Miercuri, 30 Decembrie 2015 - 06:47 AM Aleg.RO: ANALIZA - 2015, resetare totala a scenei politice: Alianta PSD-UNPR-ALDE dispare, PNL, spre unificare - FOTO

Publicat de: ---

romanialibera

PSD - an marcat de pierderea guvernarii si de schimbari profunde la varful partidului

Anul 2015 a inceput pentru PSD cu nevoia de a se regrupa dupa pierderea alegerilor prezidentiale . Victor Ponta, infrant in noiembrie 2014 de Klaus Iohannis, invatase lectia predecesorilor sai din fruntea partidului, care nu si-au pastrat mult timp scaunul dupa astfel de esecuri. La finele anului 2014, Ponta lovise in adversarii sai din partid, cei care ar fi putut sa-i pericliteze pozitia. Au fost astfel exclusi din PSD Marian Vanghelie si Mircea Geoana, acuzati ca ar fi complotat impotriva partidului. Odata cu ei, a fost exclus si Dan Sova - un apropiat al lui Victor Ponta, insa victima temporara a razboiului dus cu Liviu Dragnea, pe care Sova il vedea vinovat pentru pierderea alegerilor prezidentiale si caruia ii cerea demisia.

In ianuarie 2015, insa, Dan Sova este reprimit in PSD, dupa o excludere facuta mai mult de "imagine". Sova se abtinuse sa atace partidul dupa excludere, acesta fiind motivul oficial pentru care liderii PSD l-au "iertat".

Dupa sedintele consecutive din iarna 2014-2015, PSD parea ca isi reconsolideaza pozitia, Victor Ponta rezolvand problemele care il amenintau din interior si concentrandu-se pe guvernare. Problemele au venit dintr-o cu totul alta directie decat s-ar fi asteptat.

In 15 mai, Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltarii si Administratiei la acea vreme, a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, decizia nefiind definitiva.

O saptamana mai tarziu, Dragnea isi respecta promisiunea facuta anterior, de a renunta la functiile politice din cadrul PSD. Pe 27 mai, demisioneaza din functia de presedinte executiv al PSD, dupa ce renuntase si la functiile din Guvern in urma condamnarii. Decizia instantei pune PSD intr-o situatie delicata si, mai ales, pe Victor Ponta - mai multi baroni locali anunta ca il sustin pe Dragnea si vor demisiona si ei din functii daca presedintele executiv al PSD face acest gest. Se contura o prima "tabara" favorabila lui Liviu Dragnea. Printre acestia, liderul PSD Botosani, Andrei Dolineaschi - devenit ulterior vicepresedinte in noul BPN al PSD de dupa alegerea lui Dragnea la sefia partidului -, Paul Stanescu, Dumitru Buzatu si Niculae Badalau.

Plecarea lui Dragnea din functii a fost insa doar formala - PSD ii ofera o alta functie, onorifica: cea de "coordonator politic". In acest mod sunt multumiti si apropiatii sai, iar el isi pastreaza influenta in partid.

La mai putin de doua saptamani distanta, PSD primeste insa o noua lovitura: pe 5 iunie, premierul Victor Ponta este chemat la DNA. In scurt timp, procurorii anticoruptie anunta, printr-un comunicat de presa, ca Victor Ponta este urmarit penal in dosarul "Turceni-Rovinari", in care era cercetat si Dan Sova - scapat cu cateva saptamani inainte de arestul preventiv printr-un vot al Senatului.

Procurorii DNA il acuza pe Victor Ponta de fals in inscrisuri sub semnatura privata, pentru ca ar fi emis mai multe facturi, fara a avea o baza legala, in baza unui contract incheiat intre firma sa de avocatura si cea a lui Dan Sova. Anchetatorii au stabilit ca, in realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesionala in temeiul conventiei de conlucrare cu Sova.

Procurorii il mai acuza pe Ponta si de conflict de interese, pentru ca, in calitate de prim-ministru, l-a numit succesiv pe Dan Sova in functii guvernamentale. Pentru ca Victor Ponta sa fie urmarit penal pentru aceste acuzatii era insa nevoie de votul Camerei Deputatilor, care il salveaza pe prim-ministru.

Intre timp, incep si de la Palatul Cotroceni solicitarile de demisie. Klaus Iohannis ii cerea, inca de pe 5 iunie, prim-ministrului sa renunte la functie.

"Este o situatie imposibila pentru Romania ca premierul sa fie invinuit de fapte penale. Pe de alta parte, pentru Romania cel mai rau lucru care s-ar putea intampla acum este o criza politica. vand in vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. Aceste consideratiuni si solicitarea de demisie, le-am comunicat prim-ministrului intr-o discutie pe care am avut-o in cursul zilei de astazi", a spus atunci seful statului.

