Marți, 09 Februarie 2016 - 05:19 AM Aleg.RO: De ce vrea Isarescu Legea darii in plata: cele cinci motive

Publicat de: ---

Gândul --> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Tonul Bancii Nationale fata de decembrie, cand BNR a avut o pozitie extrem de critica (directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza, a cerut DNA sa vada ce se ascunde in spatele acestei legi), s-a schimbat, cel putin la nivelul guvernatorului .

Prin noile afirmatii publice, Isarescu vrea sa fie mediatorul dintre Parlament, parlamentari si initiatorii legii (deputatul PNL Daniel Zamfir si avocatul Gheorghe Piperea) si bancile de cealalta parte, intr-o disputa publica ce nu avantajeaza sistemul bancar si, implicit, Banca Nationala.

“Imi dau cu parerea, cu toata decenta, pentru ca Parlamentul hotaraste legile. Cred ca daca textul legii ar fi pus in concordanta cu expunerea de motive, adica sa ii ajute pe cei care au probleme sociale (. ..), deci daca s-ar pune in concordanta tot ceea ce s-a spus ca se urmareste cu textul legii, eu cred ca nu ar strica.”

Guvernatorul stie ca in Parlament exista un OK pentru aceasta lege din partea tuturor partidelor, iar bancile nu mai au nicio influenta, iar pozitiile Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene inseamna nimic mai mult decat o declaratie de presa.

Pentru BNR, Legea darii in plata rezolva una dintre cele mai mari probleme de supraveghere si sanatate a sistemului bancar:

1.    aduce bancherii cu picioarele pe pamant in ceea ce priveste businessul bancar si prudentialitatea acordarii creditelor;

2.    tempereaza cresterea preturilor din real-estate, terenuri, apartamente, evitandu-se astfel supraincalzirea creditarii si supraevaluarea bunurilor, lucruri care au dus sistemul bancar romanesc aproape de colaps in primii ani de criza;

3.    consolideaza sistemul bancar (mai putine banci, dar mai mari si mai usor de supravegheat), reducand din pretentiile financiare ale celor care vor sa-si vanda bancile;

4.    curata piata imobiliara de proiecte facute in camp, care nu aveau clienti, dar aveau finantare bancara, prin care initiatorii afacerii, cot la cot cu directori din banci, isi scoteau banii investiti in teren plus castigul aferent, lasand in urma cladiri goale ca dupa bombardament;

5.    nu se va mai indrepta opinia publica impotriva BNR cand s-ar pune problema temperarii noului avant al creditarii in lei (amintiti-va ce s-a intamplat in 2008, cand BNR a  majorat avansul pentru creditele de consum si imobiliare).

In perioada de boom, desi stiau ca piata imobiliara se supraincalzeste, iar bancile crediteaza achizitia de active imobiliare la preturi care nu au legatura cu realitatea economica din Romania (venituri salariale, putere de cumparare, pretul pe metrul patrat era de patru ori mai mare decat  salariul mediu, folosinta economica, sustenabilitatea platii ratelor), cei de la BNR nu s-au grabit sa intervina in 2006 si sa inaspreasca conditiile de creditare. Stiau ca ceea ce crediteaza bancile era nesustenabil, dar presiunea de a se acorda si a se lua credite era atat de mare incat cei de la BNR au lasat preturile “sa explodeze” inca doi ani, in 2007 si 2008. Daca ar fi intervenit in 2006, atunci cand toata lumea era euforica si astepta laptele si mierea Uniunii Europene, nu ar fi avut nicio sansa de succes, ci dimpotriva, BNR ar fi ajuns inamicul public numarul 1 pentru ca s-ar fi opus ca romanii sa-si cumpere apartamente si sa plece liberi in strainatate cu bani din credite, ca sa vada lumea dupa patru decenii de stat acasa.

Avand drum liber, bancherii de la Bucuresti au dat credite imobiliare pe banda rulanta, la preturi ale activelor din ce in ce mai mari, ceea ce i-a ingropat pe multi in datorii.

