"Crocodilii sa înceapa sa se teama"

"Crocodilii sa înceapa sa se teama" "Lupta împotriva coruptiei este un punct-cheie, a fost mentionat în clauza de salvgardare

. Asteptam rezultatele concrete, înca nu sunt, dar cred ca tendinta este pozitiva", a spus Quinton Quayle      Coruptia este o problema mare, dar climatul s-a schimbat în România, datorita eforturilor presedintelui si ale ministrului Justitiei, a apreciat, într-o declaratie de presa, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, care a afirmat ca justitia "functioneaza pe o tendinta buna".      "Am impresia ca este cazul ca crocodilii sa înceapa sa se teama. Când am ajuns, am avut impresia ca o clasa politica se considera imuna fata de justitie. Acum, nu mai este cazul. Acum, justitia functioneaza, cazuri mari sunt sub investigare, este o tendinta buna", a spus diplomatul britanic.      Quayle a tinut, totusi, sa precizeze ca lupta împotriva marii coruptii a început "putin târziu" si ca asteapta înca rezultatele concrete.      "Lupta împotriva coruptiei este un punct-cheie, a fost mentionat în clauza de salvgardare. Asteptam rezultatele concrete, înca nu sunt, dar cred ca tendinta este pozitiva", a spus Quinton Quayle.      Ambasadorul a sesizat si greselile procedurale facute de procurorii care ancheteaza cazurile de coruptie, punându-le însa, voalat, pe seama lipsei de experienta a acestora si excluzând reaua credinta.      "Justitia a devenit independenta destul de recent. Din pacate, s-au facut greseli, dar cred ca majoritatea procurorilor face un lucru onest si vrea un rezultat bun. Sper", a spus diplomatul. Acesta a apreciat eforturile de reformare a justitiei depuse de actualul ministru Monica Macovei.      "Cred ca Monica Macovei a facut un lucru deosebit, dar, de fapt, este ultimul moment pentru lupta împotriva coruptiei. Aceasta problema a existat de mult timp si, pâna recent, nu prea s-a facut ceva în mod concret. Numai în ultimele 15 luni rezultatele sunt putin mai vizibile", a mai spus Quayle.      Ambasadorul Marii Britanii a tinut sa remarce implicarea presei în lupta anticoruptie. "S-a schimbat atmosfera. Când am ajuns, coruptia a fost foarte bine ascunsa, nu era nimic în presa. Cred ca, mai nou, presa si-a adus o contributia buna la lupta împotriva coruptiei. Aplaud efortul presei în aceasta lupta", a conchis Quayle. Statutul parlamentarilor se întoarce la a treia reexaminare Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe prevederi, printre care nu se numara, însa, cele privind salariile, pensiile si diurna parlamentarilor      Statutul senatorilor si deputatilor va ajunge, pentru a treia oara, în Parlament, dupa ce, miercuri, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe prevederi, printre care nu se numara, însa, cele privind salariile, pensiile si diurna.      Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederi referitoare la raspunderea pentru opiniile politice sau la dreptul la informare. Astfel, Curtea a acceptat partial sesizarea presedintelui Traian Basescu.      Curtea a declarat neconstitutionala sintagma "în timpul mandatului" din articolul 22 al legii, referitor la imunitatea pentru opinii politice.      Conform legii, "deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului". Curtea a considerat ca acest articol contravine articolului 72 alineat 1 din Constitutie, care prevede ca "deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului".      De asemenea, judecatorii Curtii au declarat neconstitutionala propozitia "dispozitia de revocare a retinerii se executa de îndata prin Ministerul Justitiei", cuprinsa în articolul 23, referitor la regimul în procesul penal. Curtea a considerat ca, potrivit legii fundamentale, raporturile Parlamentului cu autoritatea administratiei publice centrale de specialitate se rezuma la relatiile dintre Camere si ministrul Justitiei.      Au fost declarate neconstitutionale mai multe prevederi ale articolului 35, privind drepturile politice si specifice referitoare la: "dreptul de a se informa, de a cere si a obtine date si acte în acest scop de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei publice"; "dreptul de acces în institutiile administratiei publice în interesul exercitarii mandatului".      