Luni, 13 Iunie 2005 - 01:45 PM Aleg.RO: Premierul Călin Popescu-Tăriceanu, la ''Ediție specială''

Publicat de: ---

AMOS News <IMG hspace=5 src="http://www.informatia.ro/images/articles/images/FiguraZilei/TariceanuCP60x.jpg" align=left vspace=5>Emisiunea ''Ediție specială'' din data de 9 iunie 2005 l-a avut ca invitat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu. Iată transcrierea emisiunii: '' Mihai Constantin: Bine v-am regăsit, dragi români, la o ediție specială a "Jurnalului TVR". Săptămâna viitoare este una importantă. Am putea spune că Guvernul Călin Popescu Tăriceanu se află în sesiune. Va avea mai multe examene. Marți, în Parlament, Executivul de la București își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet legislativ extrem de important, iar la sfârșitul săptămânii viitoare delegații oficiali ai României vor merge la summit-ul european de la Bruxelles pentru a vedea cum stă țara noastră în procesul de integrare europeană. Au trecut mai bine de cinci luni de la instalarea Guvernului Tăriceanu, care a anunțat că va face un bilanț după șase luni de guvernare. În anticiparea acelui moment avem o ediție specială în care invitat este premierul Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu. Bine ați venit.
Călin Popescu Tăriceanu: Vă mulțumesc, bună seara. Și, dacă îmi permiteți, v-aș ruga, nu cred că este o probă de falsă modestie, haideți să spunem Guvernul României și să nu spunem Guvernul Tăriceanu.
Mihai Constantin: Este... O să țin cont de rugămintea dumneavoastră. Cu toate acestea, dumneavoastră veți fi în fața Parlamentului marți, în numele Guvernului veți citi, vă veți asuma răspunderea pentru un pachet extrem de important, care aduce modificări esențiale la mai multe legi deja existente, cele privind regimul proprietății în România și regimul justiției. Vreau să începem cu acest lucru, pentru că chiar înainte de a face gestul dumneavoastră s-a vorbit foarte mult despre acest pachet legislativ.
Călin Popescu Tăriceanu: Da. Cu care vreți să începem?
Mihai Constantin: Bănuiesc că importanța lor este comparativ aceeași. M-aș gândi totuși la proprietate, pentru că românii... durerea aceasta este de zeci de ani în sufletul românilor. Este vorba de proprietățile confiscate abuziv de comuniști începând cu 1945. Am avut deja mai multe legi care au reglementat într-un fel sau altul retrocedarea acestor proprietăți. Nici o lege nu a fost perfectă până acum, întotdeauna au existat oameni nemulțumiți.
Călin Popescu Tăriceanu: Știți, în timp ce vorbeați mă gândeam la cât de puternic este simțul de proprietate la toți oamenii și, evident, inclusiv la români și, haideți să ne amintim, chiar în perioada comunistă câte eforturi se făceau ca oamenii să își poată cumpăra minima proprietate care era reprezentată de o casă la bloc, în blocurile acelea chinuite, cu un standard de locuire nu foarte ridicat și atunci cu atât mai mult putem să înțelegem care a fost nemulțumirea și suferința celor care au avut casele confiscate de regimul comunist. După 1990, într-adevăr, cum ați remarcat, au fost promovate mai multe legi care au avut darul să amâne rezolvarea definitivă și completă a problemei proprietății. Au fost făcute anumite retrocedări, dar în același timp trebuie să ținem cont că foarte multe proprietăți, case, aparținând foștilor proprietari, care unele erau chiar revendicate, au fost vândute în baza unor legi promovate în acești 15 ani. Noi am considerat că problema proprietății este o problemă fundamentală a unui stat de drept, respectul față de proprietate și, de aceea, am decis să găsim în primul rând o soluție care să rezolve problema și să elimine excepțiile care existau până acum. Vreau să subliniez câteva din aceste excepții. Erau exceptate de la retrocedare casele în care funcționează sedii de partide, ambasade, instituții publice. Și vreau să vă spun că nu sunt puține. Deci toate aceste excepții vor fi eliminate și proprietățile vor fi date înapoi foștilor proprietari. Din păcate, există două cazuri în care nu mai putem să facem retrocedarea: fie imobilele au fost vândute în baza unor legi care sunt în vigoare în momentul de față și nu se poate reveni, nu se pot anula actele de vânzare, în condițiile în care legea a fost îndeplinită și a doua situație este când multe din aceste imobile, pur și simplu, au dispărut, cum a fost zona istorică a Bucureștiului și în alte zone din țară, unde, practic, nu se mai pot retroceda în natură, pentru că aceste imobile, aceste proprietăți nu mai există. Și atunci, spre deosebire de ceea ce prevedea legea până în momentul de față, și anume o despăgubire a cărei sumă nu era precizată, era în primul rând limitată, era plafonată și pe un termen de 10 ani, am găsit o formulă și anume crearea fondului "Proprietatea", în baza căruia cei care au dreptul vor primi titluri de proprietate. Pe baza acestor titluri, care sunt corelate cu un pachet de acțiuni, ei vor avea o valoare certă în mână. Dacă vor să păstreze titlurile de proprietate ca un titlu de valoare este foarte bine, dar, în același timp, dacă vor să încaseze echivalentul în bani pot să îl vândă și vor încasa contravaloarea. Și acest lucru se face, vreau să subliniez, la o valoare care este justă și echitabilă în raport cu proprietatea, deci titlurile vor fi date pe baza evaluării proprietăților pe care le-au avut, pe care le-au deținut.
Mihai Constantin: Ori soluția dumneavoastră nu a fost încă foarte bine înțeleasă de foștii proprietari, care se află, sunt eligibili pentru asemenea măsuri reparatorii, ori nu sunt mulțumiți de această formulă, pentru că avem deja proteste. Spuneam că pachetul dumneavoastră, pentru care încă nu v-ați asumat răspunderea a stârnit deja foarte multe reacții. Oamenii spun "Nu vrem nici o acțiune"...
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun ceva. Am văzut, am fost chiar săptămâna aceasta la o dezbatere publică și pot să vă spun că există într-adevăr două categorii. Poate unii care nu au înțeles și unii care sunt nemulțumiți pentru că, subliniez, nu li se retrocedează proprietățile care în momentul de față au alți proprietari. Vreau să vă spun ceva. Am făcut tot ceea ce se mai putea face în acest moment. Din păcate, vechile proprietăți care au fost deja vândute nu mai cum să fie retrocedate printr-un act al guvernului. S-ar putea ca justiția să le rezolve acest lucru. Sigur că ar fi fost multe mai comod pentru guvernul pe care îl conduc să nu se implice în această problemă. Fără îndoială, vor fi oameni care vor fi mulțumiți și unii care vor avea o pretenție care nu mai poate astăzi să fie satisfăcută din cauza unei evoluții politice, pe care eu o blamez, din ultimii 15 ani și care a desconsiderat proprietatea și pe proprietari. În același timp însă, vreau să vă spun că la această dezbatere am realizat că există oameni care înțeleg perfect valabilitatea proiectului și corectitudinea lui și dorința noastră politică de a găsi o soluție echitabilă pentru foștii proprietari. Am văzut o doamnă, pe doamna Mociorniță, care este una din cei nemulțumiți. Sigur că s-ar putea să nu îi mulțumim pe toți. Vreau să vă spun că proiectul de lege trebuie să îi mulțumească pe majoritatea și, din această perspectivă, am convingerea că marea majoritate, care așteaptă o retrocedare a proprietăților în natură, acolo unde se poate și se mai poate, sunt anumite categorii, vor fi mulțumiți, iar ceilalți, care nu își mai regăsesc proprietățile, vor primi, așa cum spuneam, o despăgubire justă și echitabilă și de aceea eu cred că oamenii aceștia vor aprecia și vor fi mulțumiți și acestea sunt lucruri care sunt în raport cu posibilitățile noastre, pentru că bani de la buget să scoatem nu va fi posibil. Dar crearea fondului "Proprietatea" nu înseamnă că ei vor primi mai puțin. Am găsit o formulă, acest fond "Proprietatea" va fi alimentat cu participații ale statului român din societăți care sunt integral cu capital de stat sau din societăți care sunt privatizate, sunt active extrem de valoroase și doresc să vă spun că m-am bucurat astăzi citind în presă, am văzut cât de pozitiv a acționat bursa la aflarea acestei știri, pentru că pe bursă vor fi aceste titluri tranzacționate. Acolo își vor putea regăsi contravaloarea în bani.