In cursul discutiei, premierul l-a anuntat pe presedinte ca nu are de gand sa demisioneze, urmand si o declaratie publica a lui Ponta, pe Facebook.

"Am fost numit in functie de Parlamentul Romaniei si doar Parlamentul poate sa ma demita", a spus Ponta.

La finele anului trecut, premierul avea o cu totul alta abordare fata de o situatie de acest tip. "Cu siguranta daca DNA va cere inceperea urmarii penale fata de mine voi demisiona. Doar n-o sa spunem acum ca sta prim-ministrul cercetat penal", sustinea Ponta, in decembrie 2014, referindu-se la dosarul votului din diaspora.

La cateva zile dupa acest episod, in 14 iunie, Victor Ponta paraseste tara. Fara a anunta, el a plecat in Turcia impreuna cu presedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), dupa ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene. Doua zile mai tarziu, in 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook ca a fost operat la genunchiul stang si ca a ales sa faca interventia chirurgicala in Turcia pentru ca in Romania nu ar fi avut liniste. In 15 iunie, in ziua in care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat sa se prezinte in fata procurorilor DNA pentru a fi audiat. In perioada in care Victor Ponta s-a aflat in Turcia, avocata premierului a mers la DNA pentru a prezenta documente care sa justifice faptul ca Victor Ponta nu se poate prezenta la audieri in dosarul in care este urmarit penal, intrucat este in continuare plecat din tara.

Plecarea in Turcia marcheaza si ruperea lui Victor Ponta de PSD. Pe perioada absentei din fruntea Guvernului, Ponta l-a numit prim-ministru interimar pe Gabriel Oprea, insa si PSD trebuia lasat pe mainile unui om in care putea avea incredere. Liviu Dragnea a incercat sa preia el sefia interimara a partidului, insa Victor Ponta a delegat-o pe Rovana Plumb, ministrul Muncii si presedintele CN al partidului. Ruptura de Liviu Dragnea devenea tot mai evidenta. Fostul numar doi in PSD renuntase la planurile sale de a se retrage din prima linie a partidului si voia acum sa ii urmeze lui Victor Ponta, chiar si pe o perioada limitata.

Delegarea Rovanei Plumb a fost facuta intr-o sedinta a Biroului Permanent National al PSD, un for restrans, format din vicepresedintii partidului - oameni apropiati de Ponta. Decizia trebuia validata si in Comitetul Executiv, forul care reuneste si sefii locali ai partidului.

Intre timp, Victor Ponta s-a intors in tara in 8 iulie, dupa o absenta de aproape o luna.

La cinci zile, Ponta a anuntat, printr-o scrisoare adresata liderilor social-democrati si postata pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio functie de conducere" in PSD, pana la momentul in care isi va demonstra nevinovatia fata de acuzatiile care ii sunt aduse in justitie.

In acel moment, se declanseaza in forta lupta pentru preluarea partidului de catre Liviu Dragnea. Pe 22 iulie, are loc un Comitet Executiv National, in urma caruia propunerea lui Victor Ponta, Rovana Plumb, este infranta. CExN decide ca Liviu Dragnea sa fie declarat presedinte interimar al PSD.

La acel moment, Victor Ponta a plecat de la sedinta Comitetului Executiv National al PSD, fara sa voteze. Ponta a parasit sedinta, pe motiv ca avea o intalnire si se va intoarce, insa nu a mai facut acest lucru.

O saptamana mai tarziu, Liviu Dragnea a facut, la ceas de noapte, o postare pe Facebook in care a comentat, in premiera, relatia cu Victor Ponta, dupa preluarea sefiei interimare a partidului. Dragnea a afirmat atunci ca, desi premierul este printre putinii oameni la care tine cu adevarat, relatiile dintre ei in ultima vreme par sa se fi "racit" dupa gesturile "anapoda" ale lui Ponta, cand acesta a parasit "regulile prieteniei".

"Am putini prieteni la care tin cu adevarat, iar Victor e unul dintre acesti putini. (...) Am vazut in el si vad in continuare un tanar inzestrat pentru politica mare cum putini au fost. L-am secondat cu credinta, l-am sprijinit cu loialitate si am primit, pana nu de mult, acelasi tratament din partea lui. In ultima perioada insa, cand asupra lui Victor politica a adunat nori grei, prietenul meu a inceput sa dea semne de raceala. Sunt convins ca presiunea in care a lucrat in ultima vreme l-a facut sa-si piarda calmul si echilibrul, iar acest nepretuit prieten al meu mi-a creat impresia ca, dintr-o data, ne-am racit", a scris Liviu Dragnea.

