Luni, 07 Septembrie 2015 - 05:52 AM Aleg.RO: Cercetasii in razboiul pentru reintregirea patriei (1916 – 1918)

Publicat de: ---

Cotidianul

Începutul secolului XX a adus cu sine nasterea primei miscari universale de tineret, creata de ofiterul englez Baden Powell . Curand, aceasta miscare, numita a Scoutilor si a Ghidelor, va lua fiinta si in tara noastra, sub inaltul patronaj al Principelui Mostenitor Carol, acesta devenind cu aceasta ocazie Comandantul Marei Legiuni. Secolul XX va aduce si o experienta trista, si anume Primul Razboi Mondial, numit asa pentru ca depasise prin amploarea sa teritoriul Europei.

Primul Razboi Mondial a reprezentat pentru Romania pasul hotarator in intregirea nationala, ideal pregatit cu multa rabdare in intreaga perioada antebelica, de la aparitia statului roman modern, in 1859. Romania nu intra in razboi de la izbucnirea lui (iulie 1914), ci se va declara neutra. Perioada neutralitatii a durat doi ani (1914 iulie – 1916 august 15). În acest rastimp, miscarea cercetaseasca s-a extins aproape in toate centrele mai importante ale Vechiului Regat.

În afara activitatilor obisnuite, cercetasii se pregateau sa faca fata, daca se va face apel la sprijinul lor, evenimentelor care se desfasurau in preajma Romaniei. Astfel, intr-o scrisoare adresata presedintelui Asociatiei Cercetasii Romaniei, Comandantul Marei Legiuni, principele Carol, semnala ca "... in momentul de fata avem in tablourile Comandamentului 3376 cercetasi, destinati a fi intrebuintati in caz de mobilizare".1)

Sunt amintiti in acest sens cei 3.376 de cercetasi pe specializarile in care au fost initiati: "Biciclisti: 500; Sanitari: 1120; Hrana trupelor: 836, Posta-telegraf: 694, Diverse: 218. Total: 3.376"...

„Spre a lucra in aceasta directie cu mai multa pricepere si folos, ne-am pus in legatura cu Marele Stat Major, care, sper ca, in caz de primejdie, va fi multumit cu concursul nostru."2) Aceste randuri erau scrise la 21 ianuarie 1916. În august, Romania intra in razboi. Razboiul pentru intregirea patriei debutase pentru tara noastra sub bune auspicii: o ofensiva peste munti, in Transilvania, ce deschidea perspectiva unei victorii (august-septembrie 1916). Echilibrul va fi rupt prin prabusirea frontului dunarean (octombrie 1916), fapt ce a atras retragerea armatei romane, aflata in ofensiva in Transilvania. Retragerea va continua sub presiunea concentrica a armatelor inamice germano-austro-ungare dinspre nord si germano-bulgare dinspre sud.

Astfel, in toamna anului 1916 erau pierdute Oltenia, Dobrogea, Muntenia si orasul Bucuresti. Odata cu stabilizarea frontului in Moldova de sud (primavara 1917) si dotarea armatei romane cu echipament modern, fapt datorat misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot, echilibrul era stabilit. Victoriile romanesti de la Marasti, Marasesti si Oituz (vara 1917) au confirmat acest fapt. În timpul acestor evenimente, cercetasii si conducatorii lor luau masurile necesare pentru salvarea institutiei. Astfel, unul dintre inspectorii generali la Comandament, Gheorghe Murgoci, se adresa principelui Carol la 24 februarie 1917 astfel: "vom veni... cu ordinul de concentrare al cercetasilor pentru evacuare" in Rusia. În scrisoare, dl. Murgoci continua: "Maine dimineata dl. Mugur* pleaca pentru completarea organizarei in celelalte orase ale refugiatilor; acum avuram o consfatuire,...si am pus la cale cele ce raman aci de facut".3)

În scrisoare se fac referiri la evacuarea treptata in Rusia a unei parti din cercetasi unde se va forma un Comandament ce va cuprinde coloniile de acolo. De asemenea, "... tot prin noi se va face administratia coloniilor si refugiatilor organizati cercetaseste si intretinuti de minister". Se considera ca necesara mentinerea legaturii intre Comandamentul Marii Legiuni si "diferitele servicii ale Ministerului de Razboiu cu care avem atata lucru pentru subzistenta, echipament etc.".4)

În scrisoare se mai face mentiunea unui "ordin de concentrare a cercetasilor in vederea evacuarei" ce urma sa fie pus in aplicare. Dar vor urma victoriile armatei romane din vara anului 1917, pe frontul din sudul Moldovei.

