Luni, 28 Decembrie 2015 - 06:03 AM Aleg.RO: ANALIZA - Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicari de imunitate, voturi controversate si dispute pe legi

Publicat de: ---

romanialibera

Anul 2015 in Parlament a fost marcat de un şir lung de voturi controversate privind ridicarea imunităţii unor aleşi, după promisiunile că aceştia nu se vor mai opune solicitărilor justiţiei, dar şi de dispute privind modificarea Codului Penal şi adoptarea Codului Silvic sau a legilor electorale, scrie Mediafax . 

Anul 2015 a debutat cu promisiunea partidelor şi a aleşilor că nu vor mai sta in calea justiţiei, după protestele şi solicitările romanilor din timpul alegerilor prezidenţiale din 2014. Primul test a fost dat la votul privind ridicarea imunităţii Elenei Udrea, unde deputaţii au votat şi aprobat şase solicitări ale DNA. Două luni mai tarziu, insă, şi-au salvat din nou un coleg, urmand un şir de voturi controversate pentru politicieni importanţi din Romania, in frunte cu premierul de atunci, Victor Ponta.

Voturile controversate pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor

Parlamentul a fost chemat să voteze asupra ridicării imunităţii a nouă deputaţi şi senatori: Victor Ponta (premier in exerciţiu), Darius Valcov (ministru al Finanţelor), Dan Şova, Cătălin Teodorescu, Ioan Oltean, Ion Ochi, Theodor Nicolescu, Varujan Vosganian şi Elena Udrea. Dan Şova a ajuns chiar de trei ori in faţa colegilor, in timp ce Elena Udrea de două ori, pentru astfel de voturi, fiind şi cazuri marcate de controverse.

Astfel, procurorii au cerut in cazul lui Dan Şova arestarea preventivă in dosarul Turceni-Rovinari, unde este cercetat alături de fostul premier Victor Ponta, votul fiind programat pentru 25 martie. In plenul Senatului de atunci, Şova a fost salvat de colegi, după ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 "pentru", 67 "impotrivă" şi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunţat atunci că nu s-a intrunit numărul necesar de voturi "pentru", respectiv 85, astfel incat solicitarea DNA nu poate fi incuviinţată, preşedintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, invocand regulamentul şi ignorand Constituţia care spune că hotărarile se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, in condiţiile de cvorum.

Acest vot a declanşat un scandal in Parlament, liberalii făcand trimitere la Constituţie şi afirmand că votul este valid atata timp cat au fost mai multe voturi "pentru" decat cele "impotrivă". PNL a vrut să conteste votul la Curtea Constituţională, insă aveau nevoie ca hotărarea Senatului să fie publicată in Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat in primă fază să publice hotărarea, spunand că este un simplu act al Parlamentului, care nu necesită publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul să publice această hotărare, lucru care s-a intamplat abia pe 22 aprilie. In acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constituţională hotărarea prin care Dan Şova a scăpat de arestarea preventivă. Pe 6 mai, Curtea a decis că hotărarea a fost neconstituţională prin modul in care senatorii s-au raportat la condiţiile privind intrunirea majorităţii.

Decizia Curţii nu a limpezit apele, liberalii solicitand ca hotărarea şi votul iniţial să fie automat considerate ca fiind in favoarea arestării preventive a lui Şova, insă conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii către Comisia juridică, aceasta luand decizia reluării votului. In cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, insă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi "pentru" şi 72 "impotrivă". Liberalii au contestat din nou votul la CCR, considerand că era neconstituţională revotarea, insă judecătorii Curţii au respins sesizarea.

Pe 3 decembrie, insă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară in plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventiă, insă intr-un nou dosar. De data aceasta, senatorii au incuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi "pentru" şi "30 impotrivă".

