<span itemprop="copyrightHolder provider sourceOrganization" itemscope itemtype="http://schema.org/Organization" itemid="http://www.wall-street.ro"> <meta itemprop="name" content="WallStreet.ro"/> <meta itemprop="url" content="http://www.wall-street.ro"/>

Noul Cod Fiscal a fost aprobat in varianta finala la inceputul lunii septembrie, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul in Parlament pentru a avea loc o dezbatere publica "asa cum se cuvine", mai ales in urma semnalelor de alarma trase de Banca Nationala asupra dezechilibrelor produse prin introducerea simultana a numeroase masuri de relaxare fiscala, care ar fi pus in pericol macrostabilitatea economica si ar fi condus la un deficit prea mare.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal in Parlament, dupa dezbateri, au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 si de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe constructii speciale (taxa pe stalp) de la 1 ianuarie 2017, cu exceptia constructiilor agricole, pentru care eliminarea impozitului se aplica din 2016, precum si eliminarea supraaccizei la carburanti, de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusa prevederea potrivit careia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe cladirile si terenurile neingrijite, de la 1 ianuarie 2016.

Cota de TVA se va reduce la inceputul anului viitor de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrarile de carti, manuale, ziare si reviste, nivel care se va aplica si pentru evenimentele sportive si culturale, in prezent fiind impusa o cota de 24% pentru acestea.

In schimb, noul Cod Fiscal creste sarcina fiscala a persoanelor fizice autorizate (PFA), pentru care a fost introdusa obligatoriu contributia la pensii de 10,5% din venitul net realizat, plafonata la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, masura care a starnit nemultumirea celor vizati, aceasta aplicandu-se indiferent daca persoana respectiva are si statutul de salariat. In prezent, PFA-urile achita contributia la pensii daca obtin doar venituri din activitati independente.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale Codului Fiscal se refera la reducerea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, aplicat de anul viitor pentru castigurile aferente acestui an, iar din 2017 se va adauga o cota de 5,5% datorata la bugetul de asigurari de sanatate. Initial, actul normativ prevedea aplicarea din 2017, pentru dividendele aferente anului 2016, insa masura a fost devansata ulterior prin ordonanta de urgenta a Guvernului, adoptata recent de Parlament prin proiect de lege.

Aceasta mai prevede reducerea cotei TVA pentru furnizarea de apa, de la 20% la 9%, majorarea plafoanelor in care se incadreaza o microintreprindere, de la 65.000 euro la 100.000 euro, precum si impozitarea diferentiata a acestora in functie de numarul angajatilor. Astfel, se pastreaza impozitul pe venit de 3% pentru firmele fara angajati, dar scade la 2% daca firma are un salariat si la 1% daca angajeaza doua persoane. Facililitatea fiscala este aplicata pentru angajati cu norma intreaga sau cu fractie de norma, dar care cumuleaza impreuna o norma intreaga.

Ministerul Finantelor Publice a anuntat, pe 18 decembrie, ca a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, care clarifica prevederile Codului fara sa modifice regulile stabilite de acesta.

Un alt subiect care a ocupat un spatiu semnificativ in agenda economica a anului, in special a bancherilor si a parlamentarilor, s-a referit la legea insolventei persoanelor fizice. Proiectul a fost initiat anul trecut de catre deputatul PSD Ana Birchall, care a accelerat discutiile in Parlament la inceputul acestui an, in special dupa izbucnirea crizei francului elvetian la mijlocul lunii ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei (SNB) a lasat liber cursul de schimb euro-CHF, renuntand la plafonul minim de schimb valutar de 1,2 franci/euro. Numai in prima zi dupa decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% fata de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, si a continuat sa creasca, atingand un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Saltul brusc al monedei elvetiene a afectat puternic clientii bancilor cu credite in franci elvetieni, multi ajungand in imposibilitatea de a-si plati datoriile. Acestia au cerut autoritatilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie in lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, iesind in strada de trei ori pana la jumatatea anului si generand discutii ample in Parlament. Totusi, problema a ramas fara o rezolvare concreta pana in prezent, avand in vedere ca BNR a pus presiune asupra legislativului, motivand ca masura nu ar fi constitutiva si ar pune in pericol stabilitatea sistemului bancar.

Pe de alta parte, banca centrala a recomandat bancilor care au acordat credite in franci elvetieni sa ajunga de comun acord cu clientii la solutii pentru rezolvarea problemelor si sa imparta cu acestia povara in mod echitabil, ceea ce nu s-a intamplat in realitate, cu cateva exceptii. Mai mult, bancile au refuzat sa negocieze cu clientii in cadrul unui proces amplu de negociere in care au fost reprezentati de o asociatie a utilizatorilor de servicii financiare, alaturi de avocati si specialisti. Negocierile au esuat dupa circa trei luni de discutii concrete pe tipologii de credite, fara oferte echitabile din partea bancilor pentru clienti.

Astfel, initiatorul proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice, care a avut in paralel in dezbatere si un proiect de conversie a creditelor, la care s-a renuntat pe parcurs, a accelerat discutiile in comisiile de specialitate din Parlament, devenite tensionate si aprinse in privinta anumitor aspecte, asa incat proiectul a fost adoptat pe 20 mai si promulgat de presedinte pe 18 iunie si urma sa intre in vigoare la finele acestui an. Intre timp, normele de aplicare a actului normativ nu au fost adoptate inca, iar CSM a cerut o amanare pe motiv ca nu exista suficient personal care sa analizeze dosarele celor care solicita declararea falimentului personal.

Ca atare, Guvernul a amanat, printr-o ordonanta de urgenta adoptata pe 23 decembrie, aplicarea legii pana in decembrie 2016, explicand ca a fost stabilit un plan de actiune la nivelul Executivului pentru perioada urmatoare, astfel incat toti pasii sa fie parcursi, una dintre etape vizand constituirea comisiilor de insolventa, la nivel central, si stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor. Astfel, prin masura aprobata, se asigura timpul necesar pentru procesul de consultare publica asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de catre Guvern.

Birchall a apreciat, pe de alta parte, ca amanarea cu un an a aplicarii legii insolventei persoanelor fizice este o greseala si un lucru nedrept la adresa tuturor celor care asteapta sansa unei redresari financiare, iar motivul amanarii, respectiv intarzierea elaborarii normelor de aplicare, este nefundamentat.

Mai mult, tensiunile dintre banci si clientii acestora, ajunse in acest an la apogeu pe fondul problemelor din anii trecuti ramase nerezolvate, al numeroaselor litigii aflate pe rolul instantelor, in special pe tema clauzelor abuzive, si amplificate de criza francului elvetian, au condus la aparitia proiectului de lege privind darea in plata, prin care debitorii pot stinge creditele cu garantii imobiliare doar prin inapoierea imobilului adus drept garantie, fara a mai fi urmarit pentru recuperarea altor sume.

Proiectul de lege, initiat de deputatul Daniel Zamfir, cu sustinerea avocatului Gheorghe Piperea, prevede ca, la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.