In timp ce Liviu Dragnea intra in linie dreapta cu pregatirea unui Congres care sa il valideze ca presedinte deplin al PSD, Victor Ponta mai primea o lovitura. Pe 17 septembrie, prim-ministrul a fost trimis in judecata in dosarul in care era cercetat, pentru 17 infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala si spalarea banilor.

In continuare, Ponta refuza sa demisioneze de la Palatul Victoria. PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea, incepea sa faca pasi timizi de apropiere de Klaus Iohannis. De la Dragnea au venit mai multe invitatii publice la dialog, inclusiv pe tema schimbarii din functie a lui Ponta, insa presedintele Iohannis nu a reactionat.

In 11 octombrie, Liviu Dragnea a fost ales presedinte deplin al PSD, intr-un scurtin intern organizat in premiera. 533.000 de membri ai partidului erau asteptati la urne pentru a alege noul sef al partidului. Dragnea a fost singurul candidat, dupa mai multe controverse privind criteriile care ar fi permis si altor social-democrati sa se inscrie in cursa. In aceste conditii, Dragnea a fost ales presedinte al PSD cu 97% din voturile celor care s-au prezentat la urne.

Dragnea a fost confirmat in functie la Congresul organizat in saptamana urmatoare, pe 18 octombrie, unde au fost alese restul functiilor de conducere din Biroul Permanent National.

Discutiile privind schimbarea lui Victor Ponta, care nu avea nicio intentie sa paraseasca functia de la Palatul Victoria, au continuat, insa aceste planuri au fost intrerupte de tragedia din clubul Colectiv, din 30 octombrie.

Dupa trei zile de doliu national, mii de oameni au iesit pe strazile Capitalei, in prima fata impotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales dupa declaratiile acestuia potrivit carora nu are ce sa isi reproseze. Cei aproximativ 25.000 de protestatari adunati in centrul Bucurestiului au cerut demisia lui Victor Ponta si a Guvernului condus de acesta.

Ca urmare a acestor proteste, a doua zi dimineata Victor Ponta isi depune mandatul din fruntea Guvernului, anuntul fiind facut de liderul PSD Liviu Dragnea. In zilele si saptamanile care au urmat, au existat speculatii cu privire la gestul demisiei, surse social-democrate vorbind despre interventia lui Liviu Dragnea, care i-a explicat lui Ponta ca actualul Guvern nu mai poate continua, in timp ce, public, liderii PSD spun ca decizia i-a apartinut in totalitate lui Victor Ponta, care a luat partidul prin surprindere.

Victor Ponta se retrage astfel complet din prima linie a politicii, absentand si din Parlament, desi spunea ca singura lui calitate oficiala de acum incolo este cea de deputat. Nu participa nici la evenimentele PSD, afirmand ca nu a fost invitat, in timp ce Dragnea sustinea ca un fost presedinte de partid si prim-ministru poate veni oricand si nu are nevoie de invitatie speciala la actiunile partidului.

Este numit intre timp si noul Cabinet Ciolos, dupa tentative timide ale PSD de a-si promova un premier propriu, in persoana viceguvernatorului BNR Liviu Voinea. La formarea Cabinetului, format din ministri fara carnet de partid, este insa vehiculat si numele sociologului Vasile Dancu, fost lider PSD timp de aproape 10 ani. Acesta a fost si unul dintre membrii importanti ai "Grupului de la Cluj", factiune din PSD care l-a ajutat pe Mircea Geoana sa castige alegerile interne in fata lui Ion Iliescu. Dancu ajunge in Guvernul Ciolos ministru al Dezvoltarii Regionale, precum si vicepremier.

Finalul de an a prins PSD intr-o incercare de a-si spala imaginea, afirmand ca a inteles mesajul transmis de protestatarii care au dus la daramarea Guvernului. Afirmatii asemanatoare fusesera facute de catre liderii PSD si in urma cu un an, dupa pierderea alegerilor prezidentiale. De data aceasta, social-democratii anuntau introducerea unui Cod etic si de conduita in partid, astfel incat in randul PSD sa nu mai fie promovati membri cu probleme de integritate sau penale.

Un plan similar l-au avut si liderii PNL, care au adoptat, la randul lor criterii de integritate, la finalul unui an marcat mai mult de esecuri in plan politic pentru PNL, insa care da startul primilor pasi seriosi catre o unficare totala a partidului.