Mihai Constantin: Să sperăm că, într-un final, modificările la modificările pe care le face guvernul dumneavoastră o să facă o reparație istorică, să se stingă acest subiect de reașezare a proprietăților imobiliare, în primul rând, în România, dar o să se nască altele. Spun eu, din pachetul dumneavoastră, pentru instituțiile publice care vor fi retrocedate în natură, în principal școli și spitale, prevedeți obligativitatea de menținere a destinației clădirilor, chiar în cazul retrocedării, pentru 5 ani.
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să subliniez că acest lucru este foarte important pentru cei care ne privesc. Destinația lor va fi păstrată și, în același timp, pe perioada de 5 ani guvernul, autoritățile publice locale, vor avea timp să ia măsuri pentru construcția unor sedii pentru aceste instituții publice în așa fel, încât la orizontul de timp pe care l-am fixat clădirilor să poată să fie lăsate vechilor proprietari, sau, mă rog, noilor proprietari.
Mihai Constantin: Indirect tot se scot bani de la buget, pentru că este nevoie să acoperim deficitul de școli și spitale care vor fi retrocedate în natură.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, dar vreau să vă spun ceva. Pentru imobilele pe care le retrocedăm nu mai dăm și titluri de proprietate. Deci, sigur, vor fi și niște cheltuieli și vreau să vă spun că, de fapt, principiul fundamental ar fi fost acela al retrocedării în natură, așa cum s-a întâmplat peste tot în țările foste comuniste.
Mihai Constantin: Un al doilea punct este acela al retrocedărilor funciare și forestiere.
Călin Popescu Tăriceanu: Da.
Mihai Constantin: Se prevăd acolo măsuri foarte stricte și ce mi s-a părut foarte interesant sunt aceste sancțiuni pentru primari și membrii comisiilor de aplicare care nu coordonează foarte bine acest proces de retrocedare. Pentru că știm foarte bine, chiar dacă s-au retrocedat terenuri agricole într-un procent destul de mare raportat de guvernul anterior, nu există măsuri echivalente pentru acele titluri de proprietate.
Călin Popescu Tăriceanu: Să știți că ne-am confruntat cu foarte multe probleme. În primul rând, vreau să vă spun că am avut numeroase plângeri din partea comunității internaționale pentru că procese în care foștii proprietari și-au recâștigat drepturile și ca urmare a acestor recâștigări ar fi trebuit să fie repuși în posesie, lucrurile au fost extrem de mult tărăgănate și, câteodată, chiar de autoritățile locale, care ar fi avut această obligație. Cazul cel mai flagrant este legat de proprietățile comunității evreiești din România. Vreau să vă spun că România nu va avea nici un pic de credibilitate în Europa și în lume atât vreme cât nu va reglementa fundamental și corect această problemă a proprietății. În al doilea rând, a existat practic o bătaie de joc cu cei care și-au primit înapoi terenurile agricole și pădurile. Anul trecut, în vară, eram în județul Ialomița și am stat de vorbă în diferite comune cu țăranii de acolo. Unul din țăranii în vârstă mi-a spus "Domnule, vreau să îmi vând terenul pe care l-am primit înapoi, dar nu pot să îl vând". Vroia să îl vândă pentru că era în vârstă și spunea că nu mai poate să îl lucreze. De ce? Păi uitați - zice - terenul meu, care reprezintă un hectar, mi l-a dat sub forma unei fâșii cu lățimea de 45 de cm în mijlocul unei parcele. Ăla nu este un teren care se poate vinde, se poate lucra numai împreună cu toată parcela și în felul acesta mă obligă să rămân în asociația din care nu mai vreau să fac parte din motive care îl privesc și este dreptul lui să și-l vândă. Deci în loc ca terenurile cu care au fost din nou împroprietăriți să fi fost terenurile de pe vechile amplasamente, pe vechile amplasamente, care erau poate terenurile cele mai bune și le-au luat șmecherii și, după aceea, restul a rămas pentru prostime, cum se spune.
Mihai Constantin: Dar, pe același principiu că nu puteți aplica o lege retroactiv, șmecherii își vor păstra acele terenuri.
Călin Popescu Tăriceanu: Pe același principiu... Da, dar, în momentul de față, pachetul de legi privind proprietățile funciare prevede un lucru. Vrem să ajutăm la regruparea terenurilor în așa fel încât să apară ferme agricole, exploatații agricole cu suprafețe de la care începe să facă sens, din punct de vedere economic, o fermă, deci cel puțin 10 hectare. Prin urmare, vom acorda renta viageră celor care doresc să vândă proprietățile, terenurile până în 10 hectare, deci începând de la 0,5 hectare până la 10 hectare și, de asemenea, o rentă viageră cu jumătate din valoare pentru cei care vor da în arendă aceste terenuri și atunci sigur că probleme de genul celor care v-am spus, cu fâșii de 45 de cm sau alte aberații de genul acesta, vor începe încet-încet să se rezolve și pe cale naturală, prin circulația terenurilor, prin acte de vânzare-cumpărare. Deci vrem să facem o consolidare a proprietății agricole, este un pas foarte important și, în același timp, îi ajutăm pe cei care sunt de o anumită vârstă. Această măsură se aplică pentru cetățenii în vârstă de peste 62 de ani și care nu mai pot să-și lucreze terenurile, deci va fi o măsură cu dublu efect. Pe de o parte regruparea terenurilor, pe de altă parte, ajutorarea celor care nu mai pot să își lucreze suprafețele agricole.
Mihai Constantin: Mai aveți totuși un stimulent pentru a-i forța pe agricultori să se grupeze și să devină ceva mai productivi, pentru că un secretar de stat în Ministerul Agriculturii a anunțat că va fi introdus impozitul agricol destul de mare, 10 euro pe hectar, de la 1 ianuarie 2006.
Călin Popescu Tăriceanu: Impozitul va fi aproximativ 300.000 de lei pe hectar și pot să vă spun că, în același timp, începând de la 1 ianuarie 2007, din momentul aderării, vom putea să acordăm subvenții nu pe produs ca până acum, pentru că practica în UE este puțin diferită. Aproape ciudat, subvenția se acordă pe suprafața agricolă. Și vom acorda subvenții pentru suprafețe care sunt mai mari de 1 hectar. Sigur, deci tot ceea înseamnă suprafețe mai mici va exista tentația să fie vândute sau să fie păstrată, eu știu, o suprafață de 2.500 sau până la 5.000 de metri pătrați, să zicem pentru ceea ce înseamnă astăzi agricultura de subzistență, deci unde țăranul să își poată cultiva acel minim de care are nevoie pentru asigurarea nevoilor în gospodăria lui. Sunt și alte măsuri, deci subvențiile acestea, programul de subvenții pe care îl avem în continuare în vedere. Pentru achiziționare de utilaje, pentru dotarea fermelor, vizează același lucru: transformarea agriculturii românești dintr-o agricultură de subzistență, deci axată pe producerea de produse pentru folosință în cadrul gospodăriei țărănești, pe transformarea ei într-o fermă agricolă cu valențe economice, care intră în circuitul economic, cu alte cuvinte, care produce cantitativ suficient ca să se poată întreține și să poată și să vândă producția în afară.
Mihai Constantin: Am creionat, sper eu, o parte ce reglementează proprietatea din pachetul pentru care vă veți asuma răspunderea în fața parlamentului. Până să trecem și la legile privind justiția vreau să vă întreb: opoziția parlamentară, PSD în speță, cel mai mare partid de opoziție, v-a reproșat că acest pachet este foarte stufos și a anunțat deja intenția de a depune o moțiune de cenzură. Dumneavoastră ați criticat intenția opoziției cu anticipație, când erați la Berlin, la sfârșitul săptămânii trecute. Vreau să leg acest lucru de faptul că, într-un gest fără precedent, ați invitat la Palatul Victoria pe liderii tuturor partidelor parlamentare pentru a găsi un limbaj comun în vederea măsurilor care trebuie luate pentru integrarea României în UE. Nu v-ați înțeles foarte bine la acea ședință de partid? Cine ce vrea să demonstreze prin această măsură?
