Prefectii nu se depolitizeaza prin noile legi ale administratiei

Fostii membri de partid sau actuali, ocupanti ai scaunelor de prefecti, au sansa de a se eterniza in aceste functii cu concursul actualei Puteri

. Asta numai daca viitorii guvernanti vor respecta prevederile pachetului de legi pe care actuala Coalitie se pregateste sa-l adopte prin ordonante de urgenta in domeniul administratiei publice locale. Aceste legi favorizeaza accederea la functia de prefect tot a vechii garzi, scolita la academia politica. Parlamentarii Puterii recunosc ca legea nu schimba mare lucru. Totodata, noile modificari nu prevad posibilitatea inlocuirii prefectilor pe linie de competenta si performanta profesionala. Reprezentantii Institutului de Politici Publice au criticat ieri modul defectuos in care guvernantii au inteles sa elaboreze noile legi de resort care sustin ei ar permite depolitizarea ceruta pana si de oficialitatile europene. Potrivit Elenei Iorga, coordonator de programe al IPP, modificarea pachetului de legi ale reformei administratiei publice locale, nu este fidela unei strategii coerente, ci poarta mai curand amprenta unor compromisuri politice. Cel mai ilustrativ exemplu oferit de cei de la IPP il constituie modul in care actuala Putere gestioneaza institutia prefectului si statutul acestuia. Daca pana mai ieri devenise o adevarata cutuma impartirea locurilor de prefecti intre reprezentantii Puterii, acum, intr-o incercare de spalare de imagine a acestei functii, Coalitia le cere oamenilor sai sa opteze fie pentru calitatea de membru de partid, fie pentru cea de prefect. Reprezentantii formatiunilor politice aflate la Putere recunosc ca nu se rezolva depolitizarea prefecturilor prin aceste legi. "Nu este vorba de nici o reforma, ci doar de unele corecturi punctuale, care nu merita numele de reforma", a declarat ieri conferentiarul universitar Corneliu Liviu Popescu, colaborator al IPP. Institutul a reclamat ca, desi prefectul va asimila calitatea de inalt functionar public de la data de 1 ianuarie 2006, proiectul care vizeaza modificarea legii de resort nu prevede organizarea nici unui concurs pentru ocuparea acestui post. "Nici pana la aceasta ora nu au fost elaborate si adoptate normele metodologice de organizare a unui concurs pentru functia de prefect. Practic, actualii prefecti vor sustine un simplu examen de atestare pe post, devenind astfel niste functionari publici pe viata", apreciaza Elena Iorga. Constantin Dudu Ionescu, unul dintre analistii pachetului de legi, a declarat ca noua lege a prefectului nu va elimina ideea depolitizarii acestei institutii, atat timp cat noii prefecti care vor fi numiti sunt propusi pe linie politica si vor sustine in momentul numirii lor ca prefecti de profesie doar un examen de atestare pe post. "Nu sunt adeptul institutiei prefectului si cred ca este mai bine ca un prefect sa fie asimilat cu un demnitar decat cu un inalt functionar public civil", a aratat Dudu Ionescu. "Nu este vorba de nici o reforma, ci doar de unele corecturi punctuale, care nu merita numele de reforma". Parlamentarii din comisiile de administratie publica dau neputinciosi din umeri, invocand lipsa de succes a unei asemenea prevederi in conditiile jocului politic si alternantei la putere. Atat presedintele comisiei de resort de la Camera Deputatilor, Relu Fenechiu (PNL), cat si deputatul PC, Tudor Constantin, recunosc ca specialistii in domeniu, neafiliati politic, au sanse infime de a ocupa functia de prefect. "Formal, ei pot candida", a adaugat deputatul PC, care crede in prezervarea criteriului politic in numirea acestor functionari. "In Franta, la fiecare patru ani, circa 80 la suta din prefecti sunt schimbati. Si la noi situatia este similara. Noi incercam sa facem ceea ce ni se cere de afara, dar nici macar acolo nu se respecta aceste principii" mai spune in chip de scuza Tudor Constantin, fost prefect in timpul guvernarii PSD. De mentionat ca, desi sustine declarativ depolitizarea acestei functii, PC este cel care in prezent a revenit la vechile sale pretentii, solicitand partenerilor de Coalitie 5 posturi de prefecti pentru propriii sai oameni. Nici Fenechiu nu pare mai optimist. "Mi-e greu sa cred ca daca PSD va reveni la Putere va respecta vreo clipa ideea de profesionalizare", crede deputatul PNL, in viziunea caruia, un program de guvernare nu poate fi dus la indeplinire la nivel local decat de reprezentantii formatiunii sau constructiei politice aflate la Putere. Actualii prefecti sustin insa ca in ultimele 7 luni au stat cu burta pe carte urmand cursuri de specialitate in domeniu. "Nu este nevoie sa fie prevazut concursul in legea prefectului. Calitatea de prefect este asimilata cu cea de functionar public, iar acesta da concurs pentru ocuparea postului in conformitate cu Statutul functionarilor publici", apreciaza prefectul de Hunedoara, Vladu Cristian, care a demisionat de la PD pentru a ramane prefect, dupa stagii la PSD. Criticile societatii civile Carentele identificate de IPP la nivelul legii prefectului nu sunt singurele existente in pachetul de legi privind administratia publica locala. Accentul pus in continuare de factorul politic pe importanta functiei de presedinte de consiliu judetean nu este justificata in opinia IPP, care cere reducerea atributiilor acestuia mai ales in domeniul gestionarii fondurilor publice. De asemenea, IPP recomanda ca sedintele Consiliului local sa nu mai fie conduse de primar, ci de un lider al majoritatii pentru realizarea unei separari clare intre deliberativ si executiv in Consiliul local. Totodata, validarea consilierilor locali de instante trebuie facuta numai dupa depunerea rapoartelor financiare din campanie. In ceea ce priveste modul de alocare a banilor de la Fondul National de Dezvoltare Comunitara, IPP pledeaza pentru precizarea criteriilor de alocare, pentru evitarea manipularii arbitrare a acestora. Marius Vulpe  
Publicat de : ---
Data publicării: 03 Dec 2005 - 08:34
 

Link știre