Miercuri, 14 Ianuarie 2015 - 05:51 AM Aleg.RO: ANALIZA: Pactele politice, o moda care nu a adus pana acum nicio schimbare in domeniile vizate

Publicat de: ---

AMOS News

In ultimii ani pot fi contabilizate doua pacte pentru autostrazi, unul pentru agricultura, toate ramase la nivel de intentie . De asemenea, a existat un pact pentru Educatie, denuntat pe parcurs, unul "aproape convenit" pentru Sanatate, la care politicienii au renuntat pentru ca sistemul "refuza schimbarea", iar un altul, pe acelasi domeniu, nerealizat dupa ce USL, cel care l-a propus, s-a rupt.

Programul de guvernare al Guvernului Boc 2 prevedea un pact national pentru constructia de autostrazi, finantat cu cel putin 1% din PIB, care sa includa proiectele realizabile pana in 2020 si pentru care sa fie asumat un angajament de coerenta si continuitate in finantare la nivelul necesar.

Documentul vorbea si de imbunatatirea conditiilor de trafic fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii la nivel european, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv in zonele cu activitate turistica importanta, asigurarea unui nivel calitativ european pana in 2012 a 80% din reteaua de drumuri nationale, reducerea constanta a numarului de victime ale accidentelor de circulatie rutiera, cresterea vitezei pe calea ferata in medie cu 25% si reducerea timpului de circulatie cu 50% fata de cel actual la trenurile de calatori si marfa, precum si eliminarea stationarii trenurilor la frontiera sunt alte prioritati enuntate in programul de guvernare.

Totodata, Guvernul Boc 2 isi propunea reconstructia Garii de Nord Bucuresti, finantarea portiunii intre Targu Mures si Bors (254 de km) din Autostrada Transilvania (total 415 km), finalizarea tronsonului de autostrada Bucuresti - Comarnic (110 km), precum si construirea unui pod peste Canalul Dunare - Marea Neagra in zona Agigea care sa faca legatura cu autostrada A2 si cu centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanta.

Dar evidenta demonstreaza ca pactul a ramas doar la nivel de promisiune. Tot la stadiul de promisiune s-a impotmolit si ideea presedintelui Traian Basescu privind incheierea unui pact national pentru autostrazi.

Pe 1 iulie 2013, Basescu a propus partidelor semnarea, in septembrie acelasi an, a unui pact pentru dezvoltarea agriculturii in perioada 2014-2030, care sa preia obiectivele unui raport realizat de comisia prezidentiala. de specialitate, despre care afirma ca este "un excelent documentar si o radiografie excelenta a agriculturii romanesti" si ofera, totodata, o perspectiva. Propunerea sefului statului nu a avut succes, fiind respinsa don start atat de premierul Victor Ponta, cat si de ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

Educatia a fost unul dintre domeniile care a beneficiat de un pact national, semnat in 5 aprilie 2008 de catre presedintele Traian Basescu si liderii Mircea Geoana (PSD), Marko Bela (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Daniela Popa (PC), Emil Boc (PDL), precum si de liderul deputatilor minoritatilor Varujan Pambuccian si ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei (PNL).

Conform documentului, semnatarii s-au angajat "solemn" ca in toate actiunile lor viitoare referitoare la educatie sa urmareasca: modernizarea sistemului si a institutiilor de educatie in perioada 2008 - 2013, asigurarea, prin alocarea bugetara anuala, a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% din PIB pentru cercetare, transformarea educatiei timpurii intr-un bun public, realizarea unei educatii scolare obligatorii de 10 ani si garantarea accesului neingradit la educatie gratuita pana la absolvirea liceului, descentralizarea financiara, curriculara si de resurse umane, adoptarea principiului "finantarea urmeaza elevul/ prescolarul" si a principiului finantarii multianuale in invatamantul universitar.

Documentul mai prevedea ca semnatarii se angajeaza sa adopte Carta drepturilor si libertatilor in educatie si sa defineasca arii de educatie prioritara pentru depasirea decalajului dintre mediul rural si cel urban, iar educatia permanenta urma sa devina baza sistemului educational din Romania.