Călin Popescu Tăriceanu: Eu am făcut acest gest de a invita liderii tuturor partidelor parlamentare pentru a ne consulta în vederea adoptării unei poziții cât mai potrivite a României în ceea ce privește atitudinile externe și acțiunile interne pe ceea ce ar fi pachetul de acțiuni privind integrarea europeană. Acest lucru l-am făcut imediat după rezultatul referendumului din Franța, un rezultat care sigur că ne-a indispus, ne-a întristat pe foarte mulți, și nu numai atât că ne-a întristat, a creat la nivelul UE o stare, aș spune, extrem de preocupantă la nivelul populației și al liderilor politici privitoare la viitorul Europei. Este un moment de cumpănă, dar eu cred că acest moment de cumpănă va fi depășit. Eu cred că țările care au reușit să pună pe picioare această construcție fantastică care este UE, și anume nucleul dur, Franța și Germania în primul rând, vor găsi resursele necesare pentru a relansa acest proiect politic. Suntem într-un moment de cumpănă, dar eu nu mi-am pierdut optimismul. În al doilea rând, sigur că mă preocupă foarte mult dacă vor fi anumite schimbări de atitudine la nivelul instituțiilor europene față de aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Am fost săptămâna trecută la Berlin, care este unul din punctele cheie ale UE, și am avut asigurări atât din partea oficialilor vest-germani, a cancelarului Schroeder, cât și din partea liderilor opoziției, opoziția liberală, opoziția creștin-democrată, care ne-au spus cu toții "Noi considerăm România ca o țară cu adevărat europeană, care trebuie să intre în UE" și nu numai atât, au mai spus ceva. Intrarea României și a Bulgariei - dar sigur că ne interesează în plan secundar Bulgaria - nu va fi o temă de campanie electorală. Dar sigur că toată Europa acum își pune problema cum să relanseze procesul european, ce să se facă în fața acestui refuz popular masiv. Este un vot popular de care oamenii politici, liderii politici, clasa politică trebuie să țină cont.
Mihai Constantin: Ați avut impresia că agenda de integrare a României a fost cumva folosită pe plan intern în Germania, care are alegeri în toamnă și în Franța și în Olanda? Pentru că ați spus mai devreme că ați primit asigurări că nu va fi folosită în campania electorală.
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun că aici...Vreau să fiu foarte prudent. De ce? Pentru că, pe de o parte, am sesizat care este atitudinea oficială și acest lucru este cel mai important pentru mine ca prim-ministru și pentru noi, ca oameni care suntem interesați ca lucrurile să avanseze pe drumul cel corect, dar, în același timp, nu pot să vă spun că m-a îngrijorat, m-au îngrijorat anumite declarații ale unor parlamentari europeni sau chiar lideri de opinie care ridicau anumite semne de întrebare. Și de aceea întâlnirile pe care le-am avut vreau să vă spun că într-o oarecare măsură, nu în mod total, mai m-au liniștit, m-au reconfortat pentru că observ că, în aceste condiții, rămâne esențial efortul nostru, nu obstacolele care ne vor fi puse. Nu trebuie să neglijăm o anumită percepție, care este în Germania și Franța, legată de dificultățile interne și care caută o justificare, da, dificultățile interne economice, sociale ale Franței și ale Germaniei reflectate în sondaje și în referendum în Franța sunt legate, printre altele, și de procesul de lărgire, nu trebuie să ascundem. Dar aici, așa cum vă spuneam, când vorbim de procesul de lărgire mult mai preocupant pentru ei este, de exemplu, aderarea Turciei decât intrarea României și Bulgariei, pe care le consideră cu adevărat țări europene, ceea ce se pare că nu este cazul pentru Turcia.
Mihai Constantin: Bun, dar cu toate acestea, chiar la nivel oficial, când mă gândesc la comisarul pentru extindere Olli Rehn sau reprezentantul Comisiei în România, domnul Scheele, cu toată amiciția de care pot să dea dovadă mai degrabă luările lor de poziție sunt de avertisment. La summit-ul european de săptămâna viitoare se pare că țara noastră va primi niște avertismente. Ne târâim un pic la /.../.
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun ceva. Eu sunt din ce în ce mai surprins că domnul Geoană face niște declarații pe care un fost ministru de externe ar fi... sau nu m-aș aștepta de la un fost ministru de externe să facă asemenea declarații. Am văzut și eu astăzi declarațiile domnului Geoană, care spune că se așteaptă la așa ceva.
Mihai Constantin: Eu făceam referire direct la declarațiile domnului Olli Rehn și Jonathan Scheele.
Călin Popescu Tăriceanu: Deci, nu. Ollie Rehn și Jonathan Scheele nu au vorbit despre avertismente pe care România le-ar putea primi la Consiliul European de vară, care va avea loc pe 16 și 17. Atât Olli Rehn, cât și Jonathan Scheele vorbesc cu precauția necesară unui oficial, care nu poate să anunțe înainte de termen rezultatul. România are, până la raportul de monitorizare din toamnă încă patru luni bune, aproape cinci luni de parcurs, în care trebuie să dovedească că este capabilă să țină același ritm ca până în prezent, pentru că aprecierile până în prezent sunt pozitive. Muncim foarte mult pe acest proiect, este un dosar complicat, sunt foarte multe instituții, ministere care sunt angrenate în ceea ce înseamnă procesul de integrare europeană. Dacă vom merge cu același ritm atunci eu vă pot spune că în toamnă vom obține un raport pozitiv și clauza de salvgardare nu va fi aplicată. Dacă vor exista poticneli, atunci sigur că riscăm să primim clauza de salvgardare și vreau săvă spun că, din păcate, parcursul nu este ca pe o autostradă. Vă dau un exemplu. Poate mulți din telespectatorii noștri care trăiesc în mediul rural au văzut că este în curs o operațiune de marcare a animalelor. Se numește în termeni tehnici, am învățat și eu, crotalierea animalelor, da? Acest lucru este necesar pentru identificarea, pentru a da posibilitatea identificării animalelor, provenienței lor în așa fel încât accidente de genul celui cu maladia vacii nebune să fie excluse. Ei, vreau să vă spun că licitația în baza căreia a fost acordată unei firme această operațiune efectuată înainte de alegeri, deci în perioada guvernului Năstase a fost contestată de unul din participanți, s-a ajuns în justiție cu această acțiune. Operațiunea s-a blocat și în momentul acesta stăm și așteptăm rezultatul justiției. Justiția română, aia pe care o vedem cu toții la televizor, în plină acțiune, în fiecare seară, da? Stăm de luni de zile și așteptăm rezultatul. Toată această perioadă operațiunea de crotaliere este blocată. Eu nu vreau să spun, nu știu cine este vinovat, nu este treaba mea, este treaba justiției să opereze, dar vreau să vă spun că sunt atât de "eficienți", și spun asta cu ghilimele de rigoare, încât tot procesul este extrem de întârziat și primim semnale permanente de la Bruxelles că pe capitolul agricultură suntem în întârziere gravă și primim cartonașul galben. Și vreau să vă spun că aici nu este nici o posibilitate a guvernului de a interveni. Guvernul nu poate să intervină în actul de justiție, după cum știți. Iată deci că sunt motive de îngrijorare, nu depinde numai de efortul nostru, sunt multe instituții angrenate în acest proces și sigur că profit acum de această ocazie, poate cei din justiție vor auzi acest mesaj pe care îl lansez, doresc o celeritate mai mare a proceselor care sunt în justiție, mai ales în astfel de situații de dosare legate de toate problemele de integrare europeană, pentru că altfel cei de la Bruxelles nu ne vor găsi scuze. Nu vor spune: guvernul și-a făcut lecțiile, dar era treaba justiției. Pentru ei, contează să ducem până la capăt realizarea acelei măsuri, care este prevăzută în planul de măsuri prioritare angajat cu Comisia Europeană.