Criza , care oricum ar fi venit, cel putin in zona de real-estate, a ravasit piata imobiliara si sistemul bancar romanesc, trimitand zeci de mii de persoane fizice si companii in insolventa, daca nu chiar in faliment.

Pretul apartamentelor a cazut la jumatate fata de perioada de boom, iar pretul terenurilor s-a prabusit cu 80-90%. Peste acest lucru a intervenit cresterea cursului francului elvetian si al euro, care a dus la implozia bugetului lunar al multor familii si companii.

Daca in primii ani ai crizei - 2009-2010 - sistemul bancar ar fi trebuit sa provizioneze toate activele imobiliare pe baza carora s-au dat creditele imobiliare la noile preturi (ca la americani, mark to market), toate bancile ar fi fost in colaps, iar Romania ar fi sarit practic in aer, confruntandu-se cu o criza similara cu cea din perioada 1999-2000. 

BNR a lasat ca bancile sa-si reevalueze portofoliile imobiliare pe o perioada mai lunga de timp, sapte ani, conform noilor preturi, presand in acelasi timp actionarii bancilor sa vina cu bani de acasa, sau clientii buni sa plateasca prin pretul mai ridicat al creditelor costul provizioanelor (aproximativ doua puncte procentuale din costul bun al unui credit reprezinta provizioanele pentru creditele neperformante).

Cum poate fi evitata o noua situatie de supraincalzire a creditarii si a pietei imobiliare care deja inmugureste, avand in vedere cresterea cu doua cifre a creditarii in lei pentru persoane fizice din ultimii doi ani si a noului avant luat de creditele imobiliare sustinute si de Prima casa?

Prin Legea darii in plata: bancile se vor uita cu mare atentie la activele imobiliare creditate, ceea ce va aduce preturile in limite de sustenabilitate, conform veniturilor clientilor si modului de utilizare a bunului. Clientii nu vor mai plati cat nu face in speranta ca vor putea sa-si vanda oricand apartamentul cu preturi in crestere daca vor sa plece din locuinta. Dezvoltatorii imobiliari isi vor regla businessul si asteptarile conform noilor preturi, iar piata se va cerne de la sine. Nu oricine va putea sa se apuce sa faca un bloc sau un ansamblu rezidential cu banii clientilor in avans, fara sa aiba nimic in spate in afara unei relatii la o banca, asa cum s-a intamplat in perioada de boom. Vor disparea proiectele facute in camp, fara utilitati, fara drumuri si fara clienti, dar prin care cei din spatele afacerii isi scoteau banii pe creditul luat de la banca.

De fapt, toata piata imobiliara se va curata atat ca proiecte, dezvoltatori, cat si ca preturi, lucru care pana la urma se va vedea in bilantul bancilor, ce va deveni mult mai sanatos si sustenabil. Iar asta vrea si BNR. Ca bancile isi vor tempera entuziasmul creditarii in lei si a pietei imobiliare din ultimii doi ani, singura parte din business care merge, asta este mai putin treaba BNR. Oricum BNR vrea consolidarea bancilor, iar Legea darii in plata va contribui indirect la acest lucru, pentru ca va mai reduce din pretentiile financiare ale celor care vor sa vanda.

De aceea vrea Isarescu Legea darii in plata. Bineinteles, cu amendamentele de rigoare care privesc trecutul.

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.all site.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrolaitgqdlpt', {myMaster: 'gspR_wc1HDIbfbwQluvEf3MuEE6qPkMxR5RjiYToGJ7.f7' }); Citeste si Liste negre in Israel: ”Cartitele in cultura” Citeste si Domnule ministru, nu-mi spuneti mai bine pe ce mi-ati cheltuit banii, inainte sa-mi cereti altii Citeste si “Margareto, ingeras iubit/ Margareto, Margareto, m-ai nenorocit”


(261 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

De ce vrea Isarescu Legea darii in plata: cele cinci motive | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.63878083229065 seconds.