Axa Timisoara - Bucuresti [1]
Daniela RatiuJoi, 08 Decembrie 2005
Astazi, despre profilul sociologic al banateanului
Capcana cliseelor
Istoricul Victor Neumann explica diferentele dintre Banat si Vechiul
Regat
Exista numeroase studii de specialitate care arata ca evolutia istoriei
se reflecta in modul in care banatenii, de exemplu, se raporteaza la ceilalti
romani, in functie de regiunea in care locuiesc
. Faptul ca Banatul a fost
parte integranta a Imperiului Austro-Ungar, in timp ce Bucurestiul sau
alte orase faceau parte din sfera de influenta a Imperiului Otoman a creat
ceea ce specialistii numesc un clivaj si a dus la diferentieri de dezvoltare
sociala, politica sau economica.
Din aceste diferente au rezultat, de-a lungul timpului, o serie de
stereotipuri privind identitatea. Potrivit sociologilor, banatenii sunt
asociati cu harnicia, bogatia, confortul, dar si lacomia sau mandria. In
timp ce bucurestenii sunt vazuti ca „mitici”, fiind asociati cu duplicitatea
sau neseriozitatea. Cat adevar este insa in toate aceste formule?
Profesorul universitar Victor Neumann considera ca o anumita mostenire
istorica se regaseste fragmentar in viata sociala, politica sau culturala
de astazi. „Partea cu Valahia si Moldova a mostenit elemente culturale
si administrative dinspre Imperiul Otoman, acesta fiind dominant timp de
500 de ani. Moldova a mai mostenit si dinspre lumea est-europeana, Polonia,
o suma de alte elemente, ca modul de comportament, habitat, constructia
caselor, obiceiuri, felul de a practica religia. In ceea ce priveste Transilvania,
Bucovina, Banatul, influentele vin prin intermediul interferentelor cauzate
de subordonarea la Imperiul Austro-Ungar. Acesta era multicultural si multiregional",
explica Neumann.
Etica muncii este diferita
Istoricul timisorean adauga ca Romania a facut mari eforturi de integrare
a regiunilor dupa Marea Unire de la 1918. Avand la acea vreme mai multe
zone cu minoritati, statul a devenit centralist inca de la 1923, odata
cu noua Constitutie adoptata in acel an. „Astfel ca nu s-a permis dezvoltarea
Romaniei cu mai multe motoare, ci doar cu unul singur, care nu se baza
nici pe autonomia regionala, nici pe ideea de subsidiaritate si cu atat
mai putin pe cea de federalism”, crede Neumann.
In aceste conditii, regiunile tarii au mostenit ceva din vechile administratii.
„Etica muncii este diferita. In Ardeal este superioara fata de ce a mostenit
cealalta parte a tarii din sfera turca sau valaho-moldava. In ceea ce priveste
raportul cu Viena, Banatul sau Transilvania au fost provincii relativ marginale
in cadrul imperiului, dar nu trebuie sa construim mituri din aceste fapte”,
mai spune Neumann.
Banatul a beneficiat insa de cateva dintre institutiile implementate
de habsburgi odata cu secolul XVIII si pana la 1918. „Aici s-a mostenit
o scoala pe care au dezvoltat-o in orase si la sate. Au dat posibilitatea
unei emancipari prin faptul ca permiteau apartenenta la biserica greco-catolica.
Aproape toata elita transilvano-banateana provine din structurile acestui
cult. De asemenea, a fost benefica diversitatea comunitara. Germani, maghiari,
sarbi, evrei si romani au coabitat pasnic vreme de sute de ani. Ceea ce
a dus la o competitie permanenta, o interferenta care a functionat bine
in cazul Banatului, dar nu si al Transilvaniei care are doua modalitati:
una de coabitare izolata, alta de interferenta", afirma Neumann.
Diferenta dintre vorba si fapta
Istoricul timisorean crede ca stereotipurile cauzate de distanta intre
regiuni pot fi insa demontate. Unul ar fi cel legat de eroii nationali,
altul de evenimentele-cheie care trebuie rediscutate, cum sunt revolutia
de la 1849, razboiul de independenta, unirea de la 1918. „Patriotismul
nu trebuie construit pe elemente culturale, istorice, ci in jurul Constitutiei,
a ideei de stat. Eroi nationali ca Decebal, Burebista, Mihai Viteazu, Stefan
cel Mare au fost abordati nationalist, ideologic”, crede Neumann.
