ale Comunitatilor Europene" pentru a se asigura investigarea corelata a
acestor infractiuni si a celor în legatura directa cu ele (în acelasi mod în care
infractiunile de coruptie si cele asimilate sunt investigate corelat cu infractiunile
în legatura directa cu ele).
"Prin urmare, respingerea acestor prevederi este de
natura, sa conduca la o abordare diferita a activitatii investigative în situatii
similare, generând inconsecvente în practica", se arata în expunerea de motive
a retrimiterii.
In adresa trimisa Parlamentului se mai arata ca
dispozitiile referitoare la folosirea investigatorilor sub acoperire în modalitatile
prevazute de ordonanta nu reprezinta o noutate în legislatia româneasca.
"Legea 143/ 2000 introduce deja o procedura similara în cadrul investigatiilor ce
vizeaza infractiuni privind traficul sau consumul ilicit de droguri. Conform art. 22 din
Legea 143/2000, investigatorul sub acoperire poate fi autorizat de procuror sa procure
droguri - fapta interzisa de legea penala daca ar fi comisa în lipsa acestei
autorizatii. Alineatul 2 al articolului 22 din Legea 143/2000 stabileste ca actele
încheiate de politisti si colaboratorii acestora, prevazuti la aliniatul 1, pot
constitui mijloace de proba", se arata în comunicat.
Presedintia precizeaza ca Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 124/2005 introduce o procedura similara pentru investigatiile privind
fapte de coruptie.
"Având în vedere gravitatea faptelor de coruptie si
modul de comitere a acestora, care împiedica probarea cu mijloace clasice de proba,
presedintele Basescu considera ca exista argumente convingatoare pentru pastrarea
art. 261 din OUG nr.124/ 2005 în forma în vigoare, inclusiv sub aspectul acordarii
posibilitatii ca folosirea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala sa
conduca la obtinerea mijloacelor de proba", se arata în comunicat.
Seful statului atrage atentia ca, din punctul de vedere
al eficientei activitatii DNA, precum si a celorlalti procurori care investigheaza
cazuri de coruptie, prevederile nou introduse prin OUG nr. 124/2005 sunt necesare pentru
a permite ca autorizatiile pentru folosirea investigatorilor sub acoperire sa se emita
de catre procurorii DNA, respectiv de procurorii care ancheteaza fapte de coruptie, iar
nu de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel.
Si Frunzaverde
confirma
întâlnirea lui Medar cu Basescu
Vicepresedintele
PD Sorin Frunzaverde a confirmat, ieri, întâlnirea, din iunie 2001, cu generalul Sergiu
Medar si presedintele PD de la acea vreme, Traian Basescu, sustinând ca a fost
"o simpla discutie, fireasca", despre o abordare coerenta, din toate
perspectivele, a politicii de securitate nationala.
"Ce, doi politicieni nu se pot întâlni cu un general
al Armatei Române? Nu am discutat nimic altceva decât despre o abordare coerenta, din
toate perspectivele, a politicii de securitate nationala, în contextul dorintei
noastre de a ne integra în NATO", a declarat Frunzaverde corespondentului MEDIAFAX.
El nu a dorit sa comenteze acuzatiile Grupului de Investigatii Politice, condus de
Mugur Ciuvica, dar a mentionat ca documentul dat publicitatii "nu este
înregistrat niciunde".
"Este curios ca acest document, asa cum este el
prezentat, nu are un numar de înregistrare. Eu nu pot sa cred ca astfel poate circula
un document în MApN", a mai spus vicepresedintele PD.
Grupul de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvica,
îl acuza pe Traian Basescu ca, în anul 2001, ar fi încercat sa foloseasca
Directia Informatii si Reprezentare Militara, condusa, atunci, de generalul Sergiu
Medar, pentru întarirea relatiilor externe ale PD.
Imprimeria Nationala
si Loteria
trebuie sa ramâna monopol de stat
Grupul
parlamentar al PSD din Camera Deputatilor va vota împotriva ordonantei de urgenta
privind privatizarea Loteriei Române si a Imprimeriei Nationale, considerând ca
acestea trebuie sa ramâna monopoluri de stat, a declarat, ieri, vicepresedintele
Mihai Tanasescu. Fostul partid de guvernamânt este împotriva proiectului care prevede
ca anumite procente din cele doua societati sa fie transferate fie catre Fondul
Proprietatea, fie catre bursa.
"Cele doua societati nu sunt companii care sa
poata influenta jocul pe bursa, iar valoarea pe care o produc trebuie sa se
regaseasca integral în veniturile bugetului de stat", a sustinut Tanasescu,
fost ministru de Finante. El a apreciat ca listarea pe bursa este un proces foarte greu
de determinat, plecând de la valoarea de piata a unei actiuni, iar modul în care se
face initial evaluarea poate influenta modul de comportare ulterior.
