Ritmul de crestere al productivitatii a scazut de trei ori în trimestrul trei [1]


  Cifrele statistice traduc în cifre o realitate

. Ele sunt reci, multi nu le înteleg, dar confera o imagine a evolutiei economiei. Recent, Institutul National de Statistica (INS) a dat publicitatii - în mod oficial de data aceasta - cum a evoluat România din punct de vedere economic în primele trei trimestre ale acestui an.
Spuneam în urma cu aproximativ 6 saptamâni, ca anul 2005 va înregistra, pâna la finalul sau, o crestere economica de doar 3,5% fata de anul trecut. Se stie ca trimestrul cu ponderea cea mai solida în cresterea economica este trimestrul al III-lea. INS ne spune ca în primele 9 luni ale acestui an cresterea economica, fata de perioada corespunzatoare a anului 2004, a fost de 3,6%. Remarcam o scadere foarte puternica fata de primul trimestru si fata de trimestrul al II-lea, ceea ce face ca prognoza înaintata acum câteva saptamâni pentru sfârsitul de an sa fie chiar o prognoza optimista. Datele ne arata ca în trimestrul al III-lea economia a înregistrat, de fapt, o descrestere economica pentru ca sa se înregistreze, cumulat, o crestere de 3,6% pe primele trei trimestre.
Este prima data când, în ultimii 5 ani, de fapt de la ultima guvernare CDR, se înregistreaza un asemenea fenomen. Se pot gasi diverse justificari: am avut inundatii, anul agricol a fost compromis din aceasta cauza, iar rezultatele obtinute sunt influentate de aceste lucruri.
Chiar daca agricultura a avut o pondere cu minus de aproape 12%, parcurgând mai departe cifrele statisticii, observam ca îngrijorarea majora pentru perioada imediat urmatoare este legata de productia industriala. In ultimele 9 luni aceasta a înregistrat o crestere modesta de doar 1,4%.
Ceea ce este mai îngrijorator este modul în care mediul de afaceri a raspuns politicii fiscale a Guvernului si în acest caz trebuie sa ne îndreptam atentia catre productivitatea muncii si competitivitate. Cred ca primul indicator este cel care ar trebui sa puna Guvernul pe gânduri. Observam ca ritmul de crestere al productivitatii muncii a scazut de aproape 3 ori fata de aceeasi perioada a anului trecut. Continuarea acestui ritm va conduce, în 2006, la derapaje economice majore atât în privinta dezinflatiei, cât si a competitivitatii produselor românesti. Cu toate ca anul 2005 a lasat mai multi bani la nivelul societatilor comerciale prin scaderea impozitul pe profit, rezultatele statistice infirma justetea acestei masuri din perspectiva cresterii competitivitatii si productivitatii muncii. Cifrele arata clar faptul ca surplusul de bani nu s-a îndreptat catre retehnologizare, nu s-a rasfrânt în cresterea productivitatii muncii, ci s-a îndreptat catre consumul final. Aceasta cred ca este problema cheie a României în urmatorii doi ani.
România condusa de Alianta D.A. înregistreaza un PIB cu cresteri mediocre, o rata a inflatiei care, cu toate eforturile BNR din 2005, a reusit sa se situeze aproximativ la nivelul celei de anul trecut (descrestere de doar 0,7%) si un deficit de cont curent în crestere pe fondul unei descresteri a productivitatii. Guvernul, în colaborare cu BNR, ar trebui sa rezolve aceste probleme.
Coroborarea acestor cifre cu cele din bugetul pe 2006, precum si cu cifrele prezentate în Programul Economic de Preaderare - bugetul si PEP-ul contin date diferite de parca ar vorbi de doua Românii - arata o stare de neconcordanta. Este un semnal de alarma în legatura cu viziunea pe termen mediu si lung a actualului Guvern. "Cota unica aduce venituri în plus la buget", se lauda recent premierul Tariceanu, dar prin programele economice de genul celor de pâna acum, constatam ca avem an de an venituri mai mici ca pondere în PIB. Cu venituri în scadere România nu va putea sa sustina, în 2007, programele post-aderare ca sa nu mai vorbim de investitii proprii. Fara o redefinire a politicilor fiscale, în contextul în care veniturile bugetului trebuie sa creasca cu cel putin 3-4 puncte procentuale, este clar ca în anii urmatori nu vom putea sustine o crestere economica solida (vezi ceea ce s-a întâmplat anul acesta, conform datelor statistice). In aceste conditii România nu poate recupera decalajul fata de celelalte state europene într-o perioada cât mai scurta de timp.
Recent BNR spunea ca România are nevoie de o crestere economica anuala de cel putin 8% pentru a putea face fata provocarilor integrarii. Anul 2005 a fost pierdut pentru ca vom avea o crestere economica în jurul cifrei de 3%. Insuficienta pentru o dezvoltare corecta si solida atâta vreme cât consumul reprezinta pârghia principala a cresterii si nu productia industriala.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru al finantelor


Publicat de : Mihai Tanasescu
Data publicării: 12 Dec 2005 - 06:29
 

Link știre   [1] https://fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=12888&titlu=Ritmul_de_crestere_al_productivitatii_a_scazut_de_trei_ori_in_trimestrul_trei