Anul politic 2005
 Parlamentul, scena marilor batalii

Statutul minoritatilor mineaza arcul guvernamental Schimbarea regulamentelor celor doua Camere, statutul minoritatilor, bugetul au fost cateva dintre proiectele legislative care au solicitat la maximum nervii senatorilor si deputatilor

. Coalitia a pierdut razboiul de uzura avand ca obiectiv presedintia Camerelor, iar in privinta statutului minoritatilor planeaza numeroase incertitudini care pot duce la o criza politica in interiorul majoritatii guvernamentale. Statutul minoritatilor dobandise inca din primavara forma unui proiect de lege cu 69 de articole. Erau de prevazut inca de pe atunci serioase obstacole ce trebuiau surmontate, intrucat actul normativ reglementa obligatia autoritatilor statului sa tina seama, in ceea ce priveste drepturile unei minoritati, de vointa reprezentantilor legitimi ai acesteia. Astfel infiintarea, desfiintarea si functionarea unitatilor si institutiilor de invatamant de stat cu predarea in limba materna ori schimbarea conducerilor acestora nu devenea operanta fara avizul conform al minoritatii respective. Acelasi lucru era valabil si in cazul institutiilor de cultura si de cercetare si pentru redactiile posturilor publice de radio si televiziune in limbile minoritatilor. Cea mai importanta prevedere se referea la garantarea de catre stat a dreptului la autonomia culturala a minoritatilor, prin care urma sa se asigure competente decizionale cu valoare normativa si administrativa in problemele privind identitatea nationala, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor. Proiectul de lege a fost aprobat, la 19 mai, de Executiv in varianta dorita de UDMR si trimis apoi la Senat, intrand in dezbaterea Comisiei juridice. Aici au si aparut primele blocaje, dupa ce senatorii PSD si PRM au parasit lucrarile, ceea ce a lipsit comisia de cvorumul necesar. Ajunsa in septembrie in plenul Senatului, legea a nascut o prima fisura in coalitia majoritara, conservatorii declarand ca nu o vor vota daca nu se reglementeaza clar reprezentarea romanilor in consiliile locale din unitatile administrative in care ei sunt minoritari. S-a constituit o comisie comuna PC-UDMR pentru depasirea impasului. Statutul minoritatilor avea sa cada, in cele din urma, in Senat, dupa o batalie in doua etape. Mai intai, senatorii PSD si PRM au reusit sa obtina, cu sprijinul conservatorilor, eliminarea din lege a capitolului consacrat autonomiei culturale, ceea ce a determinat retragerea senatorilor UDMR de la lucrari. Apoi, in absenta udemeristilor, proiectul de lege n-a mai intrunit numarul de voturi necesar pentru a fi adoptat. UDMR a presat Executivul sa impuna dezbaterea statutului in Camera Deputatilor in procedura de urgenta. Au sosit si comentariile, si recomandarile Comisiei de la Venetia, a caror integrare in textul legii va lua timp. Ragazul a priit doar adversarilor legii, care au capitalizat noi simpatii publice, punandu-l in dificultate pe liderul PD, clujeanul Emil Boc. El a inceput sa bata in retragere, declarand mai intai ca Romania nu e un poligon de incercare ori de experimentare a unor standarde supraeuropene in domeniul minoritatilor, pentru ca, in cele din urma, sa spuna pe sleau ca nu va accepta cu nici un chip dreptul de veto al consiliilor autonomiei comunitare fata de deciziile autoritatilor de stat. Aceasta pozitie a dus la esecul ultimei reuniuni a Coalitiei consacrata acestui subiect. UDMR nu dezarmeaza, ba chiar este optimista, dand ca sigura data de 15 februarie 2006 pentru adoptarea statutului. Optimismul se bazeaza pe raportul Moscovici, adoptat de Parlamentul European, care include prevederea privind asigurarea ,autonomiei culturale" a minoritatilor. O include, dar nu o defineste. Presedintia Camerelor, un razboi pierdut in 11 luni Alianta PNL-PD a inregistrat o amara infrangere in batalia pentru inlocuirea din functii a presedintilor celor doua Camere ale parlamentului. Totusi subiectul ramane de actualitate si in 2006. Lansata public chiar de catre presedintele Traian Basescu si purtata cu inversunare in tot cursul acestui an, campania de schimbare a lui Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase s-a incheiat in noiembrie, odata cu verdictul de neconstitutionalitate a prevederilor privind revocarea presedintilor, din regulamentele modificate ale celor doua foruri legislative. Decizia Curtii a dat o puternica lovitura liberalilor si democratilor care, dupa 11 luni de adevarate lupte de gherila in Legislativ, au inteles ca batalia pentru cele doua fotolii este definitiv pierduta. De fapt, dupa acest episod, tema a disparut aproape definitiv din agenda celor doua partide, care nu au mai incercat sa gaseasca o solutie pentru a-si atinge telul. PNL si PD nu au mai discutat - nici separat, nici impreuna - despre modul in care sa-si puna propriii oameni in fruntea Senatului si a Camerei Deputatilor. Mai mult, printre liberali si pedisti s-a creat un puternic curent de opinie potrivit caruia toata "povestea" trebuie ingropata in liniste, astfel incat opinia publica sa uite esecul usturator suferit in fata PSD. Potrivit unor surse