Mihai Constantin: Mai sunt câteva probleme semnalate de cei doi oficiali europeni pe care i-am pomenit mai devreme, pe lângă agricultură, competiția, ajutoarele de stat, mediul, justiția, lupta anticorupție și controlul mai sever la graniță. Și vreau să ne întoarcem foarte bine la subiectul cu care am început. Ați vorbit de justiția română și aveți în pachetul pentru care vă veți asuma răspunderea o parte consistentă de măsuri care vor schimba modul în care lucrează justiția în România. Și haideți să le amintim un pic pentru a vedea ce se poate schimba în bine în fluidizarea actului de justiție, evident nu în influențarea lui. Este vorba de faptul că președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM, va numi pe procurorul general al României, pe procurorul general al PNA, pe adjuncții lor și pe șefii de secție din cadrul Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și PNA.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, dar vreau să vă spun ceva. Dacă îmi permiteți, cu toată considerația, ați făcut enumerarea în ordinea inversă a procedurii. Deci președintele este ultimul care face, de fapt...
Mihai Constantin: Ministrul justiției este cel care propune.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, exact. Pentru că se pune puțin reflectorul..., nu mă înțelegeți greșit, nu dumneavoastră, am văzut în unele critici care au fost enunțate în public, se pune accentul pe faptul că președintele ar vrea să controleze acest lucru. Nu este adevărat, pentru că președintele este ultimul care face, dacă vreți, un act...sancționează prin semnătura lui numirea. Propunerea o face ministrul justiției, o înaintează CSM care, practic, face, eu știu...
Mihai Constantin: Evaluarea...
Călin Popescu Tăriceanu: Evaluarea și înaintează mai departe această propunere președintelui care face numai, să spunem, semnarea actului. Deci nu este autoritatea președintelui care este în joc. Dar vreau să vă spun că această operațiune este necesară sau această modalitate este necesară de ce? Pentru că... Vă dau cel mai simplu exemplu și care este și cel mai flagrant. În România se vorbește mult despre lupta împotriva corupției, s-au făcut instituții specializate, UE este extrem de preocupată de acest lucru, dar nu numai UE. Și românii sunt nemulțumiți de corupția care a cuprins anumite instituții și anumite sfere ale societății. Din păcate, ce observăm? Că după ani de așa-zisă luptă împotriva corupției, cu instituții specializate gen PNA, rezultatele sunt minore. Și acesta este lucrul care ni se reproșează. Pentru că la capitolul instituții, legi, stăm foarte bine. Prin urmare, ne-am pus problema cum se poate eficientiza actul de justiție. Și noi suntem, astăzi în situația în care constatăm că justiția este ineficientă, dar nimeni nu poate să schimbe absolut nimic. Cei care sunt puși, fie la nivelul Parchetelor, fie la nivelul instanțelor nu pot fi clintiți cu un fir de păr. Eu cred că este nevoie, periodic, de un proces de evaluare a performanței, este nevoie ca oamenii care sunt numiți să fie numiți pe baza unui concurs, în care competența să prevaleze. Prin urmare...
Mihai Constantin: ...o perioadă limitată, trei ani se specifică în propunerea dumneavoastră
Călin Popescu Tăriceanu: Exact.
Mihai Constantin: Dar vreau să ne spuneți și nouă care sunt acele criterii obiective de evaluare a performanței în justiție?
Călin Popescu Tăriceanu: Criteriile vor fi la dispoziția CSM, pentru că nu face nici primul ministru, nici guvernul, deci ei vor avea posibilitatea de a stabili aceste criterii de evaluare. Pe baza CV profesional, pe baza pregătirii profesionale și, în final, nu în ultimul rând, va conta rezultatul foarte mult. Deci vrem să transformăm, din păcate, o spun cu regret, o justiție care este astăzi puțin credibilă pentru că este ineficientă, într-o justiție care să devină credibilă și care să poată să instaleze în România ceea ce se numește statul de drept. Repet, problema justiției nu este numai o problemă de percepție la nivelul UE. Românii au nevoie de încredere în justiție pentru a-și rezolva problemele, eu cred că un aspect - poate vin puțin înapoi - când vorbim de regimul proprietății știți foarte bine că instanțele au fost pur și simplu înecate de procese legate de revendicări de proprietăți. Acest lucru se va diminua după promovarea legilor proprietății, sperăm, într-o măsură importantă și, în al doilea rând, ceea ce vă spuneam, dorim ca diverse sectoare ale societății să poată beneficia de o justiție corectă, echitabilă, o justiție previzibilă, inclusiv mediul de afaceri, pentru că apetitul investitorilor români și străini depinde de calitatea actului de justiție și de siguranța pe care ei o au că vor fi apărați de justiție în cazul unor abuzuri, eventual chiar ale autorităților.
Mihai Constantin: Vă pun o întrebare concretă. Dacă aceste prevederi vor deveni lege după procesul de asumare a răspunderii, îi veți supune acestui proces de numire pe toți cei care ocupă în prezent funcțiile pomenite mai devreme, pe procurorul general, pe procurorul general al PNA, pe șefii de secție?
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun că nu este problema primului ministru, de acest lucru este responsabil ministrul justiției.
Mihai Constantin: Dar care este parcursul normal al legii? Dacă intră în vigoare această lege, cei care se află cum în funcțiile respective...
Călin Popescu Tăriceanu: Deci cei care se află în funcțiile respective vor fi supuși unui proces de evaluare care va fi făcut de CSM și în funcție de acest proces de evaluare atunci vor putea să rămână pe post, dacă la concursurile la care se prezintă își câștigă locul sau vor veni alții. Prin urmare este, dacă vreți, și o bună oportunitate ca reforma justiției să nu mai fie apanajul exclusiv al guvernului, ci să fie și responsabilitatea sistemului în sine, a oamenilor din sistem. Dăm în acest fel posibilitatea oamenilor tineri să promoveze, lăsăm, dacă vreți, un sistem care a funcționat așa cum este din perioada comunistă, ierarhia se stabilește pe bază de vechime, vrem să mergem pe o ierarhie stabilită pe criterii profesionale de competență, de eficiență.
Mihai Constantin: Vă e teamă de moțiunea de cenzură pe care o va iniția opoziția sau aveți emoții? Teamă, nu știu dacă este termenul potrivit.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu știu dacă este termenul potrivit. Vreau să vă spun că privesc moțiunea de cenzură ca un atribut democratic, un atribut specific opoziției, o armă specifică opoziției. Dacă opoziția o exercită nu trebuie neapărat să o condamnăm, decât pot însă să îmi exprim o părere și anume că această armă a moțiunii de cenzură trebuie și ea foarte bine cântărită când se aplică. Atunci când vorbim de reforma justiției, când toată lumea recunoaște că este nevoie de o reformă a justiției din punct de vedere politic, nu constituțional, mi se pare nepotrivit.
Mihai Constantin: Vă întreb asta pentru că partidul pe care îl conduceți, PNL, și-a luat măsurile de precauție și a dat ordin parlamentarilor săi să nu ne care cumva să lipsească de la votul...
Călin Popescu Tăriceanu: Cum este normal, cum este și normal.
Mihai Constantin: S-a dezbătut în ultima vreme cât de solidă este majoritatea parlamentară a coaliției de guvernământ și de aici plecăm către o temă dragă președintelui Traian Băsescu, cea a alegerilor anticipate, care ar urma, conform sondajelor cel puțin, să consolideze această majoritate. Care este părerea dumneavoastră acum despre această temă?
Călin Popescu Tăriceanu: Două lucruri. Majoritatea, în momentul de față funcționează bine, după câteva ezitări la început, care au existat, fără îndoială, le recunosc, în momentul de față majoritatea s-a consolidat, s-a rodat și funcționează bine. În al doilea rând, legat de alegerile anticipate, am mai spus-o și o repet. Dacă din punct de vedere politic ele poate ar fi utile, pentru că ne-ar putea crea o majoritate mai solidă, din păcate momentul acesta nu poate fi folosit, anul acesta nu poate fi folosit sub nici o formă pentru organizarea de alegeri anticipate, pentru că ar însemna ca preocupările, energiile tuturor să fie îndreptate sau să se reîndrepte către o altă direcție decât cea care este prioritară și anume îndeplinirea măsurilor legate de aderarea la UE, măsurilor legate de aplicarea clauzei de salvgardare. Dacă nu am dori ca România să se integreze în UE la 1 ianuarie 2007, eu am spus-o, dacă vrem să declarăm... Cine își asumă responsabilitatea decalării cu un an a termenului de integrare, cu alte cuvinte în loc de 2007, 1 ianuarie, în 2008, poate să o spună și atunci pornim și facem alegeri. Eu, ca prim-ministru, am o responsabilitate pe care mi-am asumat-o în fața parlamentului și în fața concetățenilor mei și anume aceea de a face toate eforturile pentru a duce România în Europa la 1 ianuarie 2007. Nu cred că alegerile anticipate sunt o problemă de preocupare pe agenda populației, dar, dacă nu vom integra România la 1 ianuarie 2007, atunci cred că reproșurile vor veni bine exprimate și justificate, și nu ne vor scuza dacă o să spunem: "Știți, am vrut să facem o majoritate mai solidă". Nu este asta problema populației cât de solidă sau de puțin solidă este majoritatea în Parlament. Oamenii doresc ca să ajungă cât mai repede să profite, să tragă roadele, beneficiile de pe urma integrării României, de pe urma evoluției României, așa cum ne-o dorim cu toții.