Tanasescu a afirmat ca Loteria si Imprimeria nu trebuie
listate la bursa pentru ca nu au nevoie de capitalizare, un eventual astfel de demers
nefiind altceva decât un transfer din banii publici catre surse private, "catre un
grup foarte mic, care va detine actiuni".
"PSD este împotriva acestor privatizari, chiar daca
este vorba de doar 20%, respectiv 5% din actiuni, iar când vom veni la putere, vom
retrage de pe bursa si din Fondul Proprietatea actiunile celor doua societati",
a mai afirmat vicepresedintele social-democrat. Plenul Senatului a aprobat, miercuri,
ordonanta de urgenta privind privatizarea Loteriei Române si a Imprimeriei
Nationale.
CNSAS în
haine noi
Plenul
celor doua Camere ale Parlamentului a validat, ieri, cu 277 de voturi "pentru"
si 4 "împotriva", noua componenta a Consiliului Colegiului National de
Studiere a Arhivelor fostei Securitati.
Dupa ce, cu o zi înainte, comisiile juridice ale Senatului
si Camerei Deputatilor i-au audiat pe cei 11 candidati pentru functiile de membri în
Colegiul CNSAS si, ulterior, validat, ieri plenul celor doua Camere si-a dat acordul
pentru noua componenta a Colegiului. Astfel, au fost validati Dragos Petrescu (propus
de Presedintie, care, în sedinta comisiilor juridice, obtinuse 4 voturi
"împotriva" si 20 "pentru"), Constantin Ticu Dumitrescu (propus de
Guvern, care în comisii a obtinut acelasi numar de voturi cu reprezentantul
Presedintiei), Corneliu Turianu si Dorin Lazea ( propusi de PD, care au obtinut
unanimitate de voturi "pentru"), Claudiu Secasiu (propus de PNL, care a
obtinut unanimitate în comisii), Mircea Dinescu (propus tot de PNL, pentru care au votat
20 de parlamentari din comisiile juridice, 4 au fost împotriva). PSD a avut trei
candidati, respectiv Cazimir Ionescu, Chiritescu Florian (ambii obtinând în comisii
scorul de 23 de voturi "pentru" si unul contra) si Laurentiu Tanase (21
"pentru" si 3 "împotriva"). Candidatul propus de PRM, Constantin
Buchet, a obtinut în comisii 23 de voturi "pentru" si unul
"împotriva", iar candidatul UDMR, Csendes Ladislau Antoniu, unanimitate de
voturi.
De remarcat ca, din vechiul Consiliu al CNSAS, si-au
reînoit mandatul, de sase ani, Dorin Lazea, Claudiu Secasiu, Mircea Dinescu (propus de
aceasta data nu de PD, ci de PNL), Laurentiu Tanase, Constantin Buchet si Csendes
Ladislau.Candidatul lui Basescu s-a facut remarcat
Amintim ca, în cadrul dezbaterilor în comisii, candidatul
Presedintiei, Dragos Petrescu, a atins performanta de a nu cunoaste cu exactitate
nici denumirea institutiei pentru care a fost propus, singurele lamuriri date de acesta
parlamentarilor fiind ca va lupta pentru lichidarea mostenirii comuniste si
descentralizarea dosarelor. Petrescu s-a recomandat drept istoric, lector universitar în
istorie comparata si fost presedinte al unui ONG care studia istoria recenta.
In debutul sedintei de ieri, parlamentarii PRM au dorit
scoaterea de pe ordinea de zi a punctului referitor la desemnarea membrilor Colegiului
CNSAS, aducând argumente de procedura. Prin glasul lui Ilie Merce, sustinut si de
Lucian Bolcas, parlamentarii PRM au amintit ca mandatul membrilor Colegiului CNSAS a
expirat de doua saptamâni si au încercat sa induca ideea ca aceasta ar fi dus la
desfiintarea Consiliului. Mai mult, ei au acuzat ca unii dintre candidati nu au dosare
ORNISS, deci nici acces la documentele clasificate. Argumentele PRM au fost contrazise de
liberalul Radu Stroe, care a avut, în cele din urma, câtig de cauza. Dupa votul pe
lista, membrii Colegiului CNSAS au depus pe rând juramântul de credinta. In cursul
saptam-nii viitoare, membrii Colegiului CNSAS urmeaza sa-si desemneze presedintele,
care -dupa toate probabilitatile - ar putea fi Constantin Ticu Dumitrescu. Reamintim,
în context, ca ordonanta privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
Securitatii ca politie politica a trecut în aceasta saptamâna prin aprobare
tacita în plenul Camerei Deputatilor.