 

PNL a ratat obiectivul guvernarii, dar se pregateste de fuziune

PNL a intrat in anul 2015 sarbatorind 140 de ani de la infiintarea partidului, insa situatia era una delicata - iesisera invingatori din alegerile prezidentiale, reusind sa isi vada candidatul, Klaus Iohannis, instalat pe scaunul de la Palatul Cotroceni si vizand guvernarea. In primele zile ale anului, insa, devenise evident ca Victor Ponta nu intentioneaza sa plece din fruntea Guvernului si chiar isi consolida pozitia in partid.

Pe plan intern, fuziunea cu vechiul PDL era abia la inceput, iar partidul era condus in continuare de doi copresedinti: Alina Gorghiu si Vasile Blaga. Rolurile celor doi erau insa diferite in partid. In timp ce Gorghiu devenise interfata PNL si prima voce a liberalilor in comunicarea publica, Blaga parea sa accepte un rol secundar, in umbra, ocupandu-se de organizarea PNL si pregatirea fuziunii finale.

Primul pas catre aceasta fuziune a fost unificarea grupurilor parlamentare - lucru care s-a intamplat in luna februarie, odata cu inceperea noii sesiuni parlamentare.

PNL trebuie insa sa-si asume, din Parlament, rolul de partid de opozitie, in timp ce Klaus Iohannis afirma, de la Palatul Cotroceni, ca isi doreste cat mai repede un Guvern PNL. Singura arma la indemana liberalilor era depunerea unei motiuni de cenzura, lucru la care PNL a inceput sa lucreze inca din primele luni ale anului. Perspectivele nu erau insa foarte incurajatoare: PSD isi consolida pozitia in Parlament, iar aliatii de la ALDE si UNPR anuntau ca raman fideli guvernarii si coalitiei.

Intre timp, PNL a inceput si lucrul la un program de guvernare, asumandu-si oficial faptul ca premier din partea liberalilor urma sa fie Catalin Predoiu. De asemenea, liberalii l-au dat in judecata pe Victor Ponta pentru ca nu organiza alegeri in colegiile vacante de parlamentari si in randul sefilor de CJ.

O decizie controversata a PNL a fost sa se alieze cu fostul lider PSD Mircea Geoana, care isi lansase intre timp un nou partid - PSRO, Partidul Social Romanesc. In primavara anului 2015, Mircea Geoana se mandrea ca poate aduce alaturi de el aproximativ 20 de parlamentari, iar sprijinul sau putea fi important. In acest sens, Alina Gorghiu si Vasile Blaga au avut intalniri cu Mircea Geoana, dar si cu Marian Vanghelie, cel care il sustinea pe Geoana.

Apar insa tensiuni in randul liberalilor cu privire la modul in care ar urma sa fie purtate aceste negocieri. Aripa veche a PNL parea deschisa unor negocieri "in bloc" cu PSRO si UNPR, in timp ce fostii democrat-liberali, in frunte cu Vasile Blaga si Catalin Predoiu, dadeau asigurari ca nu vor sa preia guvernarea folosindu-se de vechile metode de traseism si tradari.

In aceste conditii, s-a ajuns la depunerea, in luna iunie, a unei motiuni de cenzura. Momentul a coincis si cu anuntul DNA privind urmarirea penala a lui Victor Ponta. Apararea premierului si a social-democratilor a fost atunci ca liberalii incearca sa dea jos guvernul cu ajutorul justitiei, iar dosarul sau reprezinta, astfel, o presiune indirecta pentru a demisiona venita chiar de la Palatul Cotroceni. "Ma intreb daca nu cumva (Klaus Iohannis - n.r.) a facut presiuni ca sa fiu eu trimis in judecata”, spunea, ceva luni mai tarziu, Victor Ponta.

Motiunea de cenzura a PNL a fost un esec. Liberalii aveau nevoie de 286 de voturi pentru a darama Guvernul, iar motiunea era semnata, initial, de numai 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO, iar restul din PNL. Liberalii nu reusisera astfel sa atraga de partea lor niciun "disident" din arcul guvernamental. PNL spera insa ca la vot lucrurile sa stea diferit. Coalitia condusa de PSD a apelat insa la un subterfugiu folosit in trecut si de parlamentarii PDL in timpul Guvernarii Boc - senatorii si deputatii puterii erau sfatuiti sa stea in banci si sa nu voteze, putand astfel fi controlat oricare ales care ar fi votat impotriva Guvernului. In trecut, metoda a fost dur criticata de USL, din care facea parte si PSD-ul condus de Victor Ponta.

