Marți, 29 Martie 2016 - 05:26 AM Aleg.RO: Piperea cere sesizarea CCR fata de Legea supravegherii macroprudentiale

Publicat de: ---

Bursa      * Initiativa in baza careia va fi infiintat Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala urmeaza sa fie promulgata de presedintele tarii
       Legea in baza careia urmeaza sa fie infiintat Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala, aprobata recent de Parlament, urmeaza sa fie promulgata de presedintele tarii .
     Initiativa legislativa a nascut o serie de controverse, parerile fata de aceasta fiind impartite.
     Printre cei care considera ca acest comitet nu este necesar se numara economisti, oameni de afaceri, avocati si nu numai.
     Respectivul comitet, care ar urma sa fie condus de Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), va avea rol de supraveghere a sistemului financiar national si va fi format din reprezentanti ai Bancii Centrale, Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si ai Guvernului.
     Comitetul urmeaza sa functioneze ca structura de cooperare interinstitutionala, fara personalitate juridica, cu rolul sa asigure coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national.
     Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala va fi Consiliul general, format din noua membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori si economistul-sef de la BNR, presedintele si prim-vicepresedintele ASF si doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de premier.
     Considerand ca acest Comitet National pentru Supraveghere Macroprudentiala este un "supra-guvern", avocatul Gheorghe Piperea a anuntat, ieri, ca depune o petitie la Avocatul Poporului, prin care cere sesizarea Curtii Constitutionale "in legatura cu anticonstitutionalitatea legii supravegherii macroprudentiale.
     Gheorghe Piperea a completat: "Maine (n.r. astazi) voi depune o petitie la Presedintie in care voi cere retrimiterea legii la Parlament (...) si/sau sesizarea Curtii Constitutionale pentru acelasi motiv de anticonstitutionalitate a legii macroprudentilor.
     Nu sunt convins ca vreuna din institutiile citate mai sus se vor simti obligate/indreptatite sa atace aceasta lege, dar nici nu putem tacea chiar toti.
     De altfel, nu ar fi rau ca deputatii (trebuie un minim de 50 de deputati) sa sesizeze ei Curtea Constitutionala. Asta daca nu vor un mandat intr-un Parlament fara atributii efective si un Guvern de fatada".
     * Guvernul va fi obligat sa dea explicatii daca nu va respecta recomandarile BNR
     Un alt aspect care a condus la controverse, pe langa componenta organismului decizional al Comitetului, este caracterul recomandarilor care urmeaza sa fie facute de aceasta structura.
     Gheorghe Piperea considera: "Legea supravegherii macroprudentiale da in competenta unui comitet de noua persoane, dintre care cinci sunt sefii de la BNR, doi sunt sefii de la ASF si doi sunt numiti de guvern, coordonarea gestiunii crizelor financiare. Recomandarile si avertizarile acestui comitet sunt obligatorii pentru Guvern. Pentru implementarea acestor recomandari/avertizari, se pot impune si reglementari. Unele dintre aceste recomandari si avertizari pot avea caracter secret, ceea ce ar insemna ca ele ar putea fi transmise si instantelor, organismelor de ordine publica, chiar si CSAT-ului, ceea ce inseamna ca, in timp de criza financiara, ca si in timp de criza terorista sau de calamitate, tara nu mai este condusa de organisme alese, ci de institutii numite, de forta. (...) Destinatarii principali ai recomandarilor si avertizarilor Comitetului sunt Guvernul, BNR si ASF, dar printre destinatari poate fi si Parlamentul, precum pot fi printre destinatari si instantele, direct sau prin intermediul ICCJ sau al CSM, ba chiar si Curtea Constitutionala. A se observa ca, in baza art. 10 alin. 2 din aceasta minunata lege a unei minunate lumi noi, «recomandarile si avertizarile emise nu se publica in cazul in care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilitatii financiare». Asadar, sub masca atentiei pentru stabilitate financiara, se pot emite orice fel de recomandari si avertizari - noi nu vom sti niciodata de ce unele legi vor fi fost respinse ori modificate dupa recomandarile comitetului si de ce unele solutii judiciare vor fi fost luate dupa aceleasi recomandari. Nu vom sti de ce vor fi fost salvate banci falite sau asiguratori fraudulosi cu riscul falimentului si al ruinei cetatenilor".
     In petitia transmisa Avocatului Poporului, avocatul mentioneaza: "Cel mai probabil aceste masuri, strategii vor urmari indeosebi protectia institutiilor de credit, chiar daca acestea ar putea fi in detrimentul cetatenilor Romaniei sau ar putea incalca flagrant Constitutia Romaniei si legile nationale".
     Gheorghe Piperea este de parere ca "puterile in stat nu mai exista in fata recomandarilor acestui comitet".
     In acest context, domnia sa opineaza ca entitatea care urmeaza sa fie infiintata ar urma sa preia atributiile Guvernului.
     "Apreciem ca modul de infiintare, organizare si functionare a acestui organism incalca in mod flagrant principiile, libertatile si drepturile fundamentale consacrate de Constitutia Romaniei, anihiland atributiile si competentele unora dintre autoritatile publice nationale", se mentioneaza in petitia citata.