Mihai Constantin: Am moștenit totuși niște probleme evident, guvernul dumneavoastră a moștenit-o de la celelalte guverne din ultimii 15 ani. Vă pun această întrebare pentru că am fost sunat la redacție insistent de un domn care a ridicat acea eternă problemă a celor care înainte de 1989 și-au depus avansul pentru o Dacie. Ce se poate face în legătură cu ei?
Călin Popescu Tăriceanu: Sunt conștient că este o problemă căreia va trebui să i se găsească rezolvarea. Vă spun sincer că până în momentul de față am avut lucruri care au fost mai presante și din această perspectivă nu am avut timp să mă aplec asupra acestei probleme, cum este cea semnalată. Pe de altă parte, cred că trebuie să recunoaștem că cei care și-au depus banii ar fi trebuit să obțină poate o anumită despăgubire, cu toate că nu pot să nu mă întreb de ce în momentul în care au văzut că banii sunt erodați de inflație nu și-au scos banii și, eu știu, să le dea altă destinație. Dar vreau să vă spun de asemenea, în final, pe acest subiect că nu este o problemă numai de decizia a guvernului, ci este, dacă vreți, și o problemă care ține de actul de justiție.
Mihai Constantin: Este o problemă moștenită, dar nu una extraordinar de stringentă, pentru că avem 28 de județe afectate de inundații, domnule prim-ministru. S-au făcut deja bilanțuri intermediare, s-a evaluat o pagubă totală aproximativă de 400 de milioane de euro. Este vorba de terenuri agricole...
Călin Popescu Tăriceanu: 360, dar...
Mihai Constantin: Și nu este final, bilanțul nu este final, apele încă nu s-au retras din toate zonele inundate...
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, și vreau să vă spun că astăzi am primit informații, din păcate, mai sunt în urma ploilor din aceste zile încă câteva județe afectate. Astăzi am vorbit, de exemplu, la telefon cu prefectul județului Vâlcea, este o doamnă foarte inimoasă, Anuța Handolescu, care era pe teren ajutând la evacuarea apelor din niște case inundate în zona Vâlcei. Am vorbit la telefon inclusiv cu unul din proprietarii unei case afectate. Sigur, mă preocupă acest subiect și mâine vă pot spune că la ora 10:30 vom avea o teleconferință cu prefecții din toate județele din țară pentru a face o evaluare a pagubelor din aceste zile, de ieri, de astăzi. Vom vedea care sunt prognozele pe zilele următoare și vom vedea ce măsuri trebuie să întreprindem la nivelul central, al administrației centrale, pentru că administrațiile locale vreau să vă spun că s-au mobilizat foarte bine și au acționat cu mijloacele pe care le-au avut la dispoziție foarte prompt.
Mihai Constantin: Dar eu vă întreb: avem bani ca să ștergem cât mai rapid urmele acestor inundații și să luăm măsuri să prevenim în viitor cazuri similare?
Călin Popescu Tăriceanu: Vă explic. Deci două lucruri. Intervenția pentru înlăturarea pagubelor și bani pentru prevenire. La prima întrebare răspunsul este următorul. Am alocat deja importante sume de bani, chiar astăzi în ședința de guvern am alocat o sumă de peste 60 de milioane pentru acordarea de ajutoare, al doilea rând de ajutoare sub formă de produse agricole și alimentare: grâu, porumb, mălai, făină, orez, zahăr, carne sub forma unui..., pentru fiecare familie câte un porc viu și lucruri de genul acesta. Pe de altă parte, la rectificarea bugetară care va urma în următoarele zile vom aloca o sumă de 4.000 de miliarde de lei, aproximativ 120 de milioane de euro pentru acoperirea cheltuielilor cu înlăturarea efectelor inundațiilor, deci reconstrucția de case, în primul rând, reconstrucția școlilor, grădinițe, obiective sociale în general și infrastructură, drumuri, căi ferate. Vreau să vă spun că o parte importantă din lucrările din infrastructură au fost deja executate sau sunt în curs. Au fost reparate poduri, au fost reparate drumuri, au fost reparate căi ferate, au fost reparate linii electrice, linii de comunicații. Dar sigur că grosul urmează. Mâine, la Ministerul Transporturilor și Lucrărilor Publice va avea loc procesul de selecție sau, dacă vreți, să nu îi spunem proces să îi spunem selecția firmelor de construcții care vor începe lucrările de refacere a caselor din zonele afectate, mai ales din zonele Timiș.
Mihai Constantin: Cam câte firme se vor califica? Știu că....
Călin Popescu Tăriceanu: S-au calificat patruzeci și...
Mihai Constantin: Nu, nu, sunt 32 deja în preselecție. Câte vor fi în final?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, au fost în preselecție mai multe, au fost...S-au calificat, au depus dosarele 48, din câte știu, parcă 46 s-au calificat. Dar nu cred că este important câte firme sunt pentru că oricum nu vor putea să lucreze, cred că nu vor putea să lucreze 30 de firme deodată, dar ... Și asta nu este un lucru, să zicem, esențial în această chestiune. Esențial este că am prevăzut aceste sume, sumele sunt alocate și pe 20 iunie, deci luna aceasta, vor începe lucrările în localitățile afectate, de lucrările de reconstrucție a caselor. Deci vor fi reconstruite casele dărâmate, vor fi reparate casele existente și, sigur, nu numai în Timiș, pentru că am mai avut situații de acest gen cu alunecări de teren, inclusiv în județul Buzău. Deci sunt foarte atent pe această chestiune și membrii Cabinetului, avem întâlniri regulate de evaluare, de a adopta măsurile necesare pentru a îndepărta efectele inundațiilor. Acum, în ceea ce înseamnă partea a doua a întrebării, lucrări pentru prevenire. Lucrări pentru prevenire vă pot spune că da, facem refacere de diguri, vor fi anumite amenajări și apărări împotriva inundațiilor, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, însă, pe de altă parte, vreau să vă spun că în România există o structură care se numește Oficiul pentru Acțiune Împotriva Prevenirii Dezastrelor. Aceste structuri care sunt coordonate la nivel național și au filiale în fiecare județ sunt complet nepregătite pentru a face față unor dezastre naturale, inundații, cutremure...
Mihai Constantin: Sunt în subordine guvernamentală?
Călin Popescu Tăriceanu: Sunt în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Vreau să vă spun că nu sunt deloc dotate...
Mihai Constantin: Păi, este celebru cazul cu doar două bărci pentru întreaga...
Călin Popescu Tăriceanu: Aceasta este moștenirea pe care... Moștenirea nu este din guvernarea Năstase, ăsta este nivelul de dotare în România de ani și ani de zile, nici înainte de '90 nu era mai bună...
Mihai Constantin: O întrebare obsesivă, mă iertați, avem bani să îi utilăm pe oamenii ăștia?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, astăzi, dacă mă întrebați, vă spun clar că nu sunt bani. Dar am discutat acest lucru foarte serios cu colegii din Cabinet și mai ales cu ministrul administrației și internelor și avem un program, vom lua inclusiv credite externe. Pentru a ne putea dota există demarată o discuție cu autoritatea similară din Germania, în așa fel încât Inspectoratul pentru situații de urgență să poată să fie dotat cu echipamente adecvate în caz de intervenție, cum am văzut acum. Nemții ați văzut că au venit cu pompe, cu instalații de apă potabilă și așa mai departe, bărci, deci noi nu aveam, ne-au ajutat ungurii, cărora le mulțumim. Astăzi vreau să vă spun că...