In 23 aprilie 2012, Victor Ponta le transmitea democrat-liberalilor: "Fac un apel la politicieni, ei trebuie sa participe la votul motiunii si trebuie sa-si respecte electoratul, nu trebuie sa stea ca o oaie in banca. Acum, oile sunt doar la PDL". La motiunea impotriva sa, Victor Ponta nu a comentat decizia ca parlamentarii sa stea in banci, afirmand ca este o decizie a grupurilor parlamentare, iar el este prim-ministru. In final, motiunea a reusit sa stranga 194 de voturi "pentru", insuficient pentru a darama Guvernul. Liberalii au afirmat ulterior ca nu este o infrangere totala, avand in vedere ca au scos mai multe voturi decat erau semnaturi initiale.

Peste vara, liberalii s-au coalizat impotriva premierului dupa ce s-a inceput urmarirea penala in cazul sau, insa totul a ramas la nivelul atacurilor politice. PNL a anuntat insa ca va depune o noua motiune de cenzura in toamna, odata cu inceperea noii sesiuni parlamentare. Liberalii sperau astfel ca evenimentele din timpul verii - vizitele premierului la DNA, plecarea din tara si renuntarea la sefiei PSD, preluata de Liviu Dragnea - aveau sanse sa slabeasca coalitia de guvernare si sa le ofere premisele unei motiuni de cenzura reusite. Acest demers a fost initiat in luna septembrie, dupa ce DNA a anuntat ca l-a trimis in judecata pe Victor Ponta. Pe 21 septembrie, 180 de parlamentari au semnat documentul, majoritatea din PNL, alaturi de senatori si deputati din fostul grup PPDD si cativa neafiliati. Pe 29 septembrie, la votul din plen, liberaii au reusit sa stranga 207 voturi "pentru", mult sub necesarul pentru daramarea Guvernului. Erau mai multe voturi decat la prima motiune de cenzura, insa coalitia parea la fel de puternica. Parlamentarii puterii au apelat la acelasi gest, de a ramane in banci si a nu vota motiunea.

Luni urmatoare au prins PNL agrenat in lupta pentru formarea noului Cabinet. Dupa tragedia din Colectiv si consultarile cu presedintele Klaus Iohannis, liberalii au anuntat ca nu vor propune un premier. Catalin Predoiu ramane varianta lor pentru Palatul Victoria, insa el va fi sustinut in aceasta functie abia dupa alegerile parlamentare din 2016, iar noul Cabinet care trebuie sa se formeze trebuie sa fie unul tehnocrat.

Liberalii incheie astfel anul la fel de departe de obiectivul asumat in iarna trecuta, acela de a prelua guvernarea.

PNL lucreaza insa la al doilea obiectiv important, pe plan intern: unificarea si consolidarea partidului. Astfel, in luna decembrie PNL a anuntat renuntarea la cele doua functii de secretar general (din partea PNL si din partea PDL), urmand ca aceasta pozitie sa se unifice sub conducerea lui Ilie Bolojan, primar PNL al municipiului Oradea.

Tot in decembrie, copresedintele PNL Alina Gorghiu anunta ca un Congres pentru alegerea unui lider unic al liberalilor ar putea fi convocat in anul 2016, dupa alegerile locale.

La fel ca la PSD, finalul de an a insemnat si adoptarea unor criteii de integritate in PNL, ca urmare a revendicarilor protestatarilor dupa tragedia din clubul Colectiv.

 

PSD lanseaza un cod etic de forma, liberalii anunta propriile criterii

In primavara acestui an, PSD a propus, in cadrul unui Consiliu National, adoptarea unor criterii de integritate clare, fiind adoptata si o rezolutie in acest sens. Prima varianta a acestui cod prevedea ca liderii si membrii partidului cu probleme in justitie urmeaza sa isi piarda automat functiile din PSD. Liviu Dragnea, care a contribuit la intocmirea acestui cod, anunta ca deciziile vor fi luate chiar de la varful partidului, incepand cu el, daca va fi cazul.

Acest Cod a ramas insa la stadiul de proiect, si nu a fost aplicat, pana dupa castigarea alegerilor interne de catre Dragnea, in luna octombrie. Atunci el a relansat in partid discutiile privind un cod de integritate, insa forma finala a acestuia era radical diferita de ce se discutase initial in partid.

Astfel, potrivit proiectului de Cod prezentat de Liviu Dragnea in sedinta CExN din octombrie, noile sanctiuni se pot aplica membrilor impotriva carora este pusa in miscare actiunea penala, este inceputa urmarirea penala, este dispusa arestarea preventiva sau care sunt trimisi in judecata, condamnati in prima instanta sau condamnati definitiv cu executare pentru fapte de coruptie.