De asemenea, a fost considerata neconstitutionala prevederea conform careia Guvernul si celelalte autoritati ale administratiei publice au obligatia sa asigure deputatilor si senatorilor conditiile necesare exercitarii acestor drepturi. Tot neconstitutional a fost declarat si alineatul conform caruia alte drepturi principale, conexe sau derivate pot fi prevazute si reglementate în lege organica speciala ori în regulamentul Camerei sau regulamentul sedintelor comune. Aceste dispozitii ale legii contravin prevederilor articolul 111 alineatul 1 din Constitutie, în virtutea carora "Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora". Ca atare, dreptul parlamentarilor de a se informa, de a cere si de a obtine date si acte în acest scop, în mod nemijlocit, de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei publice, ca si dreptul de acces la institutiile administratiei publice, în interesul exercitarii mandatului, sunt neconstitutionale. Alineatul privind reglementarea altor drepturi a fost apreciat ca neconstitutional întrucât reglementarea acestora prin regulamente parlamentare contravine articolului din legea fundamentala conform caruia alte drepturi ale deputatilor si senatorilor pot fi stabilite doar prin lege organica.      Curtea a declarat constitutionale articolele din lege referitoare la birourile parlamentare, la diurna de deplasare, cheltuielile de cazare, regimul juridic al indemnizatiei lunare a parlamentarilor, pensia de serviciu a acestora.      Legea va fi trimisa Parlamentului spre reexaminare. Basescu retrimite Parlamentului "ordonanta coruptiei"      Presedintele Basescu a retrimis Parlamentului legea de respingere a ordonantei de modificare si completare a legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, în sensul aprobarii acesteia, urmând ca Parlamentul sa decida forma finala a actului normativ.      Intr-un comunicat remis de Administratia Prezidentiala se arata ca presedintele Basescu considera ca legea trimisa spre promulgare contine reglementari contradictorii.      "Mai întâi, este dispusa respingerea OU 124/ 2005, iar apoi sunt prevazute modificari ale unor articole ale acesteia", se arata în comunicat. Presedintia precizeaza ca ordonanta respinsa introducea noi incriminari în domeniul infractiunilor asimilate celor de coruptie - diminuarea intentionata a valorii bunurilor persoanelor juridice la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, respectiv în cadrul acttiunilor de executare silita, reorganizare ori lichidare judiciara.      "Deoarece faptele respective au fost expres calificate ca fiind infractiuni asimilate coruptiei, respingerea Ordonantei ar face imposibila încadrarea acestora în rândul faptelor de coruptie si, pe cale de consecinta, ar diminua nejustificat competenta Directiei Nationale Anticoruptie în ceea ce priveste cercetarea lor", se arata în comunicat.      Presedintia mai informeaza ca articolul 17 al oronantei a fost modificat prin adaugarea sintagmei "infractiunile împotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene" pentru a se asigura investigarea corelata a acestor infractiuni si a celor în legatura directa cu ele (în acelasi mod în care infractiunile de coruptie si cele asimilate sunt investigate corelat cu infractiunile în legatura directa cu ele).      "Prin urmare, respingerea acestor prevederi este de natura, sa conduca la o abordare diferita a activitatii investigative în situatii similare, generând inconsecvente în practica", se arata în expunerea de motive a retrimiterii.      In adresa trimisa Parlamentului se mai arata ca dispozitiile referitoare la folosirea investigatorilor sub acoperire în modalitatile prevazute de ordonanta nu reprezinta o noutate în legislatia româneasca. "Legea 143/ 2000 introduce deja o procedura similara în cadrul investigatiilor ce vizeaza infractiuni privind traficul sau consumul ilicit de droguri. Conform art. 22 din Legea 143/2000, investigatorul sub acoperire poate fi autorizat de procuror sa procure droguri - fapta interzisa de legea penala daca ar fi comisa în lipsa acestei autorizatii. Alineatul 2 al articolului 22 din Legea 143/2000 stabileste ca actele încheiate de politisti si colaboratorii acestora, prevazuti la aliniatul 1, pot constitui mijloace de proba", se arata în comunicat.      