Luni, 05 Ianuarie 2015 - 05:50 AM Aleg.RO: Un inceput de an agitat

Publicat de: ---

Bursa      Politica si economia nu pot fi separate . Iluzia economicista, a independentei economiei in raport cu politica si societatea, este cel putin la fel de riscanta ca si politicianismul. De la fluctuatiile geopolitice ale pretului petrolului la punerea sub presiune a politicilor de austeritate, anul care s-a incheiat a dovedit inca o data cat de stransa este relatia economiei cu politica. Iar in Europa, anul 2014 s-a terminat sub impactul crizei politice grecesti, ceea ce face ca, inevitabil, inceputul de an sa fi marcat de alegerile legislative anticipate din Grecia. Stabilite pentru 25 ianuarie 2015, alegerile anticipate din Grecia vor da tonul politicii economice europene in 2015. Oricat incearca acum Europa sa foloseasca inca o data, precum in 2012, strategia fricii in fata unei probabile, dar nu sigure, victoriei a Syriza-ei (partidul stangii radicale), impactul alegerilor anticipate grecesti nu va putea fi eludat, oricare va fi rezultatul lor.
     Deja din ziua in care parlamentul grec, nealegand presedintele, a deschis calea alegerilor anticipate, FMI si UE, la unison cu premierul conservator Antonis Samaras, au pus sub semnul intrebarii ramanerea Grecei in zona euro daca tara nu va continua politicile de austeritate. FMI a si anuntat suspendarea varsarii transei din ajutorul financiar convenit cu Grecia pana la formarea unui nou guvern. Evolutia declaratiilor politicienilor europeni arata, de fapt, dincolo de continutul lor, cat de interdependente sunt politicile economice ale statelor Uniunii europene. Dupa ce luni, 29 decembrie, imediat dupa anuntarea rezultatului votului din Parlamentul grecesc, Wolfgang Schäuble, ministrul german de finante, a avertizat ca nu exista "nicio alternativa" la reformele angajate deja de Grecia, doar cateva zile mai tarziu, daca ar fi sa credem informatiile publicate sambata, 3 ianuarie, de Der Spiegel, Angela Merkel si Wolfgang Schäuble considerau deja "aproape inevitabila" iesirea Greciei din zona euro daca Syriza castiga alegerile. Informatiile aparute in Spiegel au provocat o reactie critica dinspre partenerii social-democrati prin Michael Roth, secretarul de stat pentru Afaceri europene, care a scris pe Twitter ca "Grecia este membra a zonei euro. Si trebuie sa ramana. Trebuie evitata provocarea, prin declaratii, a unor consecinte politice si economice care ar putea avea consecinte nedorite".
     Dincolo de spectacolul politic grecesc si european, privind cu atentie derularea evenimentelor din ultimele doua luni din Grecia, pun in evidenta un scenariu riscant al lui Antonis Samaras. Calculul politic al premierului Samaras pare sa fie doua variante: fie guvernul sau iese intarit prin alegerea noului presedinte, dovedind ca are capacitatea de a genera o sustinere parlamentara de trei cincimi, fie se provoaca alegeri anticipate care pot fi castigate pe baza temerilor privind viitorul Greciei. Cat de hazardate sunt aceste calcule? Alegerile prezidentiale au fost anticipate. In mod normal, acestea ar fi trebuit sa aiba loc in martie, dar Samaras a preferat sa le organizeze mai devreme, probabil pentru ca estimase ca mai tarziu situatia ar fi devenit mult mai greu de gestionat. Privind retrospectiv, se pare ca Samaras a urmarit dintru inceput declansarea alegerilor legislative anticipate acum, pentru ca datele economice sunt favorabile guvernului.
     Caci inca din 8 decembrie 2014, cand a anuntat organizarea anticipata a alegerilor prezidentiale pe 17 decembrie, obtinerea majoritatii calificate necesare parea improbabila. Articolul 32 din Constitutia elena prevede ca presedintele tarii este ales daca obtine doua treimi din voturi in primele doua scrutine si trei cincimi in al treilea. Rundele de scrutin se organizeaza la cinci zile distanta, iar in caz de esec, legislativul se dizolva de drept. In aceste conditii, pentru alegerea fostului comisar european Stavros Dimas ca presedinte al Greciei ar fi fost necesare 200 de voturi (2/3 din cei 300, cati membri are Parlamentul elen) in primele doua runde si 180 de voturi (3/5 din totalul reprezentantilor) in cea de-a treia runda a alegerilor prezidentiale. In schimb, Samaras nu a reusit sa mobilizeze decat 160 de voturi la primul tur si 168 la cel de-al doilea si al treilea. Iar acest scor a fost obtinut si cu voturi de la fosti membri ai partidului, neo-nazist al Zorilor aurii, ceea ce a facut imposibila ralierea deputatilor centristi si a unor deputati de stanga la majoritatea necesara. Iar toate aceste evolutii erau previzibile dintru-inceput! Confruntarea nu s-a dat pentru alegerea presedintelui, care indeplineste atributii simbolice, ci pentru intarirea pozitiei guvernului. Dupa alegerile anticipate, viitorului parlament ii va fi simplu sa alega un nou presedinte, pentru ca in primul tur de scrutin sunt necesare 3/5 din voturi, dar la al doilea tur va fi suficienta majoritatea absoluta.
     Aparent, Samaras a facut tot posibilul ca alegerile parlamentare sa aiba loc la sfarsitul lunii ianuarie. Si, aceasta pentru ca oricare va fi rezultatul, viitorul guvern va fi obligat sa renunte la austeritate. Iar Samaras spera sa poata castiga alegerile si sa profite de noul climat politic pentru a obtine abandonarea austeritatii pe care nu o putea negocia de pe pozitiile anterioare. Dupa o cura de austeritate care a redus in cinci ani cu 40% veniturile grecilor, Samaras doreste sa devina politicanul care a scos Grecia din criza folosind, ca si la alegerile precedente, spectrul haosului declansat de o guvernare a Syrizei. De aceea, oricare va fi rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia, ele vor influenta politicile economice din intreaga Europa, si prin consecinte din intreaga lume.   


(171 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Bursa

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Bursa:

Un inceput de an agitat | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.36840391159058 seconds.