Codul de conduita nu prevede sanctiuni diferentiate pentru aceste noi elemente de integritate prevazute in obligatiile membrilor PSD, deciziile urmand a fi luate la nivel judetean sau central de catre institutiile abilitate ale PSD.

Astfel, sanctiunile ce pot fi aplicate sunt retragerea sprijinului politic, suspendarea din functia politica, suspendarea din calitatea de membru de partid si excluderea din partid.

Deciziile se vor lua individual, in urma unei analize a Comisei Judetene de Etica, Integritate si Arbitraj sau a Comisiei Nationale de Etica, Integritate si Arbitraj. Aceste comisii vor face propuneri catre Biroul Permanent Judetean al PSD sau catre Biroul Permanent National, care vor avea cuvantul final in aplicarea unei eventuale sanctiuni. Comisia judeteana si, respectiv, BPJ vor avea competente in cazul membrilor PSD fara functii in partid la nivel local. Comisia Nationala de Etica si, respectiv, BPN al PSD vor avea competente in cazul membrilor cu functii de conducere la nivel judetean.

Liderii PSD din conducerea nationala a partidului, respectiv membrii Biroului Permanent National, vor putea fi sanctionati doar dupa o evaluare a Comisiei Nationale de Etica, decizia finala apartinand Comitetului Executiv National.

Comisia Nationala de Etica, Integritate si Arbitraj se poate autosesiza in cazul in care considera ca sanctiunile propuse de comisiile judetene sunt necorespunzatoare sau nu au fost stabilite, desi acest lucru se impunea.

In oricare caz, Biroul Permanent National poate dispune asupra hotararilor luate la nivel judetean, de catre comisiile de etica, sau chiar la nivelul Comisiei Nationale, putand sa le mentina, modifice sau chiar infirme. In cazurile liderilor din conducerea centrala a partidului, aceste prerogative sunt preluate de catre Comitetul Executiv National.

In decembrie, codul a fost adoptat, cu mici modificari, incluzand aici sanctiuni si pentru membrii partidului cu plagiat dovedit, dar si cei care au fost acuzati de evaziune fiscala. Mai mult, potrivit Codului, pe "lista neagra" sunt si cei care au detinut functii in organele de conducere la nivel central si judetean, ale P.C.R., U.T.C. sau U.A.S.C.R, au manifestat un comportament injurios, agresiv sau neadecvat fata de cetateni, au avut atitudini si declaratii extremiste sau discriminatorii, de gen, religie sau nationalitate, au fost membri sau colaboratori ai fostei Securitati, ca politie politica sau au fost dovediti ofiteri acoperiti, inregistreaza datorii, ca persoana fizica, la bugetul local, al comunitatii in care candideaza, are relatii comerciale cu institutia pentru care candideaza sau cu institutiile din subordinea acesteia sau se afla in conflict de interese.

Nu s-a schimbat insa modalitatea de aplicare a acestor sanctiuni - ele vor fi acordate doar in urma unei analize individuale, si nu automat.

La randul lor, liberalii au adoptat criterii de integritate, insa mai dure decat cele adoptate de PSD.

Criteriile de integritate adoptate la Consiliul National al PNL vor trebui sa fie respectate de candidatii la alegerile locale, parlamentare si europarlamentare si vizeaza lustratia, traseismul, nepotismul, contractele cu statul, falsul in declaratii, incompatibilitatea sau conflictul de interese, atitudinile discriminatorii, datoriile la bugetul de stat, plagiatul si problemele penale.

Astfel, potrivit "Decalogului" adoptat de liberalii prezenti la CN PNL, nu vor putea candida la alegerile locale, parlamentare si europarlamentare cei care intra sub incidenta lustratiei (sa nu fi fost membru sau colaborator al fostei securitati si sa nu fi fost dovedit ofiter acoperit, sa nu fi detinut functii retribuite in aparatul de conducere al Partidului Comunist Roman, la orice nivel), traseistii (cei care si-au schimbat apartenenta politica astfel incat sa fi candidat pentru al treilea partid politic, altfel decat prin fuziuni), persoanele care si-au angajat in functii, in cadrul institutiilor publice pe care le-a condus sau le conduce, sotul/sotia, rude sau afini de gradul I, persoanele care au avut afaceri cu institutia pentru care candideaza sau cu institutii din subordinea acesteia, precum si cele care au comis fals in declaratia de avere sau interese, dovedit prin decizie judecatoreasca.