Dupa depunerea juramântului, Mircea Dinescu nu a omis sa
dea unele explicatii privind povestea candidaturii sale. "Initial, nu am vrut sa
candidez. N-am înteles jocurile care s-au facut pe ultima suta de metri", a
încercat el sa explice cum de PD nu l-a mai propus, ci PNL. Dinescu a facut referiri
si la presedintele democrat, Emil Boc, "subaltern ascultator" al lui Traian
Basescu, pe care Dinescu sustine ca l-a ajutat, de doua ori, sa fie primar, dar de la
care nu vrea "reverente". "Eu sunt un om liber. Libertatea e o chestie
greu de purtat. Dauneaza grav sanatatii", a spus Dinescu.
Cornelia Draghici
cornelia.draghici@azi.ro
Macovei e fericita
Propunerea
de numire a procurorului general al României va ramâne în continuare un atribut al
ministrului Justitiei. Deputatii din Comisia juridica au respins un proiect de lege
initiat, printre altii, de fostul ministru Rodica Stanoiu, care completa Legea 302/2004
potrivit careia procurorul general urma sa fie numit si revocat de presedintele
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. In expunerea de motive,
initiatorii apreciau ca reglementarea în vigoare, prin care procurorul general este
numit de seful statului, la propunerea ministrului Justitiei, este
"neconstitutionala" si constituie o "imixtiune a politicului în
justitie".
De cu totul alta parere a fost Monica Macovei, care a
afirmat ca "ar fi ilogic ca procurorul general sa fie numit si revocat la
propunerea CSM si ceilalti la propunerea ministrului justitiei". Interventia
doamnei ministru i-a facut pe deputati sa respinga proiectul în cauza. (C.D.)
"Coalitie
împotriva coruptiei"
Partidul
National Liberal a lansat campania "Coalitie împotriva coruptiei", prin care
îsi propune sa afle de la cetateni informatii despre cazurile de coruptie în care
sunt implicati functionari publici. Liberalii sustin ca trebuie avute în vedere atât
abuzurile si coruptia la nivel înalt, cât si actele marunte, care fac oamenilor
obisnuiti viata imposibila - abuzuri, decizii nejuste sau ilegale, cereri de mita.
"Prin acest program, PNL va trece lupta anticoruptie de la nivelul politic,
teoretic, la unul aplicat, iar liberalii îsi asuma rolul de interfata între
cetateni si institutiile abilitate în rezolvarea cazurilor de coruptie
semnalate", se precizeaza într-un comunicat al partidului. Prin aceasta campanie,
PNL îsi propune construirea unei cai suplimentare de acces a cetatenilor la
institutiile statului. (A.M. Press)
Curtea de Conturi îsi
câstiga independenta
Senatorii
au adoptat Proiectul legii Curtii de Conturi, care reglementeaza rolul, competenta,
atributiile, organizarea si functionarea acestui organism. Actul normativ încadreaza
Curtea de Conturi în categoria institutiilor supreme de audit, fara atributii
jurisdictionale, cu o conducere asigurata de membrii numiti de Parlament. Se
reglementeaza independenta absoluta a Curtii de Conturi sub aspect functional,
organizatoric si financiar, precum si competenta ei de administrare si întrebuintare
a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Legea reglementeaza
functionarea pe lânga Curtea de Conturi a Autoritatii de Audit pentru fondurile
acordate României de UE. (A.C.)
Modificari la regimul
proprietatilor
Senatul
a aprobat Proiectul de modificare a unor acte normative din domeniul proprietatii. Va fi
interzisa înstrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire în
natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate
publica. Interdictia subzista pe o perioada de zece ani, calculata cu începere de la
data emiterii deciziei de acordare de masuri reparatorii în echivalent, motivata pe
afectarea acestuia. Initiatorul legii, Guvernul, propusese o perioada de doar cinci ani,
însa senatorii au considerat ca, tinând cont de realitatile românesti, acest
interval de timp este prea scurt, iar Executivul nu va reusi sa construiasca alte
imobile unde sa se mute institutii ale statului. (A.C.)
Ludovic Orban nu crede
în anticipate
Vicepresedintele
liberal Ludovic Orban, presedintele Organizatiei PNL Bucuresti, nu crede ca vor fi
declansate, în acest an, alegeri anticipate, chiar daca unele formatiuni se vor
retrage din coalitia de guvernamânt. "Nu cred ca poate fi vorba de alegeri
anticipate în momentul de fata, chiar daca exista încercari ale unor persoane
inconstiente. România are nevoie de stabilitate politica pentru a-si atinge
obiectivele din programul de aderare la Uniunea Europeana", a declarat, pentru A.M.
Press, Ludovic Orban.
Copyright 2005 Cicero Group.
Conceput de Andreipac. Intretinut de Dora
Mitache, Monica Enasoiu si Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.
Publicat de
:
---
Data publicării: 24 Mar 2006 - 06:52
| |
|