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. Deputatul a ajuns de două ori in faţa colegilor din cauza solicitărilor justiţiei, ambele şedinţe de plen fiind marcate de controverse. In luna februarie, deputaţii au stat ore in şir să voteze cele şase solicitări impotriva fostului ministru: trei pentru inceperea urmăririi penale in două dosare şi incă trei pentru arestare preventivă. Toate aceste solicitări au fost aprobate de plenul Camerei Deputaţilor.

La finalul anului, Elena Udrea a fost din nou pusă in faţa solicitărilor justiţiei, in al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat impotriva arestării preventive, permiţand doar reţinerea. A fost insă un vot cu probleme, avand in vedere că reprezentanţii Camerei Deputaţilor au descoperit, după şedinţa de plen, că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Situaţia inedită a trebuit să fie rezolvată urgent, avand in vedere faptul că urma un vot foarte important in Parlament - cel pentru investirea Guvernului Cioloş. Camera Deputaţilor a achiziţionat astfel un set nou de bile, fără să descopere şi ce s-a intamplat cu cele 22 de perechi de bile care au dispărut.

Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta. Pe 5 iunie, acesta a ajuns in faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal in dosarul "Turceni-Rovinari" pentru fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscală in formă continuată şi spălare de bani, in calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat insă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, in calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot in Parlament pentru urmărirea sa penală. Deputaţii s-au impotrivit, insă. Din cei 387 de deputaţi, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votand "pentru" urmărirea penală a lui Ponta, in timp ce 231 s-au impotrivit.

Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de Parlament deputatul PSD Ion Ochi (care ulterior a demisionat din calitatea de deputat), senatorul PNL Varujan Vosganian (trecut ulterior la ALDE) şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu.

In cazul altor trei parlamentari, solicitările justiţiei au fost aprobate. Este vorba despre fostul ministru şi senator PSD Darius Valcov şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.

 

 

Mirul, acatistul şi experienţa arestului preventiv

Aceste voturi au provocat şi momente inedite in Parlament. De la tribuna Camerei Deputaţilor şi a Senatului, parlamentarii s-au rugat de colegi să ii salveze, le-au atras atenţia că oricand pot ajunge in locul lor, aproape de o arestare preventivă, sau au apelat la convingerile religioase ale celor care urmau să le decidă soarta.

Dan Şova a fost in mijlocul unui astfel de episod, atunci cand a fost uns cu mir de o colegă senatoare chiar inainte de primul vot privind arestarea sa preventivă. Florentina Jipa l-a dat pe Şova cu mir pe incheieturile mainilor, pe frunte şi pe cap. Intrebat despre gestul colegei sale de partid, Florentina Jipa, Şova a spus că a fost un gest prietenesc, foarte frumos. \'Sper să fie de bună vestire\', a mai adăugat el (primul vot in cazul solicitărilor DNA a coincis cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri).

Scăpat de două ori de la arestarea preventivă, la cel de-al treilea vot, prin care solicitările justiţiei au fost aprobate, Dan Şova a părăsit Senatul in lacrimi. Şova a ieşit din sala de plen imediat după anunţarea votului, vizibil marcat de veste. El a părăsit clădirea Parlamentului urmat de jurnalişti, dar a refuzat să facă vreun comentariu. Senatorul a fost pe punctul de a izbucni in lacrimi, ştergandu-se la ochi de cateva ori.

Printr-un episod similar a trecut şi liberalul de atunci Varujan Vosganian. In februarie, Vosganian aştepta rezultatul votului in cazul său cu mir şi acatist, presa intrebandu-l la final dacă a lăcrimat in plen, aşa cum fusese surprins de camerele de filmat. "Ochii mei sunt aşa, umbroşi şi melancolici, de felul lor", a răspuns Vosganian.

Elena Udrea a mers, in discursul său, pe o altă abordare, atrăgandu-le atenţia colegilor că ar putea ajunge oricand in locul ei: "Elena Udrea este pusă la stalpul infamiei. Fragilizează democraţia ceea ce se intamplă azi. In locul meu puteau fi Crin Antonescu sau Victor Ponta dacă ar fi avut curajul să spună ce am spus eu", afirma deputatul. Ulterior, la alte solicitări ale justiţiei, Udrea a incercat să-i sensibilizeze pe colegi vorbindu-le şi despre experienţa sa din arestul preventiv, cu detalii privind percheziţia corporală şi condiţiile insalubre din inchisori.