Presedintia precizeaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2005 introduce o procedura similara pentru investigatiile privind fapte de coruptie.      "Având în vedere gravitatea faptelor de coruptie si modul de comitere a acestora, care împiedica probarea cu mijloace clasice de proba, presedintele Basescu considera ca exista argumente convingatoare pentru pastrarea art. 261 din OUG nr.124/ 2005 în forma în vigoare, inclusiv sub aspectul acordarii posibilitatii ca folosirea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala sa conduca la obtinerea mijloacelor de proba", se arata în comunicat.      Seful statului atrage atentia ca, din punctul de vedere al eficientei activitatii DNA, precum si a celorlalti procurori care investigheaza cazuri de coruptie, prevederile nou introduse prin OUG nr. 124/2005 sunt necesare pentru a permite ca autorizatiile pentru folosirea investigatorilor sub acoperire sa se emita de catre procurorii DNA, respectiv de procurorii care ancheteaza fapte de coruptie, iar nu de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel. Si Frunzaverde confirma întâlnirea lui Medar cu Basescu      Vicepresedintele PD Sorin Frunzaverde a confirmat, ieri, întâlnirea, din iunie 2001, cu generalul Sergiu Medar si presedintele PD de la acea vreme, Traian Basescu, sustinând ca a fost "o simpla discutie, fireasca", despre o abordare coerenta, din toate perspectivele, a politicii de securitate nationala.      "Ce, doi politicieni nu se pot întâlni cu un general al Armatei Române? Nu am discutat nimic altceva decât despre o abordare coerenta, din toate perspectivele, a politicii de securitate nationala, în contextul dorintei noastre de a ne integra în NATO", a declarat Frunzaverde corespondentului MEDIAFAX. El nu a dorit sa comenteze acuzatiile Grupului de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvica, dar a mentionat ca documentul dat publicitatii "nu este înregistrat niciunde".      "Este curios ca acest document, asa cum este el prezentat, nu are un numar de înregistrare. Eu nu pot sa cred ca astfel poate circula un document în MApN", a mai spus vicepresedintele PD.      Grupul de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvica, îl acuza pe Traian Basescu ca, în anul 2001, ar fi încercat sa foloseasca Directia Informatii si Reprezentare Militara, condusa, atunci, de generalul Sergiu Medar, pentru întarirea relatiilor externe ale PD. Imprimeria Nationala si Loteria trebuie sa ramâna monopol de stat      Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputatilor va vota împotriva ordonantei de urgenta privind privatizarea Loteriei Române si a Imprimeriei Nationale, considerând ca acestea trebuie sa ramâna monopoluri de stat, a declarat, ieri, vicepresedintele Mihai Tanasescu. Fostul partid de guvernamânt este împotriva proiectului care prevede ca anumite procente din cele doua societati sa fie transferate fie catre Fondul Proprietatea, fie catre bursa.      "Cele doua societati nu sunt companii care sa poata influenta jocul pe bursa, iar valoarea pe care o produc trebuie sa se regaseasca integral în veniturile bugetului de stat", a sustinut Tanasescu, fost ministru de Finante. El a apreciat ca listarea pe bursa este un proces foarte greu de determinat, plecând de la valoarea de piata a unei actiuni, iar modul în care se face initial evaluarea poate influenta modul de comportare ulterior.      Tanasescu a afirmat ca Loteria si Imprimeria nu trebuie listate la bursa pentru ca nu au nevoie de capitalizare, un eventual astfel de demers nefiind altceva decât un transfer din banii publici catre surse private, "catre un grup foarte mic, care va detine actiuni".      "PSD este împotriva acestor privatizari, chiar daca este vorba de doar 20%, respectiv 5% din actiuni, iar când vom veni la putere, vom retrage de pe bursa si din Fondul Proprietatea actiunile celor doua societati", a mai afirmat vicepresedintele social-democrat. Plenul Senatului a aprobat, miercuri, ordonanta de urgenta privind privatizarea Loteriei Române si a Imprimeriei Nationale. CNSAS în haine noi      Plenul celor doua Camere ale Parlamentului a validat, ieri, cu 277 de voturi "pentru" si 4 "împotriva", noua componenta a Consiliului Colegiului National de Studiere a Arhivelor fostei Securitati.      Dupa ce, cu o zi înainte, comisiile juridice ale Senatului si Camerei Deputatilor i-au audiat pe cei 11 candidati pentru functiile de membri în Colegiul CNSAS si, ulterior, validat, ieri plenul celor doua Camere si-a dat acordul pentru noua componenta a Colegiului. Astfel, au fost validati Dragos Petrescu (propus de Presedintie, care, în sedinta comisiilor juridice, obtinuse 4 voturi "împotriva" si 20 "pentru"), Constantin Ticu Dumitrescu (propus de Guvern, care în comisii a obtinut acelasi numar de voturi cu reprezentantul Presedintiei), Corneliu Turianu si Dorin Lazea ( propusi de PD, care au obtinut unanimitate de voturi "pentru"), Claudiu Secasiu (propus de PNL, care a obtinut unanimitate în comisii), Mircea Dinescu (propus tot de PNL, pentru care au votat 20 de parlamentari din comisiile juridice, 4 au fost împotriva). PSD a avut trei candidati, respectiv Cazimir Ionescu, Chiritescu Florian (ambii obtinând în comisii scorul de 23 de voturi "pentru" si unul contra) si Laurentiu Tanase (21 "pentru" si 3 "împotriva"). Candidatul propus de PRM, Constantin Buchet, a obtinut în comisii 23 de voturi "pentru" si unul "împotriva", iar candidatul UDMR, Csendes Ladislau Antoniu, unanimitate de voturi.      De remarcat ca, din vechiul Consiliu al CNSAS, si-au reînoit mandatul, de sase ani, Dorin Lazea, Claudiu Secasiu, Mircea Dinescu (propus de aceasta data nu de PD, ci de PNL), Laurentiu Tanase, Constantin Buchet si Csendes Ladislau.Candidatul lui Basescu s-a facut remarcat      Amintim ca, în cadrul dezbaterilor în comisii, candidatul Presedintiei, Dragos Petrescu, a atins performanta de a nu cunoaste cu exactitate nici denumirea institutiei pentru care a fost propus, singurele lamuriri date de acesta parlamentarilor fiind ca va lupta pentru lichidarea mostenirii comuniste si descentralizarea dosarelor. Petrescu s-a recomandat drept istoric, lector universitar în istorie comparata si fost presedinte al unui ONG care studia istoria recenta.      In debutul sedintei de ieri, parlamentarii PRM au dorit scoaterea de pe ordinea de zi a punctului referitor la desemnarea membrilor Colegiului CNSAS, aducând argumente de procedura. Prin glasul lui Ilie Merce, sustinut si de Lucian Bolcas, parlamentarii PRM au amintit ca mandatul membrilor Colegiului CNSAS a expirat de doua saptamâni si au încercat sa induca ideea ca aceasta ar fi dus la desfiintarea Consiliului. Mai mult, ei au acuzat ca unii dintre candidati nu au dosare ORNISS, deci nici acces la documentele clasificate. Argumentele PRM au fost contrazise de liberalul Radu Stroe, care a avut, în cele din urma, câtig de cauza. Dupa votul pe lista, membrii Colegiului CNSAS au depus pe rând juramântul de credinta. In cursul saptam-nii viitoare, membrii Colegiului CNSAS urmeaza sa-si desemneze presedintele, care -dupa toate probabilitatile - ar putea fi Constantin Ticu Dumitrescu. Reamintim, în context, ca ordonanta privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica a trecut în aceasta saptamâna prin aprobare tacita în plenul Camerei Deputatilor.      