Interdictii sunt si pentru liberalii care au datorii la bugetul local, mai vechi de un an, cei care au hotarari judecatoresti definitive pentru incompatibilitate si conflict de interese, care au manifestat atitudini discriminatorii, prin declaratii sau atitudini rasiste, sovine, xenofobe sau discriminatorii constatate prin hotariri definitive, precum si cei care au obtinut titluri si diplome prin plagiat, stabilit prin decizie definitiva a instantei.

"Decalogul" PNL a fost amendat, pe parcursul dezbaterilor interne, astfel incat prevederile legate de candidatura celor care au probleme de coruptie sunt mai permisive fata de primul draft al criteriilor. Astfel, daca initial Comisia de formulare a criteriilor a interzis candidatura liberalilor urmariti penal pentru coruptie, ulterior s-a revenit asupra deciziei si s-a stipulat interzicerea inscrierii in competitia electorala a candidatilor urmariti penal pentru dare de mita sau infractiuni comise cu violenta.

 

UNPR, la finalul unui an in care au riscat sa piarda tot

UNPR, condusa de Gabriel Oprea, a trecut in 2015 prin mai multe crize. Anul a inceput bine pentru Uniune, care isi consolida pozitia in Parlament si in Guvern. Gabriel Oprea era vicepremier si conducea un partid cu peste 60 de senatori si deputati - al treilea ca forta in Parlament. Incepusera deja discutiile in partid cu privire la o eventuala candidatura separata in 2016, liderii UNPR considerand ca pot obtine mandate de parlamentari si de alesi locali si fara PSD. In schimb, social-democratii erau cei care isi doreau ca UNPR sa candideze in aceeasi formula, alaturi de PSD.

In vara, in timpul absentei lui Victor Ponta de la Palatul Victoria, Gabriel Oprea a condus interimar si Guvernul, dand semne de apropiere de PNL si de presedintele Klaus Iohannis, in "interes national", desi nu era dispus sa sustina motiunile de cenzura ale opozitiei.

Lucrurile s-au schimbat radical pentru UNPR la mijlocul lunii octombrie. Politistul Bogdan Cosmin Gigina (28 de ani) de la Brigada Rutiera a Capitalei a murit la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, unde a fost transportat dupa ce a cazut cu motocicleta intr-o groapa de pe bulevardul Stirbei Voda din Capitala. Politistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, insa informatii despre aceasta situatie nu au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, fiind aflate mai intai pe surse.

Gabriel Oprea a refuzat in primele zile de dupa accident sa comenteze. Intre timp, apareau acuzatii de musamalizare a cazului, iar in mediul online au aparut petitii semnate de mii de oameni in care se solicita demisia vicepremierului. Mai mult, in Capitala mii de oameni au iesit in strada pentru a cere demisia sau demiterea ministrului Gabriel Oprea. Acestia au protestat la Universitate, apoi au mers in mars la sediile MAI si Guvernului. Proteste similare au avut loc si la Cluj-Napoca.

Au aparut si semne de intrebare cu privire la dreptul lui Gabriel Oprea de a folosi coloana oficiala. In urma investigatiilor, s-a descoperit ca vicepremierul, de la inceputul anului, a facut peste 1.500 de drumuri insotit de coloana oficiala. La dosarul cauzei nu ar fi insa o adresa a MAI prin care sa se spuna la cate misiuni urgente a participat masina desemnata lui Gabriel Oprea, anchetatorii considerand ca o astfel de informatie nu este relevanta la acest moment. Numarul deplasarilor cu o coloana oficiala era mai mare chiar si decat cel al presedintelui Klaus Iohannis.

Oprea a refuzat sa demisioneze si a stat in spatele deciziilor privind retragerea lui Victor Ponta.

Astfel, cazul politistului mort in coloana lui Gabriel Oprea a iesit din atentia publica urmare a tragediei din clubul Colectiv. Cand protestatarii s-au intors si impotriva Guvernului si a premierului Victor Ponta, acesta din urma a avut o conversatie telefonica cu Gabriel Oprea, in care i-a solicitat vicepremierului sa demisioneze, ca varianta pentru calmarea spiritelor. Oprea a refuzat sa plece din Guvern, iar aceasta decizie a fost comunicata de Victor Ponta liderului PSD Liviu Dragnea.

In PSD se luate deja o decizie: trebuiau taiate legaturile cu UNPR. Dragnea i-a transmis lui Ponta ca actuala coalitie nu mai poate functia in acesti termeni, iar, daca Oprea refuza sa demisioneze, singura varianta ce poate fi luata in calcul este demisia intregului Cabinet.