Documentul, fara care - potrivit premierului Emil Boc - "invatamantul romanesc nu se va moderniza niciodata" - a fost semnat, ulterior, de FSLI, de liderul Federatiei sindicale Alma Mater, Razban Bobulescu, si de sase ONG-uri ale romilor.

Pactul nu a avut efecte vizibile, iar pe 5 ianuarie 2011 presedintele Senatului, Mircea Geoana, a sustinut ca acesta este incalcat de Legea educatiei si de Bugetul de stat pe 2011, ambele promulgate de Traian Basescu. In 10 ianuarie, presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ca formatiunea sa nu mai poate fi parte a Pactului National pe Educatie, intrucat legea asumata de Guvern si promulgata de catre Traian Basescu a dus la denuntarea pactului. Astfel, niciodata Educatia nu a avut parte de cele 6 procente din PIB, stipulate in lege si in pact.

"Cel mai norocos" a fost domeniul sanatatii, pentru care si Presedintia si partidele au propus acorduri politice.

In martie 2008, dupa semnarea Pactului pentru Educatie, atat PSD, cat si presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, au propus ca partidele sa elaboreze si sa semneze un document similar pentru sanatate. A existat si o comisie prezidentiala pentru elaborarea Pactului National pentru Sanatate, Basescu sperand ca acesta va fi semnat in 2011, anul in care "obiectivul major" era restructurarea sistemului sanitar.

Pactul nu s-a mai realizat. La fel s-a intamplat si cu proiectul Legii sanatatii, realizat pe baza raportului aceleiasi comisii prezidentiale.

La inceputul lui 2012, ministrul Sanatatii, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publica proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului sanitar din Romania, pe fondul opozitiei "actorilor" din domeniul sanatatii. Dupa ce Basescu i-a cerut public premierului retragerea proiectului Legii sanatatii, invocand tocmai faptul ca majoritatea celor din sanatate nu vor schimbarea sistemului.

Imediat dupa anunt, in 13 ianuarie 2012, presedintele PSD, Victor Ponta, a anuntat ca USL va initia si va participa la un pact national pe sanatate, care sa fie asumat atat de putere si de opozitie, cat si de specialisti si de societatea civila. Pana la destramarea USL, in februarie 2014, uniunea nu a initiat niciun pact.

De-a lungul timpului, ministri si politicieni au avansat propuneri privind incheierea unui pact, in domenii precum infrastructura sau asistenta sociala, dar nici ele nu s-au concretizat.

Acordul politic semnat marti de Klaus Iohannis si de reprezentantii partidelor privind asigurarea a 2% din PIB pentru Aparare in 2017 are putea avea totusi finalitate, dat fiind ca acesta este in primul rand un angajament asumat in calitate de stat membru NATO.

Tot marti, premierul a anuntat ca vrea si el un acord politic pe Masterplanul de Transport - document care cuprinde toate interventiile in infrastructura pentru 2014-2030 - pe o perioada de minimum zece ani intre toate fortele politice. El a spus ca altfel nu are rost ca expertii Ministerului Transporturilor sa se apuce de treaba precum Mesterul Manole, deoarece va fi un esec in lipsa garantiilor de finantare pe termen lung.

Cuprins si el de febra pactelor, ministrul Culturii, Ionut Vulpescu, a anuntat ca vrea un pact pe cultura care sa duca la un buget de 1% din PIB.

Citeste si: Ponta vrea acord politic pentru Master Planul pe Transport: Altfel nu are rost sa ne apucam de treaba. PLANURILE de infrastructura pentru 2015-2016 Citeste si: Rus: Romania va finaliza 250 de kilometri de autostrada in urmatorii doi ani. Care sunt PLANURILE de infrastructura pentru 2015-2016

 


(557 afișări)

 

Link-uri înrudite

· AMOS News
· Alte știri din sursa
AMOS News

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa AMOS News:

ANALIZA: Pactele politice, o moda care nu a adus pana acum nicio schimbare in domeniile vizate | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.39130401611328 seconds.