Curand insa avea sa se intample un eveniment neprevazut inainte de razboi, si anume detronarea tarului Nicolae al Rusiei, in martie 1917. Desi guvernul generalului Kerensky a continuat razboiul, Romania incepe sa se simta in nesiguranta. Indisciplina soldatilor rusi de pe frontul romanesc mergea pana la suprimarea fizica a propriilor comandanti. A doua revolutie din Rusia a dat castig de cauza in octombrie 1917 gruparii bolsevice conduse de Vladimir I. Lenin. Rusia se indrepta de acum catre incheierea unei paci separate. Lenin nu mai dorea razboi pentru a-si consolida puterea. Romania ramanea izolata de aliatii ei din Apus. Cu putin timp inainte de caderea guvernului Kerensky, Gh. D. Mugur (inspector general al comandamentului Asociatiei de Cercetasi) i-a prezentat principelui Carol despre gandurile sale de viitor, aflat la Iasi, pe 10 octombrie 1917. (Citind scrisoarea si gasind-o deosebit de sugestiva, am considerat oportun sa o prezentam in intregime).

"Alteta Regala,

Pentru mine s-a fixat in formula ideea aceasta: ca numai prin mijlocirea Altetei Voastre poate triumfa cu adevarat o ideie de bine in Tara noastra. Ma tulbura si ma ingrijeste sufletul celor multi, al celor cari traind departe de santurile de lupta isi plimbarile de viata rea la Iasi, in Odessa sau Tokio. O munca de foc se cere tuturor. (...) Cine stie daca nu suntem pe calea pacii. Aceasta pace**1 poate sa fie maine si atunci, ma’ intreb – Cum intram in viata? Primim ce-a fost inainte? Convenim sa traim o viata de imprumut? Înduram robia politica? Iar daca nu ne convine tot ce a fost, atunci ce facem pentru viata cea noua, care trebuie sa fie a noastra? Pana acum nu facem nimic.

Trebuia insa, sa fi facut mult, dar nu s-a ostenit pentru aceasta nimeni, - nici o minte, nici un suflet. Universitarii au plecat sa se odihneasca in Franta, directorii de invatamant au fost trimisi in pensiune la Kerson***2, fricosii au fugit cu valizele diplomatice, deputatii au inchiriat cluburile din Odessa iar profesorii mobilizati pe loc joaca’n carti la cluburile politice din Iasi si chiar la Cercul Didactic. În vremea aceasta Regina e pe front, viziteaza pe raniti, imparte daruri, mangaie, citeste, pune decoratii pe pieptul celor ce ne apara si scrie cele mai mandre si cele mai inaltatoare pagini despre my country****3. Suflet fara odihna, cati O vad, cati O simt, cati se indeamna la munca si la neodihna Ei.

Alteta Regala, noi care constatam (ca) trebuie sa ne desprindem mainile (...) de pe piept si sa lucram, trebuie sa mergem la obarsia raului, la temelia vietii noastre romanesti. Trebuie sa mergem la Tara. E acolo numai umbra de spin si negura in suflet. E moarte. Cand mortii vor invia, atunci numai va fi implinirea mult asteptatelor vremuri. Ne vom ocupa dar Alteta Regala de scoala sateasca – a celor mici ca si a celor mari – ne vom ocupa de munca si economia lor, de casa lor, de sufletul lor. Se impune atunci sa luam asupra-ne urmatoarele probleme:

Scoala sateasca

Reorganizarea pe principii de viata leala a scoalelor romane de invatatori

Cercetasia la sate

Munca sociala pentru ridicarea poporului. Case de lectura, biblioteci, muzee, ateliere de industrie casnica, bazare regionale, cooperative satesti, terenuri de experienta, cercuri scolare agricole, etc.