Alţii, precum deputaţii Ion Ochi şi Ioan Oltean, au avut şi ei discursuri meninte să-i sensibilizeze pe colegi.

"Doamnelor şi domnilor deputaţi, nu credeam vreodată să ajung să fiu un obiect de spectacol mediatic. E trist să ajungi in faţa Parlamentului, sa fii nevoit să te dezvinovăţeşti atunci cand eşti nevinovat", spunea deputatul PSD Ion Ochi.

"Se pune problema dacă un om poate fi arestat, umilit, dacă i se poate distruge cariera de-o viaţă in urma unui denunţ mincinos care nu se coroborează cu nicio probă. Se pune problema dacă se impune arestarea mea preventivă", le-a spus colegilor şi Ioan Oltean.

A existat insă şi un caz in care un parlamentar aflat in faţa votului colegilor nu a incercat să apeleze la ajutorul acestora. Este vorba despre fostul senatorul PSD Darius Valcov, care a cerut direct un vot pentru ridicarea imunităţii: "Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte in plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune in situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni in faţa instanţei\', a trasmis Valcov in plenul Senatului.

Tentative de modificare a Codului Penal

Un domeniu preferat al parlamentarilor a fost, in cursul anului 2015, Codul Penal. Senatorii şi deputaţii au iniţiat 24 de proiecte de modificare a acestuia (plus alte proiecte privind organizarea judiciară şi a modului de funcţionare a instanţelor), multe dintre ele fiind discutate departe de ochii presei. De altfel, acest subiect a provocat scandaluri şi in trecut, precum episodul din 2013, cunoscut sub numele de "Marţea neagră", cand s-a incercat adoptarea, fără multe dezbateri şi in spatele uşilor inchise, a unor legi precum cea privind amnistia şi graţierea, care a fost şi temă de campanie in alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Mai mult, parlamentarii au fost acuzaţi că au vrut să-şi ofere o "superimunitate" in faţa legii, pentru a scăpa de solicitările justiţiei.

Astfel, in cursul anului 2015, 10 deputaţi, dintre care nouă ai PSD şi unul al minorităţilor, au depus in Senat un proiect de lege care ingreuna procedura arestării preventive, prin inlocuirea sintagmei de "suspiciuni rezonabile", cu cea de "probe"/"indicii temeinice" in instrumentarea dosarelor şi solicitărilor justiţiei. Mai mult, proiectul ar fi ingreunat obţinerea denunţurilor, ar fi redus unele termene de prescripţie şi ar fi introdus o nouă infracţiune: "abuzul de putere al organelor judiciare". Proiectul a fost depus in Senat in procedură de urgenţă, fără a se motiva, insă, necesitatea urgenţei.

In septembrie, propunerea a fost respinsă de Senat şi se află in acest moment in dezbaterea Camerei Deputaţilor care, de la primirea proiectului, nu a oferit un punct de vedere, deşi termenul pentru depunerea unui raport din partea Comisiei juridice a fost depăşit cu patru luni.

Mai mult, dintre cei iniţiatori, patru sunt cercetaţi penal, trimişi in judecată sau chiar condamnaţi definitiv pentru diverse infracţiuni. Unul dintre aceşti zece iniţiatori, social-democratul Marian Ghiveciu, a fost trimis in judecată pentru instigare la abuz in serviciu, demisionand ulterior din Parlament, insă din raţiuni "politice".

Un alt iniţiator, Marius Manolache, care este finul lui Victor Ponta, a depus la randul său un proiect privind modificarea funcţionării justiţiei, prin care declararea apelului se putea face doar in favoarea inculpatului la ICCJ. Proiectul a fost respins definitiv de Parlament.