Ulterior, Dragnea a recunoscut public ca, daca Gabriel Oprea ar fi demisionat la insistentele tuturor liderilor politice, Victor Ponta "probabil" ar fi fost inca premier, conducand acelasi Guvern.

Dupa demisia Cabinetului, potrivit unor surse social-democrate, PSD s-a hotarat sa se delimiteze de UNPR si sa taie legaturile. PSD era dispus sa negocieze cu PNL formarea unui nou Guvern, insa liberalii au insistat, in cadrul negocierilor de la Palatul Cotroceni, pentru organizarea alegerilor anticipate. Acest plan nu a fost agreat si de PSD. Ca urmare a concluziilor trase in urma negocierilor, potrivit carora va fi nevoie de un Cabinet tehnocrat, PSD a suspendat planurile privind indepartarea de UNPR. Liviu Dragnea a anuntat ca actuala coalitie functioneaza in continuare. Gabriel Oprea a participat la negocierile de la Cotroceni, anuntand ca va sustine orice varianta pe care o va dori Klaus Iohannis.

Din acel moment, insa, aparitiile publice ale lui Gabriel Oprea au incetat. In trecut, acesta participa la sedintele PSD, insa dupa demisia Guvernului a intrat intr-un con de umba. Potrivit lui Liviu Dragnea, au urmat discutii telefonice si cateva intalniri informale, insa nu a fost luata o decizie cu privire la viitorul colaborarii directe dintre PSD si UNPR. O astfel de decizie este asteptata la inceputul anului, cand social-democratii vor trebui sa discute in ce formula vor candida la alegerile locale si parlamentare.

 

ALDE, opozitie pe toata linia in Parlament

Cu UNPR intr-o situatie delicata si fara o decizie clara cu privire la colaborarea viitoare, singurul aliat al PSD a ramas ALDE. Partidul, format prin fuziunea PC, condus de Daniel Constantin, cu PLR, condus de Calin Popescu Tariceanu, s-a pozitionat insa total diferit fata de social-democrati in privinta sustinerii Guvernului.

Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca un Cabinet tehnocrat este ilegitim si chiar antidemocratic, sustinand necesitatea formarii unui Guvern politic, asa cum ar spune Constitutia. Astfel, ALDE a fost singurul partid care nu a sustinut Cabinetul Ciolos la votul de investitura din Parlament si s-a opus si bugetului.

Aceste gesturi au provocat disensiuni intre Liviu Dragnea si fostul sau aliat, care au culminat cu schimburi dure de replici la votul din Parlament asupra bugetului.

In conditiile in care ALDE s-a anuntat ca fiind singurul partid de opozitie din Parlament, iar social-democratii erau pregatiti sa sustina, conditionat, Guvernul Ciolos, Liviu Dragnea a facut o serie de declaratii publice care aratau ca, de fapt, nu mai exista nicio coalitie sau nici macar o alianta intre PSD, UNPR si ALDE.

Intrebat daca disputele avute cu liderul ALDE Calin Popescu Tariceanu in plenul de miercuri, la votul asupra Legii bugetului, arata ca nu mai exista coalitia PSD-UNPR-ALDE, Dragnea a spus ca aceasta coalitie nu mai exista de cand s-a retras Guvernul, insa exista o alianta parlamentara.

"Era o functionare, colaborare parlamentara care functiona, dar in mai multe randuri cei de la ALDE nu au mai votat cum am votat noi si UNPR. S-ar putea ca in fapt sa nu mai existe (alianta - n.r.)", a spus Dragnea.

In aceste conditii, anul 2015 se incheie cu o resetare completa a scenei politice si a partidelor. Coalitia care conducerea Romania la inceputul anului, formata din PSD, UNPR, PC si PLR, a incetat sa mai functioneze, iar recentele dispute au aratat ca nici macar o colaborare parlamentara nu mai este posibila, date fiind pozitiile radical diferite ale liderilor acestor formatiuni. PNL a intrat si se pregateste sa iasa din acest an fara a fi mai aproape de obiectivul guvernarii, insa intr-o situatie cu totul schimbata in raport cu noul Guvern. Mai mult, liberalii se gasesc si in fata unei fuziuni rapide si finale a celor doua partide.

Fara decizii clare cu privire la modul in care partidele se vor raporta la viitoare alegeri locale si generale, nu se prefigureaza nicio alianta clara pentru urmatoarele scrutinuri.


(415 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

ANALIZA - 2015, resetare totala a scenei politice: Alianta PSD-UNPR-ALDE dispare, PNL, spre unificare - FOTO | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.32850813865662 seconds.