Mihai Constantin: Nemții am înțeles că /.../ fotografii din satelit cu pagubele create de inundații se evaluează, se cercetează și la Bruxelles pentru a primi ajutoare.
Călin Popescu Tăriceanu: Să știți că fotografii din satelit asta mai avem și noi. Deci ne-am mai dotat, dar vreau să vă spun că mijloacele de intervenție directă, mașini de pompieri specializate, stații de pompare mobile nu avem. Astăzi, spuneam, am deblocat 42.000 de euro pentru plata serviciilor prestate de echipele care au venit din Ungaria și care ne-au ajutat enorm de mult și vreau să mulțumesc pe această cale tuturor statelor care ne-au acordat acest ajutor foarte prețios. Deci stăm prost, trebuie să recunoaștem, nu are rost să mai dăm vina unii pe alții, va trebui făcut un efort de dotare pentru a putea face față unor dezastre naturale, în special ploi abundente, inundații de acest gen.
Mihai Constantin: Lăsați-mă să o iau pe urma banilor pentru că banii sunt sângele oricărei economii. Este vorba de cazul Bechtel. A fost o minicriză, i-aș putea spune, săptămâna aceasta. Compania americană a sistat lucrările și a anunțat toți subcontractorii că nu mai poate face nici un fel de plată pentru lucrare, s-au oprit lucrările, s-au dat repede 10 milioane de dolari pentru a relansa lucrările, iar astăzi, din partea partidului pe care îl conduceți, guvernul va fi întâmpinat cu o propunere de eliberare a 200 de milioane de dolari pentru continuarea acestui proiect. Va continua autostrada Brașov-Borș, se va încheia?
Călin Popescu Tăriceanu: Știți ce se întâmplă? Ceea ce face Bechtel mie începe să îmi displacă, pentru că sună a presiuni politice și eu vreau să vă spun și transmit pe această cale și firmei Bechtel să fie mai rezervată în a face astfel de presiuni. Pentru că lor li s-a transmis și într-adevăr aseară am discutat, nu, iertați-mă, acum două seri am discutat acest lucru și cu colegii din PNL, pentru că există diferite preocupări, și i-am anunțat că vom putea să disponibilizăm ceea ce de fapt am mai discutat și anume pentru anul 2005 o sumă echivalentă cu 213 milioane de dolari, care vor trebui să acopere cu 80 de milioane de dolari din această sumă lucrări efectuate anul trecut și nedecontate și pe care le plătește guvernul actual, că nu este nici o problemă, așa e la români, începem 10 lucrări și plătim după aceea. Și sigur că, în măsura posibilităților, adică a diferenței între suma de 213 și 80, aproximativ 133 de milioane de dolari se vor efectua lucrări anul acesta. Dar vreau să mai spun încă o dată, am mai spus în alte ocazii, dar este bine să repetăm ca să înțeleagă toată lumea foarte clar. Guvernul Nătase s-a angajat la construcția acestei lucrări în care firma Bechtel nu pune nici un leu. Statul român trebuie să plătească bani, inclusiv ca firma Bechtel să își cumpere utilaje, da? Deci firma Bechtel nu are nici măcar utilaje, tot noi plătim ca să vină cu utilaje. Chestiunea nu este atât de gravă că s-a hotărât construcția unei autostrăzi. Lumea o să spună "foarte bine, facem autostrăzi". Da, este foarte bine, numai că România nu este suficient de bogată să își permită să construiască două autostrăzi simultan. Și să spuneți: "Care este a doua?" Păi a doua era cea care a fost începută și abandonată. Deci, România, la sfârșitul anilor '90, s-a raliat proiectului european de realizarea a infrastructurii, care ține cont de nevoile tuturor țărilor europene. S-au stabilit atunci, s-au trasat așa-numitele coridoare paneuropene și primul coridor care trece prin România este Coridorul IV, la care au fost demarate lucrările, s-au demarat studiile de fezabilitate și anumite tronsoane au fost și începute. Care este Coridorul IV? Traseul este Arad-Timișoara-Lugoj-Sibiu, pe Valea Oltului-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București. Sigur că tronsonul Pitești-București este făcut mai demult și mai departe până la Constanța și în baza acestui program s-a construit o parte din autostrada care merge spre Constanța. Numai că lucrările au fost lăsate "la foc mic" și am început alta. Deci, este exemplul tipic de neseriozitate care caracterizează pe mulți dintre confrații mei, dintre concetățenii mei și vreau să vă spun că, prima obligație pe care o are România, ca viitor stat membru al Uniunii Europene, este să-și îndeplinească obligațiile la care s-a angajat, repet, la care s-a angajat, la care a semnat, da? pentru ca să devină țară europeană. Deci, guvernul pe care îl conduc consideră că prioritatea principală este să terminăm ceea ce am început și anume autostrada de pe coridorul IV și, în măsura în care vom avea disponibilități financiare, vom merge în continuare și cu proiectul Bechtel. Și vă spuneam, anul acesta sunt alocați 213 milioane, nu este o sumă de ici de colo. Nu dă firma Bechtel nici un sfanț, totul depinde de finanțarea acordată de statul român. Asta este problema, foarte simplă. Deci, vom putea în continuare, în anii care urmează, datorită creșterii economice să mobilizăm resurse din ce în ce mai importante, dar sigur că nu vom putea să lucrăm cu toate forțele la două autostrăzi simultane.
Mihai Constantin: Dar cam câți kilometri facem cu banii aceștia alocați pentru 2005?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu știu să vă spun câți kilometri facem că oricum tronsonul este de la Brașov tocmai până la Oradea, deci, nu se va putea spune că deja la anul vom circula pe o bucată consistentă de autostradă, probabil sunt lucrări de artă multe, adică poduri, viaducte. Nu știu proiectul în detaliu, nu este problema mea. De problema aceasta se ocupă Ministerul Transporturilor, dar noi plecăm cu bunăvoință, credem că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, dar sistemul acesta care se practică, cu anunțuri prin presă și cu tot felul de amenințări mie, vreau să vă spun că nu-mi place deloc.
Mihai Constantin: Haideți să mai punem și un plus în fața acestui subiect cu banii pe care nu am să-l abandonez până la sfârșit...
Călin Popescu Tăriceanu: Dar vă rog.
Mihai Constantin: Putem vorbi până mâine. Ministrul de finanțe, Ionuț Popescu, s-a declarat plăcut surprins, chiar foarte surprins că au crescut veniturile cu peste 200%, colectările la buget în urma introducerii cotei unice de impozitare. Spunea că s-ar putea să fie o conjunctură.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, nu cu 200%, nu. Cred că vorbiți de 20%.
Mihai Constantin: Nu, nu. În perioada comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, au crescut veniturile la buget, s-au dublat.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu.
Mihai Constantin: Așa a spus ministrul săptămâna trecută și că au fost scoase la lumină 137.000 de mii de locuri de muncă.
Călin Popescu Tăriceanu: Asta este adevărat.
Mihai Constantin: Doar 20% era?
Călin Popescu Tăriceanu: Au fost înregistrate. Da. Deci, vă pot spune pentru că este un lucru pe care îl urmăresc cu multă preocupare, cum se realizează veniturile la buget, mai ales că după introducerea cotei unice s-au grăbit anumite persoane să emită critici și să exprime păreri foarte pesimiste, cum că veniturile la buget vor fi afectate. Ei, vreau să vă spun că după primele patru luni, și aștept acum evaluările la cinci luni, la sfârșitul lunii mai, să vedem și sunt convins că ele vor confirma ceea ce s-a întâmplat până acum în mod nu neașteptat, ci în mod așteptat și vă explic imediat, de ce veniturile au crescut. De ce cresc veniturile chiar dacă se reduc taxele? Pentru că există, dacă vreți, acest fenomen al relaxării fiscale îi îndeamnă pe plătitorii de taxe să se comporte mai corect. Sigur că este și un efect al creșterii economice. În această perioadă avem o creștere economică bună, care se îndreaptă către 6% din PIB, dar veniturile, vă pot spune că au crescut, dacă îmi aduc bine aminte, pe primele trei luni cu aproximativ 14% și cred că pe patru luni cu ceva mai mult. Luna aprilie a fost prima lună în care nu s-au mai înregistrat efecte ale fiscalității din anul 2004 și toată lumea se aștepta "ei, hai să vedem ce se întâmplă în aprilie când, de fapt, strângem acum banii pe sistemul de cotă unică" și veniturile au crescut. Este foarte îmbucurător acest lucru pentru că, sigur, ne vom permite în continuare, la rectificările de buget să ajustăm sumele în așa fel și să profite foarte multe domenii care au nevoie de bani mai mulți la buget.