Un alt proiect controversat a fost cel al senatorului PSD Şerban Nicolae. Acesta dorea interzicerea arestului preventiv, cu excepţia cazurilor in care persoanelor erau acuzate de infracţiuni cu violenţă. Ar fi scăpat astfel de cererile justiţiei toate persoanele acuzate de corupţie, in care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se află in continuare in dezbaterea Parlamentului.

Şerban Nicolae a depus un amendament şi la o altă lege privind modificarea Codului penal, prin care orice cetăţean care dezvăluie informaţii din dosarele penale să fie pedepsit cu pană la trei ani de inchisoare, o propunere considerată o incercare de intimidare a presei.

Pană in acest moment, majoritatea acestor propuneri de modificare a Codului Penal au fost fie respinse, fie lăsate "la sertar" in Parlament, cu termenele depăşite, insă nedezbătute.

Dispute pe Codul Fiscal şi Codul Silvic in Parlament

In cursul anului 2015, in Parlament au ajuns o serie de proiecte importante, unele provocand scandaluri intre putere şi opoziţie: Codul silvic, Codul fiscal şi legile electorale (practic au fost modificare toate legile electorale, mai puţin cea a alegerilor prezidenţiale, şi a fost introdus votul prin corespondenţă, intr-o formă care a făcut obiectul unor controverse), in timp ce revizuirea Constituţiei sau reorganizarea administrativă au fost abandonate, deşi au revenit adesea in discursul politic.

Astfel, modificări ample la Codul silvic au fost propuse in 2014, care prevedeau, printre altele, că din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie şi păşunile. Mai mult, printre articolele prevăzute şi care au starnit dispute sunt şi cele potrivit cărora un operatorul economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate. Alte prevederi adoptate se referă la instituirea obligativităţii intocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10%.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, in 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator. Iohannis a precizat că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului silvic la Parlament se referă la faptul că "unele dintre intervenţiile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creand premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator".

Retrimiterea legii spre reexaminare a provocat şi un scandal intre Klaus Iohannis şi Victor Ponta, premierul de atunci acuzand un lobby din partea PNL. "Impresia mea personală este că Preşedintele a retrimis legea Codului Silvic Parlament pe baza unor informaţii pe care le-a primit de la nişte \'binevoitori\' - in special liberali pe care ii vedeţi zilele acestea luptandu-se pentru nişte interese strict private", scria Ponta, in primăvara acestui ani.

Cererea de reexaminare pe Codul silvic a fost respinsă de Parlament, Iohannis promulgand-o astfel in forma iniţială.

Şi asupra Codului fiscal au existat ample dezbateri.

In luna iulie, preşedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestui proiect. "Simpla relaxare fiscală, neinsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cat mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare", spunea preşedintele in cererea sa.

In urma reexaminării, au avut loc in Parlament dezbateri cu privire la noua formă, ajungandu-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% incepand de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii incepand de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - in acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, şi eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodusă in Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neingrijite, aceasta aplicandu-se de la 1 ianuarie 2016.

"Sunt foarte mulţumit de modul cum a decurs dezbaterea publică, inclusiv intre partide şi votul final", a spus Iohannis, după promulgarea formei reexaminate a Codului fiscal.

 

 

Vot prin corespondenţă, renunţarea la votul uninominal şi primari aleşi intr-un singur tur

Anul 2015 a fost anul care a adus modificări ample sistemului electoral. A fost adoptat pachetul de legi electorale, precum cea privind alegerea Parlamentului, a aleşilor locali, dar şi legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale şi cea privind formă a legii partidelor. Tot in 2015 a fost adoptată şi Legea votului prin corespondenţă.

Aceste pachete de legi au fost iniţiate in urma alegerilor prezidenţiale din 2014. A fost infiinţată o Comisie de cod electoral, care a lucrat insă sporadic şi a fost marcată de scandaluri intre PNL şi PSD. In septembrie, preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a demisionat din funcţie, ca "protest" la tergiversarea discuţiilor asupra Legii votului prin corespondenţă.