     Fostul ministru al Finantelor Publice Eugen Teodorovici a explicat, anul trecut, ca acest comitet prinde viata in urma unei recomandari a Comitetului European privind sistemul financiar, apreciind: "Romania a facut o astfel de propunere pornind de la faptul ca BNR are un rol semnificativ in piata financiara".
     Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, spunea, in urma cu circa noua luni, ca noua structura "va fi un fel de consiliu al inteleptilor", unde vor emise opinii si analize si vor fi atentionate supravegherile de la BNR si de la ASF.
     Desi Eugen Teodorovici spunea ca recomandarile acestui "consiliu al inteleptilor" nu vor fi "obligatii legale" care sa trebuiasca sa fie implementate, comunicatul trimis de Guvern anul trecut mentiona: "Destinatarii recomandarilor Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. In urma primirii unor astfel de recomandari sau avertizari, destinatarii au obligatia, potrivit proiectului de act normativ, sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari".
     Adrian Vasilescu ne-a spus, zilele trecute, ca, si pana acum, BNR putea face recomandari Guvernului si invers, insa, chiar daca acestea nu erau respectate, nu exista nicio repercusiune. Acum, Comitetul pentru Supraveghere Macroprudentiala face recomandari celor trei entitati din care este format - BNR, ASF si Guvernul -, iar acestea, daca nu se supun, vor fi obligate sa motiveze de ce nu au respectat respectivele recomandari.
     Deputatul Gheorghe Ialomitianu, fost ministru de finante, ne-a explicat: "Vorbim despre un Comitet intocmit in baza legislatiei europene si despre emiterea unor recomandari de prudenta. Recomandarile au valoarea celor de la FMI, adica pot fi refuzate, dar daca nu sunt respectate se motiveaza, iar daca ceva nu iese bine, entitatea respectiva raspunde; nu penal, dar raspunde intr-un fel. Trebuie luate masuri de reglare a situatie etc".
     * Membrii Comitetului nu raspund civil sau penal decat daca se dovedeste reaua credinta
     Membrii acestui comitet, precum si tehnicienii si secretarii care lucreaza pentru el, "sunt imuni la orice raspundere penala sau civila pentru ceea ce fac (cu exceptia cazurilor de rea-credinta; ma intreb cine va verifica buna sau reaua credinta in caz de recomandari/avertizari secrete)", avertizeaza Gheorghe Piperea.
     Avocatul apreciaza: "E o imunitate care nici macar nu poate fi ridicata, asa cum se intampla in cazul parlamentarilor si chiar al Presedintelui Republicii. (...) Este o imunitate de raspundere penala si civila similara cu cea acordata deja sefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decat imunitatea parlamentarilor si chiar a presedintelului de tara: (i) ea se extinde si la raspunderea civila pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitata la raspundrea penala; (ii) ea nu poate fi ridicata; in cel mai restrictiv caz, daca vor fi actionat cu rea-credinta, macroprudentii vor putea fi sanctionati civil sau penal; doar ca, in sistemul nostru de drept, buna credinta se prezuma. Iar BNR, ca si Comitetul macroprudentei, nici macar nu sunt prevazute in Constitutie!"
     In opinia fostului bancher Radu Georgescu, din cadrul CFO Network, acest comitet nu era necesar.
     Domnia sa ne-a declarat: "Avand in vedere ca ne indreptam catre adancirea deficitului si tinand cont ca nu stam deloc de bine din punct de vedere macroeconomic, nu vad la ce ar fi necesara o astfel de comisie. Ceea ce facem noi - ne imprumutam, dar nu facem investitii - ne duce spre faliment.
     La noi, macroeconomia functioneaza contrar tuturor principiilor economice ale unei companii. In acest context, un Comitet de Macropurdentialitate nu este util. Nu trebuie sa faci o comisie ca sa faci recomandari.
     Pe acest principiu, ar fi trebuit sa existe o comisie similara care sa intrebe BNR ce a facut in perioada 2006-2007 cand nu a respectat legile monetare".
     Si alti specialisti din piata, cum ar fi Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), sau analistul economic Florin Citu, sunt de parere ca legea este neconstitutionala, aratandu-se deranjati de imunitatea si independenta comitetului care urmeaza sa fie constituit.
     De alta parere este deputatul liberal Andreea Paul, care a spus ca Romania are obligatia europeana sa creeze un mecanism de supraveghere macroprudentiala, cu caracter consultativ, inca din anul 2011.
     Domnia sa a explicat, anul trecut: "Guvernul PSD a intarziat nejustificat dezbaterea publica si adoptarea mecanismului potrivit pentru Romania. Pe fond, aveam de ales intre acordarea acestui rol exclusiv Bancii Centrale, crearea unui ASF care sa includa si pietele bancare sau crearea unui comitet compus din mai multe autoritati. Pentru Romania este potrivita, in opinia mea, cea de-a treia alegere".
     In UE, 13 state europene au un comitet similar cu cel propus acum in Romania (dintre care 9 prin legi adoptate si 4 prin aranjamente provizorii), alte 13 state au acordat aceasta responsabilitate a supravegherii macroprudentialitatii Bancilor Centrale, iar 2 state au creat autoritati de supraveghere a pietelor financiare (un fel de ASF la romani care includ si pietele bancare), conform ultimului raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic).   


(266 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Piperea cere sesizarea CCR fata de Legea supravegherii macroprudentiale | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.61428594589233 seconds.