Mihai Constantin: Ce reacții internaționale ați avut în urma introducerii cotei și măsurilor fiscale pe care le-ați luat, pentru că un sistem închis nu poate crește? Vin investiții în România, aveți o cifră în acest sens?
Călin Popescu Tăriceanu: Vin investiții în România. Dacă m-ați întrebat de reacții, am să vă spun că am asistat foarte amuzat săptămâna trecută când am fost la Berlin și am întâlnit liderii opoziției, și discutând despre reforma fiscală din România, m-au întrebat "nu puteți să-i spuneți și cancelarului Schroeder să facă același lucru?" Vreau să vă spun că în Germania, în momentul de față este o dezbatere extrem de serioasă, ținând cont că este o fugă a capitalurilor din Germania care, în loc să ajute reducerea șomajului, probabil o accentuează. Spuneam este o dezbatere care vizează reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 19%. Vreau să vă spun că, nu vreau să mă laud, dar este o constatare, dacă citiți presa străină o să puteți să constatați, toți cei care citesc presa străină pot să constate, sunt foarte mulți care au apreciat foarte mult ceea ce s-a întâmplat în România și acesta este un semn îmbucurător, bineînțeles și pentru investitori. Piața a reacționat foarte bine și vă pot da câteva exemple în acest sens. Ne pregătim să facem privatizarea celor două mari entități bancare din România - BCR și CEC - și sunt foarte bucuros, pot să declar public că există un interes major din partea celor mai mari bănci, celor mai serioase și mai mari bănci din Europa pentru a veni la privatizarea acestor bănci. Oamenii din sistemul bancar sunt cei care simt cel mai bine cum merge economia.
Mihai Constantin: Bine, dar în curând nu o să prea mai avem ce să privatizăm.
Călin Popescu Tăriceanu: Așa este.
Mihai Constantin: Am vândut totul în ultimii 15 ani. Ce facem cu acele investiții directe, de la zero, de la firul ierbii? Câți bani vin în țara noastră?
Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să vă spun că anul trecut au fost înregistrate investiții de 4 miliarde de euro, o pondere importantă a reprezentat-o privatizarea, pe care eu o consider reușită și din această perspectivă și suma deosebit de mare. Anul acesta vom avea, probabil, tot niște sume comparabile, ținând cont de privatizarea BCR și a altor societăți. Sigur, din ce în ce mai puțin unele societăți industriale, din ce în ce mai puțin tentante, dar altele atractive. Vom face anul acesta în continuare privatizarea care a fost deja începută la societățile de distribuție energie electrică, la societățile de distribuție a gazului metan și care sunt societăți interesante. Dar, vreau să vă spun ceva: nu-mi place să arunc cifre, nu-mi place să mă laud. Prefer să așteptăm rezultatele și să facem bilanțul la sfârșitul anului.
Mihai Constantin: Pe de altă parte, țara noastră este părăsită de anumiți investitori care mizau pe forța de muncă ieftină din țara noastră, care nu mai este chiar așa de ieftină comparativ cu alte zone ale lumii și vreau să fac apel din nou la o declarație a ministrului de finanțe care recunoștea că, de voie de nevoie, guvernul trebuie să mute dintr-o parte în alta bani din bugetul asigurărilor de sănătate către fondul de pensii. A promis...
Călin Popescu Tăriceanu: Asta nu este de acum, să știți că este o..
Mihai Constantin: Este adevărat, dar este...
Călin Popescu Tăriceanu: ... este o soluție, poate nu cea mai potrivită, care se practică de ani de zile. Trebuie să recunosc că va trebui în perspectivă să regândim filosofia bugetară, politica bugetară, deja am început să facem acest lucru pentru că, dacă România vrea să se considere în viitor o adevărată țară europeană, trebuie să alocăm alte sume pentru diferite capitole importante. Va trebui să majorăm alocațiile pentru sănătate, în perspectiva anului 2008 probabil vom ajunge la 6% din PIB, față de 4% cât este astăzi. Va trebui să majorăm alocațiile pentru învățământ și cercetare, la fel către 4%, va trebui să majorăm alocațiile pentru protecția mediului, pentru infrastructură. Deci, va necesita într-adevăr o, hai să spunem, o revoluție de filosofie bugetară. În același timp, vreau să vă spun că, există o problemă cronică a sistemului de sănătate în România care este legată de gestionarea catastrofală a banilor. De ce spun acest lucru? Pentru că, iată, în 1996 în România se cheltuiau în sistemul de sănătate 660 de milioane de euro. Astăzi, în 2005, în România se cheltuiesc aproape de patru ori mai mulți bani, 2,4 miliarde de euro. S-au îmbunătățit serviciile de sănătate de patru ori? Evident că nu, putem să întrebăm pe oricine. Există de patru ori mai mulți bolnavi în România? Vă spun cert din statistici, nu. Și atunci, unde se duc banii? Sigur, anumite capitole de cheltuieli s-au majorat, au crescut salariile într-o măsură apreciabilă, dar totuși, cheltuim de patru ori mai mulți bani și avem aceleași probleme.
Mihai Constantin: Sigur au crescut salariile? Pentru că SANITAS a ieșit în stradă cerând tichete de masă, li se termină fondul pentru așa ceva.
Călin Popescu Tăriceanu: Au crescut. Deci, în sănătate, anul acesta au crescut salariile, au fost o dată majorate salariile în baza unor ordonanțe date anul trecut care nu aveau bugetare cu anul acesta și a fost un exercițiu foarte complicat ca să găsim undeva banii respectivi să plătim aceste salarii și salariile s-au mai majorat o dată datorită introducerii cotei unice de impozitare pentru că trebuie să nu uităm, cota unică de impozitare este de numai 16%, deci s-au obținut venituri suplimentare, repet, din două surse, o dată din majorarea efectivă a salariilor și doi - din aplicarea cotei unice. Deci, ceea ce s-a putut să facem, am făcut. Același lucru s-a întâmplat și în sistemul de sănătate și cu toți salariații bugetari. Dar în momentul de față spun foarte clar, suntem cu sacul pe fund, nu mai avem de unde să scoatem bani anul acesta. În anii următori sigur că, pe măsură ce activitatea economică crește, Produsul Intern Brut crește, putem să majorăm și salariile și puterea de cumpărare s-a majorat. Astăzi m-am uitat într-un ziar, într-un cotidian de mare tiraj de la noi și era un articol așa, bineînțeles zeflemisitor, că premierul a spus că crește puterea de cumpărare. Eu vreau să vă spun ceva - am curajul să afirm că puterea de cumpărare crește, dar ea nu crește uniform la toți cetățenii. Sigur că cei care sunt angajați în sectorul privat câștigă mai mult, cei care sunt, de exemplu, pensionari nu le-a crescut puterea de cumpărare în mod spectaculos, puterea de cumpărare s-a menținut. Țineți cont că la pensionari, totuși, anul acesta ne angajasem la un lucru de anul trecut, din campania electorală și am făcut recalcularea pensiilor, dar când vorbesc de creșterea puterii...
Mihai Constantin: Dar sumele sunt modice la acele recalculări, la cei mai mulți. Este vorba de până într-o sută de mii de lei.
Călin Popescu Tăriceanu: Nu, să știți că sunt și persoane care au primit la recalculare sume de ordinul 2-3 milioane în plus.
Mihai Constantin: Dar, proporțional la numărul pensionarilor câți sunt cei care au primit milioane?