Cu toate acestea, au fost aduse, in cursul anului, modificări importante la legislaţia electorală, deşi unele dintre ele sunt contestate in acest moment. Astfel, noua lege privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale prevede că acestea vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% şi vor fi permise şi imprumuturile de la persoane fizice şi juridice, insă in condiţii de rambursare clar reglementate.

Noua lege a partidelor politice prevede posibilitatea infiinţării formaţiunilor cu doar 3 membri şi elimină criteriul teritorial. Legea privind alegerea aleşilor locali prevede menţinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor (in condiţiile in care această prevedere a fost aplicată pentru prima oară la alegerile locale din 2012, după modificarea legislaţiei de către majoritatea PDL din legislatura trecută). Deşi au votat această formulă, liberalii au revenit in toamnă cu o nouă poziţie, depunand un proiect care prevede revenirea la alegerea primarilor in două tururi de scrutin, invocand argumentul reprezentativităţii şi al legitimităţii primarului ales in acest fel.

In schimb, o modificare adusă legii alegerilor locale se referă la renunţarea la votul uninominal pentru preşedinţii de consilii judeţene, aceştia urmand să fie aleşi de majoritatea consilierilor, aşa cum se intampla pană in 2008.

Mai mult, a fost modificată şi legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum şi un număr mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Numărul parlamentarilor va ajunge astfel, după alegerile din 2016, la 466: 308 deputaţi, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor naţionale şi 6 parlamentari ai diasporei.

In toamna acestui an a fost adoptată, după multe intarzieri şi scandaluri, şi legea votului prin corespondenţă. Legea va fi aplicată in 2016, doar la alegerile parlamentare, neputand fi folosită şi in cazul alegerilor locale, insă vor urma discuţii cu privire la introducerea acestor prevederi şi la alegerile prezidenţiale din 2019. Ulterior adoptării, ea a fost atacată de UDMR la Curtea Constituţională, pe motiv că nu ar fi asigurat caracterul secret al votului, fapt ce a provocat riscul ca legea să nu poată intra in vigoare la timp. Curtea a respins insă contestaţia UDMR.

Pe de altă parte, in cursul anului 2015 parlamentarii au votat şi o serie de privilegii, atat pentru ei, cat şi pentru alte categorii. Au fost adoptate astfel legile privind pensiile speciale ale parlamentarilor, pensiile speciale ale aleşilor, dar şi modificarea Statutului care prevede că senatorii şi deputaţii nu vor mai primi maşini pentru deplasarea in teritoriu, ci o sumă fixă de bani, de 1.400 de lei, pe care o vor putea deconta pentru transport pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere.

A fost adoptat şi un amendament cuprins intr-o Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului medical care asigura o creştere de 10% a veniturilor tuturor bugetarilor, cu condiţia ca aceştia să nu mai fi beneficiat de alte majorări in cursul anului. Creşterea de 10% s-a aplicat inclusiv senatorilor şi deputaţilor.

In Parlament a rămas restantă legea privind majorarea salariilor tuturor demnitarilor, amanată iniţial pentru a fi cuprinsă in cadrul noii Legi a salarizării unitare. Cum această lege a fost, la randul ei, amanată de Guvern, parlamentarii s-au pregătit să o rediscute separat, in Comisia de muncă a Camere Deputaţilor. Demersul a fost insă amanat, potrivit unor surse parlamentare, pană la inceputul anului viitor.

Finalul de an a fost marcat insă de legile privind pensiile speciale-legea pensiilor pentru parlamentari a fost deja promulgată, in timp ce legea pensiilor pentru aleşii locali, adoptată chiar in ultima şedinţă de plen a Senatului, a fost atacată de Guvern la Curtea Constituţională.

 

Descopera reducerile ELEFANT.RO comenteaza /* (c)


(359 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
România Liberă

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa România Liberă:

ANALIZA - Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicari de imunitate, voturi controversate si dispute pe legi | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.33491992950439 seconds.