(...) dintru inceput am spus ca numai prin mijlocirea Altetei Voastre se poate duce la indeplinire, intr-o tara ce traieste inca in forme fatarnice ale unei politici de capatuiala, un gand de viata adevarata, o idee de fericire pentru popor. (...) E vorba sa incepem cu scoalele normale. Ministerul a dat alarma in deschiderea lor, dar nu stiu cate se vor deschide si unde se vor deschide.

Eu voi infiinta in colonia de la Sculeni, pe baza cercetaseasca, clasa a 6-a (ultimul an) si a 5-a si am credinta ca in afara de dpua cel mult trei locuri, nicaieri nu va fi nimic si ceia ce va fi ’’normal’’ in adevaratul sens al cuvantului va fi in colonia noastra cercetaseasca. (…)’’.5)

În primavara anului 1918, pana la incheierea pacii dintre Romania si inamicii ei, la Bucuresti pe 7 mai 1918, la Iasi a fost dat publicitatii un apel al Comandamentului Marii Legiuni, principele Carol, catre cercetasi. Articolul aparea in cadrul calendarului Regina Maria. Peste zece mii de exemplare au fost impartite soldatilor de pe front si ranitilor din spitale. Articolul cuprinde referiri la actiunile unor cohorte de cercetasi in timpul razboiului si al evacuarii armatei si populatiei in Moldova. Aflam astfel, ca "pe cand ostasii lupta pe front, fratii lor mai mici, cercetasii, sunt in orice loc e nevoie de o mana de ajutor. Cercetasia a izvorat din gandul de a se pregati pentru ziua de maine vrednici romani, constienti de datoria lor de cetateni iar Asociatia Cercetasilor Romaniei a devenit in aceste timpuri grele, sprijinul de capetenie al tineretului nostru. Multi dintre voi, iubiti cititori, ati vazut desigur Dumineca, sau in zilele de sarbatoare, palcuri de tineri plecand din orase, imbracati in straiele lor de culoarea pamantului, cu palaria lor cea mare pe cap si incinsi cu brauri de culori vii. Astfel porneau centuriile vesele de cercetasi,… sa-si petreaca ziua in camp deschis sau intr-o padure inverzita. În zilele cand vremea era rea, in loc de aceste plimbari, copiii se adunau la sezatori unde lucrau, pe cand instructorul lor le poveastea fie vitutiile stramosilor, fie invataturi din alte tari. (…) Dar suna si pentru ei ceasul de grea cumpana: precum fusesera partasi la clipele de fericire, asa au fost partasi si la orele de restriste si asa vor fi si ei partasi la ceasul de izbanda si glorie. (…)

La Bucuresti, cand avioanele dusmane semanau moartea, cercetasii erau printre cei dintii cari aduceau ajutor si alinare acelora pe care cruzii omoratori ii lovisera. Pe urma, cand paza se facea mai apriga, ei aveau grija in posturile lor de observatie. Facandu-si datoria, au cazut si dintre copiii acestia pe campul de onoare, au fost si dintre ei ucisi de bombele aeroplanelor. (…) cei de la Targu-Jiu au dat piept cu dusmanii. În primele zile ale lui octomvrie 1916, cand trupele nemtesti patrunsesera pana la portile orasului, alaturea cu manunchiul de soldati care i-au respins au mers si vitejii cercetasi. (…) Alaturea cu soldatii s-au luptat ei, si s-au vazut unii dintre acesti viteji tineri plecand la asalt alaturea cu fratii lor mai mari. Dusmanul a fost respins si, in ziua aceea, Targu-Jiu a fost scapat. (…) Cercetasii n-au vrut sa ramana sub vremelnica stapanire a vrajmasului. (…) Cei de la Caracal au plecat cand se apropia dusmanul si cu drapelul lor care falfaia mandru vulturul cercetasesc, au venit la Bucuresti. (…)

Ca demni ostasi de maine si-au luat cu ei singura bogatie ceia ce aveau mai scump, ceia ce pentru toti infatiseaza patria iubita, si-au luat steagul, simbolul Romaniei. Cum au plecat acestia, tot asa au plecat cei din Bucuresti si din celelalte parti de unde se apropia dusmanul. Toti au pornit inspre Moldova. Au mers copiii multe posti pe jos, indurand frigul si oboseala. Au mers nesiliti de nimeni, dusi numai de gandul ca acolo unde va fi ostirea tarii vor putea fi si ei mai folositori patriei. Nu s-au inselat, caci imprejurul acestor pribegi cu inima curata s-a strans tot tineretul nostru. (…)