din Alianta, problema punerii de acord a regulamentelor cu obiectiile Curtii va fi lasata la mana Comisiilor juridice, fara ca PNL si PD sa mai faca presiuni pentru a forta introducerea prevederilor de revocare. De altfel, potrivit acelorasi surse, candidatul liberal pentru sefia Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, si-a exprimat deja, in anumite cercuri, hotararea de a nu se angaja din nou intr-o astfel de cursa, motivand ca o a doua tentativa ar fi "penibila". Dupa pronuntarea deciziei de neconstitutionalitate, Coalitia a avut la dispozitie 45 de zile pentru a modifica articolele respinse, lucru care insa nu s-a facut nici la Senat si nici la Camera Deputatilor. Prin urmare, conform Constitutiei, daca in acest interval de timp nu sunt inlaturate articolele neconstitutionale, acestea sunt eliminate din regulamente. Cei doi presedinti ai Camerelor ar mai putea sa fie schimbati doar daca incalca Legea fundamentala. Mandatul lor a ramas de patru ani. Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase au fost alesi prin vot presedinti ai celor doua Camere ale parlamentului pe data de 20 decembrie 2004. La scurt timp insa, actuala Putere a declansat campania de schimbare a lor din functii. Regulamentul Senatului, modificat astfel incat sa permita revocarea lui Vacaroiu, a fost votat de plen pe 19 octombrie, dupa indelungi negocieri intre Putere si Opozitie, care obstructiona periodic activitatea acestei Camere. Pe data de 20 octombrie este votat si regulamentul Camerei Deputatilor, dupa acelasi scenariu. La doar o saptamana, adica pe 27 octombrie, cele doua documente sunt atacate la Curtea Constitutionala de catre PSD si PRM. Pe data de 14 noiembrie, Curtea da castig de cauza contestatarilor. Coalitia s-a luptat cu zece motiuni simple si una de cenzura DeputaTii au reuSit sa voteze, de la inceputul anului, 524 de proiecte legislative, sase motiuni simple si, impreuna cu colegii senatori, o motiune de cenzura. Numarul legilor adoptate de Camera in sesiunea februarie-iunie 2005 este de 324, din totalul de 422 de initiative legislative inregistrate in februarie 2005. Dintre acestea, 214 au fost adoptate in calitate de Camera decizionala. In sesiunea de toamna insa, ritmul de adoptare a legilor a fost unul mai slab, una dintre cauze fiind dezbaterile prelungite asupra Regulamentului, dar si a proiectului de buget pe 2006. Intre septembrie si decembrie, Camera Deputatilor a adoptat 200 proiecte de legi, din totalul de 450 aflate in procedura legislativa la acea data. Dintre acestea, 44 proiecte de legi au facut parte din Programul legislativ prioritar al guvernului pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Din totalul de 203 proiecte de legi dezbatute in plenul Camerei Deputatilor, 113 au mers direct la promulgare, deputatii avand votul decizional. Bilantul statistic al acestei sesiuni arata ca, in cele 42 sedinte in plen si 12 sedinte comune cu Senatul, au fost adoptate 200 proiecte de legi, 12 hotarari ale Camerei Deputatilor si o singura hotarare a parlamentului. Dezbaterea Legii bugetului de stat pe anul 2006 si a celei privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2006 s-a derulat pe parcursul a 11 sedinte comune, si a consumat 33 de ore. Cu 10 zile inainte de sfarsitul sesiunii, in procesul legislativ la Camera Deputatilor se mai aflau 236 proiecte de legi si propuneri legislative, din care 84 inscrise pe ordinea de zi a plenului Camerei, si 142 la comisiile permanente. Deputatii puterii au respins, in cele noua luni de activitate efectiva, sase motiuni simple apartinand parlamentarilor PSD si PRM ("Copiii din Romania mor de rujeola datorita guvernului iresponsabil", ,In locul respectului, dispret si umilinta", ,Nepasarea", ,Salvati scoala romaneasca", ,Nivelul de trai al cetatenilor - ultima preocupare a guvernului Tariceanu", ,Deprofesionalizarea si politizarea administratiei publice, principii ale guvernarii Tariceanu") si una de cenzura, alaturi de senatori (,Dictatura si incompetenta guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei"). Potrivit bazei de date a Camerei, comisiile permanente au in portofoliu, pentru 2006, un numar de 143 de proiecte, in timp ce, pe ordinea de zi, au ramas nevotate alte 89 de acte normative. Senatorii au votat 300 de legi La Senat, in aceasta sesiune, au fost aprobate 297 proiecte de lege, din care 89 de ordonante, 85 proiecte initiate de guvern si 123 de propuneri legislative ale parlamentarilor. Din cele 113 acte normative necesare integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Senatul a reusit sa aprobe 64, celelalte urmand sa fie finalizate in primele doua luni ale sesiunii urmatoare. Dintre legile prioritare pe care Senatul ar fi trebuit sa le dezbata in aceasta sesiune si care se afla inca la comisiile de specialitate se afla codul electoral sau proiectul de lege privind organizarea si desfasurarea referendumului. Senatul a mai dezbatut si patru motiuni simple, dintre care una chiar in ultima zi a sesiunii. Toate insa au fost respinse.
Publicat de : Beatrice Nechita&nbs
Data publicării: 28 Dec 2005 - 07:09
 

Link știre