Călin Popescu Tăriceanu: Știți ce se întâmplă? Nu contează proporțional, contează cei care au avut dreptul, pentru că noi am făcut o reparație morală celor care au fost penalizați de sistemele de pensii care s-au aplicat în trecut. Nu puteam să dăm mai mult decât cât îi revenea fiecăruia și unor le-a revenit o sumă mare și altora le-a revenit o sumă mai mică, probabil, care aveau pensiile ceva mai sus. Vroiam să vorbesc însă în continuare de ceea ce numeam puterea de cumpărare și să știți că puterea de cumpărare nu este că mi se pare mie că a crescut, este un lucru care se vede pe piață. Deci, acest lucru se constată că volumul vânzărilor pe diferite, eu știu, capitole de produse și servicii, crește constant, numărul de case noi care se construiesc, numărul de autoturisme care se cumpără, numărul de produse electrotehnice care la fel se vând și se cumpără, este în creștere și lucrul acesta se vede în statisticile Institutului Național de Statistică, în statisticile vânzătorilor, nu sunt povești pe care le spun eu. Dar, repet, creșterea puterii de cumpărare, din păcate, nu afectează în mod egal toți cetățenii. În mediul rural, probabil cei care lucrează în agricultură nu au, adică nu probabil, în mod cert, nu au aceleași beneficii ca cei care lucrează, cum spuneam, în mediul privat și lucrează în firme unde există salarii foarte bune. Deci, există...
Mihai Constantin: Vă mai dau eu două exemple, dacă îmi permiteți.
Călin Popescu Tăriceanu: Da.
Mihai Constantin: Luate tot din presa de astăzi, legate de sistemul de sănătate. Este vorba de directorul Spitalului Județean din Arad, care a anunțat că, profesor universitar, nu este medic de profesie și a spus că cu 4,5 milioane de lei pe lună nu poate să îndeplinească această funcție și la cinci zile după ce a fost numit a dat și preavizul de concediere și încă un caz la Brașov și nu la țară.
Călin Popescu Tăriceanu: Eu vreau să vă spun ceva. Nu vreau să intru în contradicție cu o astfel de afirmație, dar eu rămân, totuși, foarte surprins că un profesor universitar are numai 4 milioane jumătate.
Mihai Constantin: Nu, nu. În funcția de director de spital județean avea 4 milioane jumătate.
Călin Popescu Tăriceanu: Păi nu, atunci haideți să fim foarte clari. Deci, probabil că persoana de care vorbim are o remunerație pentru calitatea lui profesională și una pentru calitatea managerială. Deci, primește o sumă ca profesor și mai primește în plus o sumă de 4 milioane jumătate pentru calitatea de director și nu înseamnă că primește...
Mihai Constantin: Atât primește un director de spital județean?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu știu să vă spun, nu cunosc cât câștigă un director de spital județean, dar nu vreau să rămânem cu impresia că un profesor din România câștigă 4 milioane jumătate.
Mihai Constantin: Nici eu nu știu cât de reprezentative sunt exemplele acestea la nivel național, dar impactul de imagine este mare și vă mai dau un exemplu, v-am promis două. La Brașov o farmacie și-a angajat bodyguarzi ca să țină oamenii afară pentru că luau cu asalt farmacia.
Călin Popescu Tăriceanu: Știți ce se întâmplă? Vedeți, noi am intrat într-o situație delicată care, după părerea mea, a fost prost gestionată de Ministerul Sănătății - situația medicamentelor. De ce spun că a fost prost gestionată pentru că, după măsurile adoptate anul trecut de acordarea compensării gratuite pentru toate medicamentele a apărut imediat următorul fenomen: firmele de medicamente, firmele de import și de distribuție a medicamentelor, au profitat și au venit pe piață cu cele mai scumpe medicamente, cele mai noi și mai scumpe medicamente posibile. Și atunci sigur că bolnavii au primit recomandare, rețetă de la medic și au cumpărat, pentru că ... Au cumpărat! Au luat medicamente compensate, pentru că statul compensa medicamentele respective. Ce este rău în chestiunea aceasta? Dacă vreți, faptul că bolnavii au acces la medicamente foarte bune nu este nici o problemă, este foarte bine, numai că problema este: putem să ne permitem acest efort, această cheltuială? Și am să vă spun care au fost rezultatele. Pe primele trei luni ale anului, cheltuielile cu medicamentele compensate au crescut cu 80%. Iarăși vă întreb: au fost mai mulți bolnavi cu 80%? Nu. Problema este că s-au cheltuit bani pe cele mai scumpe medicamente posibile în condițiile în care există și medicamente echivalente, cu efect terapeutic echivalent. Bun! Ca atare, ministerul a reacționat la un anumit moment, a refăcut lista de medicamente compensate și acum acordăm medicamente compensate în limita posibilităților bugetare, care, țineți cont, la rectificarea care va avea acum loc vor fi majorate alocațiile bugetare pentru medicamente compensate cu 10.000 de miliarde, care vor fi suficienți pentru acoperirea nevoilor până la sfârșitul acestui an. Însă, între timp, o parte din farmacii și-au epuizat alocațiile pe care le-au primit de la CNSAS și sigur că sunt în criză, acum nu mai pot să elibereze medicamente. Unele din ele, din fericire, foarte puține, așa încât putem să vorbim astăzi de un caz izolat, pentru că momentul critic al crizei a fost depășit și sper ca în viitor ministerul să gestioneze cu mai mare atenție această problemă, pentru că nu este, din păcate, numai o problemă medicală, este și o problemă financiară.
Mihai Constantin: Domnule prim-ministru, așa cum mă temeam la început, s-au scurs foarte repede cele 60 de minute, prea puține, oricum, pentru a discuta cu câte probleme se confruntă România. Mai am un subiect pe care aș vrea să îl lămurim, dacă se poate, în această seară. Ați spus și dumneavoastră, când ați preluat conducerea guvernului, că structura executivului este una mult prea vastă raportată la țări mult mai mari decât noi în Europa. Ce se va întâmpla? Vizați o restructurare a guvernului?
Călin Popescu Tăriceanu: V-aș răspunde sincer că da, dar nu pot să o fac. Nu este problema că nu avem capacitatea. Problema este că o restructurare a guvernului presupune anumite riscuri din punct de vedere organizațional într-un moment în care suntem, așa cum spuneam mai devreme, angajați pe un obiectiv foarte clar și foarte ambițios: integrarea în UE. Nu vreau acum să comasăm ministere, să spargem ministere, ca să vedem în următoarea perioadă funcționarii din ministere ocupați cu mutarea mobilei, mutarea dosarelor, tipărirea cărților de vizită. Nu am nevoie de așa ceva. Vreau oameni care, pe sarcinile pe care le au, se concentrează și le duc la îndeplinire. Sigur că ar fi de dorit acest lucru și am în perspectivă o astfel de măsură, dar într-un moment în care vom fi un pic mai relaxați și nu vom fi sub această presiune a măsurilor legate de calendarul de integrare.
Mihai Constantin: Ce înțelegem prin asta, după raportul de țară din noiembrie sau așteptăm 2007?
Călin Popescu Tăriceanu: Probabil, nu știu, o să vedem. Este puțin acum prematur. Acum, sigur că nu avem în vedere o restructurare totală a guvernului, dar constatăm că avem ministere foarte mari, greu de condus, cum este, de exemplu, Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice și Turismului. Și este foarte greu. Sunt și alte ministere mari, cum este Ministerul Economiei și Comerțului. Deci, sunt anumite..., dar nu numai acestea, sunt doar două din exemplele care mi-au venit cel mai ușor. Există multe instituții care sunt într-un fel cu activități cvasiparalele și lucrurile acesta, iarăși, conduc la o eficiență scăzută în actul administrativ. Deci, toate aceste lucruri vor trebui, la momentul oportun, analizate și decise.
Mihai Constantin: Eu vă doresc ca, în ciuda greutăților pe care dumneavoastră înșivă le-ați perceput, să conduceți vehiculul guvernamental acolo unde doriți spre interesul tuturor și sper să reveniți la Televiziunea Română pentru a vorbi românilor despre problemele executivului.
Călin Popescu Tăriceanu: Vă mulțumesc și ori de câte ori primesc invitația sigur că îi voi da curs. Vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Mulțumim și dumneavoastră, doamnelor și domnilor. O seară bună! Numai bine!''


(696 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu, la ''Ediție specială'' | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.59516978263855 seconds.