Iata ce a facut cercetasia in prima partea a campaniei. Acum, de cand suntem aici in acest colt de tara, o alta datorie i-a fost aratata. Scopul nostru fiind de a creste tineretul, noi am mers alaturi de ministerul de instructie ca sa strangem pe toti tinerii ajunsi pana in Moldova. Au fost adunati mai toti tinerii in tabere asezate la tara. (…) S-a facut aci scoala, s-au deprins cu munca campului… Pe langa sala in care se da hrana mintii, se intinde campul din care rasare hrana pentru trup. (…) ziua de maine, iata gandul nostru cel mare. Maine, cand prin vitejia noastra, dragi ostasi, se va implini visul de veacuri al neamului, atunci va fi munca noastra cea mare. Gandul nostru se indreapta mai ales inspre voi, cei de la sate. (…) Aci, pe langa opera noastra de educatie, va trebui sa facem si o opera de cultura, vom duce mai departe scoala. Vom face legatura intre scoala si armata.

Trecand prin cercetasie, flacaul va deveni un om mai tare, un gospodar mai bun. Iar cand va pasi pragul cazarmii, va fi mai dezghetat. (…) Ati vazut ce au facut, ce fac si ce vor face cercetasii. (…) Si ei sunt ostasi; si ei muncesc pentru marirea si intregirea neamului". Semnat: Comandantul Marei Legiuni, Principele Carol al Romaniei. 6)

În noiembrie 1918, Romania va intra din nou in razboi, alaturi de vechii sai aliati. În mai putin de o luna de la acest eveniment se realiza idealul pentru care se sacrificasera atatea generatii: reintregirea Patriei. În 1937, intr-o scrisoare a profesorului universitar clujean Vladimir Ghidionescu, catre, de acum, regele Carol al II-lea al Romaniei, aflam ca cercetasii au intrat in razboiul mondial cu "o educatie nationala… aducand o contributie modesta, de suferinte si de viata chiar, pentru infaptuirea idealului national".7) Astazi ca si atunci, in timpul primului razboi, cercetasii si-au respectat indemnul: "Gata Oricand!". Faptele lor de atunci trebuie sa ramana pilduitoare.

Miscarea cercetaseasca din Romania a fost suprimata insa de fostul ei comandant, regele Carol al II-lea, in prima parte a anului anului 1938. Cercetasia a fost transformata intr-o asociatie de tineret ideologizata si tot mai militarizata, numita Straja tarii. Inclusiv patrimoniul imobil al cercetasiei a trecut sub administratia noii organizatii. Costumatia strajerilor era camasa alba si cravata rosie in jurul gatului, pantaloni negri. Aceasta reprezentare o regasim si in regimul comunist, cu insemnele regale inlocuite dar altfel identica in privinta vestimentatiei in noua organizatie Pionierii Patriei.

Bibliografie:

I Arhivele Statului: Fondul Casa Regala: Regele Carol al II-lea

1) dosar 1/1916

2) dosar 1/1917

3) dosar 667

4) dosar 1/1937

II Alte lucrari:

1) Prof. Dumitru Braharu, M.S. Regele Carol II si cercetasii din razboiul pentru intregirea neamului, Tipografia Nationala S.A. Cluj, 1939

Note:

1) dosar 1/1916, fila 29

2) ibidem

3) dosar 1/1917, filele 32/33

4) ibidem

5) dosar 667, 1917

6) Prof. Dumitru Braharu, M.S. Regele Carol II si cercetasii din razboiul pentru intregirea neamului, Tipografia Nationala S.A. Cluj, 1939

7) dosar 1/1937, fila 1.

1* Inspector General la Comandamentul Asociatiei Cercetasilor din Romania

** pacea dintre Romania si Puterile Centrale (inamicii sai) se va incheia mai tarziu, anume pe 7 mai 1918. Complet izolata si amenintata cu desfiintarea ca stat, Romania va fi nevoita sa incheie o pace grea. Rgele Ferdinand nu o va ratifica niciodata.


(297 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Cercetasii in razboiul pentru reintregirea patriei (1916 – 1918) | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.72672581672668 seconds.