Dupa depunerea juramântului, Mircea Dinescu nu a omis sa dea unele explicatii privind povestea candidaturii sale. "Initial, nu am vrut sa candidez. N-am înteles jocurile care s-au facut pe ultima suta de metri", a încercat el sa explice cum de PD nu l-a mai propus, ci PNL. Dinescu a facut referiri si la presedintele democrat, Emil Boc, "subaltern ascultator" al lui Traian Basescu, pe care Dinescu sustine ca l-a ajutat, de doua ori, sa fie primar, dar de la care nu vrea "reverente". "Eu sunt un om liber. Libertatea e o chestie greu de purtat. Dauneaza grav sanatatii", a spus Dinescu. Cornelia Draghici cornelia.draghici@azi.ro Macovei e fericita      Propunerea de numire a procurorului general al României va ramâne în continuare un atribut al ministrului Justitiei. Deputatii din Comisia juridica au respins un proiect de lege initiat, printre altii, de fostul ministru Rodica Stanoiu, care completa Legea 302/2004 potrivit careia procurorul general urma sa fie numit si revocat de presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. In expunerea de motive, initiatorii apreciau ca reglementarea în vigoare, prin care procurorul general este numit de seful statului, la propunerea ministrului Justitiei, este "neconstitutionala" si constituie o "imixtiune a politicului în justitie".      De cu totul alta parere a fost Monica Macovei, care a afirmat ca "ar fi ilogic ca procurorul general sa fie numit si revocat la propunerea CSM si ceilalti la propunerea ministrului justitiei". Interventia doamnei ministru i-a facut pe deputati sa respinga proiectul în cauza. (C.D.) "Coalitie împotriva coruptiei"      Partidul National Liberal a lansat campania "Coalitie împotriva coruptiei", prin care îsi propune sa afle de la cetateni informatii despre cazurile de coruptie în care sunt implicati functionari publici. Liberalii sustin ca trebuie avute în vedere atât abuzurile si coruptia la nivel înalt, cât si actele marunte, care fac oamenilor obisnuiti viata imposibila - abuzuri, decizii nejuste sau ilegale, cereri de mita. "Prin acest program, PNL va trece lupta anticoruptie de la nivelul politic, teoretic, la unul aplicat, iar liberalii îsi asuma rolul de interfata între cetateni si institutiile abilitate în rezolvarea cazurilor de coruptie semnalate", se precizeaza într-un comunicat al partidului. Prin aceasta campanie, PNL îsi propune construirea unei cai suplimentare de acces a cetatenilor la institutiile statului. (A.M. Press) Curtea de Conturi îsi câstiga independenta      Senatorii au adoptat Proiectul legii Curtii de Conturi, care reglementeaza rolul, competenta, atributiile, organizarea si functionarea acestui organism. Actul normativ încadreaza Curtea de Conturi în categoria institutiilor supreme de audit, fara atributii jurisdictionale, cu o conducere asigurata de membrii numiti de Parlament. Se reglementeaza independenta absoluta a Curtii de Conturi sub aspect functional, organizatoric si financiar, precum si competenta ei de administrare si întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Legea reglementeaza functionarea pe lânga Curtea de Conturi a Autoritatii de Audit pentru fondurile acordate României de UE. (A.C.) Modificari la regimul proprietatilor      Senatul a aprobat Proiectul de modificare a unor acte normative din domeniul proprietatii. Va fi interzisa înstrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire în natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate publica. Interdictia subzista pe o perioada de zece ani, calculata cu începere de la data emiterii deciziei de acordare de masuri reparatorii în echivalent, motivata pe afectarea acestuia. Initiatorul legii, Guvernul, propusese o perioada de doar cinci ani, însa senatorii au considerat ca, tinând cont de realitatile românesti, acest interval de timp este prea scurt, iar Executivul nu va reusi sa construiasca alte imobile unde sa se mute institutii ale statului. (A.C.) Ludovic Orban nu crede în anticipate      Vicepresedintele liberal Ludovic Orban, presedintele Organizatiei PNL Bucuresti, nu crede ca vor fi declansate, în acest an, alegeri anticipate, chiar daca unele formatiuni se vor retrage din coalitia de guvernamânt. "Nu cred ca poate fi vorba de alegeri anticipate în momentul de fata, chiar daca exista încercari ale unor persoane inconstiente. România are nevoie de stabilitate politica pentru a-si atinge obiectivele din programul de aderare la Uniunea Europeana", a declarat, pentru A.M. Press, Ludovic Orban. Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Intretinut de Dora Mitache, Monica Enasoiu si Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.
Publicat de : ---
Data publicării: 24 Mar 2006 - 06:52
 

Link știre