El spune ca acele clisee de tipul „banateanul - harnic”, „olteanul
- duplicitar”, „moldoveanul - lenes" nu au substanta, deoarece exista exemple
si contraexemple si intr-o parte si in cealalta. „Exista insa ceva din
etica muncii pe care masa si-a asimilat-o prin stilul de viata dintr-o
regiune. Diferenta dintre vorba si fapta este mai mare in regiunile de
la sud de Carpati, comparativ cu cele de la nord. Exista o tendinta mai
mare de a nu fi precis in limbaj, in mesaj, fapta in partea sudica”, afirma
Neumann.
Cat despre diferentele nivelului de trai, istoricul le pune mai mult
pe seama pozitiei geografice in cazul Timisoarei. „Exista o cultura mai
individualista in Banat. Capacitatea de a te lasa stimulat este mai mare
aici, in vecinatatea altor tari mai dezvoltate. Si mai exista o farama
si din cultura germana”, adauga Neumann.
De la colonisti la vinituri
Sociologul Alin Gavreliuc arata intr-un studiu despre „Imaginar identitar
si asteptari sociale in vestul tarii” ca statul roman este mai degraba
eterogen decat omogen din acest punct de vedere. In opinia sa, Romania
este formata din foarte multe "Romanii". Autorul sustine ca, incepand
cu sfarsitul secolului XVIII, „neamtul” a devenit un reper pentru toti
ceilalti locuitori ai Banatului. Situatia
s-a schimbat insa in mod radical sub regimul comunist.
„Dupa 1947 indeosebi, in urma mutatiilor demografice impuse
provinciei de noua putere politica – prin deportari si transmutari in
masa – echilibrul identitar al Banatului a fost considerabil afectat. Cei
calificati de localnici drept „colonisti” – veniti din zone invecinate
precum centrul sau nordul Ardealului – sau „vinituri” – mai ales moldovenii
si oltenii – vor lua locul multor germani deportati sau emigrati, generand
un fenomen cu consecinte importante intr-o economie a schimbului
simbolic intre diferitele identitati regionale sau etnice ale provinciei",
scrie Gavreliuc.
Fenomenul a devenit si mai evident in ultimii ani ai regimului
Ceausescu, cand emigrarea svabilor devenise o politica incurajata
fatis de catre stat. Situatia a continuat insa si dupa 1990 cand liberalizarea
politica a generat un adevarat exod al germanilor. Concluzia sociologului
este ca "harta identitara a Banatului s-a modificat abrupt, dincolo de
pragul critic acceptabil unei mobilitati sociale naturale”.
Care sunt asteptarile banatenilor
Citand mai multe studii de specialitate, Gavreliuc arata ca procesul
a fost insotit de unele efecte perverse care au produs noi hibrizi
valorici. "S-a ajuns la situatia neobisnuita ca subiecti de etnie romana,
care se considerau „ai locului” sa fie foarte critici la adresa „viniturilor”
– subiecti de etnie romana cu care se aflau in raporturi potentiale
-, dar si la adresa identitatilor regionale de origine ale „noilor veniti”,
activand mecanismul perceptiei stimulilor complecsi", se mai spune in lucrarea
citata.
Potrivit ultimului barometru de opinie, banatenii au pareri bine conturate
despre ceilalti romani. Astfel, despre olteni considera ca au "conditii
modeste” si „orizont limitat”. Si pe moldoveni ii asociaza cu "saracia",
dar si cu "suferinta" si "dezorientarea", astfel ca se identifica intr-un
fel cu ei. Aprecierea este si mai pregnanta in cazul basarabenilor de care,
in ciuda distantei geografice, banatenii se simt legati.
O alta concluzie a studiilor sociologice este ca, din perspectiva unei
geografii identitare, vestul este vazut ca "mai dezvoltat", dar insuficient
sustinut, chiar „boicotat” de un „centru balcanizat”, „incapabil sa inteleaga
problemele noastre” si care, in consecinta, „refuza sa ne sprijine”.
Ati vota pentru un candidat la Primarie care provine din?
Da Nu
Judetul dvs. 95 5
Alt judet invecinat 73 27
Transilvania 67 33
Oltenia 35 65
Muntenia 38 63
Moldova 32 68
Cum apreciati ca trateaza guvernul de la Bucuresti problemele judetului
Timis?
Cu indiferenta 58%
Cu implicare activa 8%
Hotararile care se iau in Capitala tarii sunt:
In beneficiul regiunii noastre 14%
In defavoarea regiunii noastre 35%
Credeti ca se poate avea incredere in cei mai multi dintre
oameni?
Regiuni istorice Procentaj
Transilvania 30
Crisana-Maramures 32
Banat 43
Muntenia 30
Oltenia 34
Dobrogea 35
Bucuresti 42
Publicat de
:
---
Data publicării: 08 Dec 2005 - 08:13
| |
|