Marți, 25 Iunie 2013 - 06:01 AM Aleg.RO: Amendamentul Iordache revine. Cum pot scapa politicienii cu dosare de coruptie. PLUS: Metoda Rosca Stanescu de anulare a interceptarilor

Publicat de: ---

Gândul

Comisia Juridica a Camerei Deputatilor discuta, marti 25 iunie, legea de punere in aplicare a Codului de Procedura Penala . Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza in dosarele de coruptie interceptarile realizate pe mandate de siguranta nationala. Beneficiarii unei asemenea modificari sunt inculpatii din dosarele de coruptie care contin interceptari pe mandat de siguranta nationala. Amendamentul a fost initial respins in Senat. SRI sustine ca acest amendament ar face imposibila investigarea infractuinilor de coruptie, dar si a altor infractiuni comune prevazute de legea penala. Practic, ofiterii SRI ar fi obligati sa nu sesize procurorii cand constata ca, spre exemplu, un cetatean se pregateste sa comita un omor si nu vor putea sa puna la dispozitia acestora interceptari.

Senatorul PNL, Sorin Rosca Stanescu a propus si el un amendament prin care stenogramele din dosare care ajung in presa in baza unor cereri oficiale sa fie anulate si sa nu mai fie probe in dosar. Specialistii consultati de gandul spun ca acest amendament deschide calea unei metode simple si eficente prin care cei anchetati sa anuleze probele procurorilor.

 

Citeste si AMENDAMENTUL IORDACHE: Coruptii interceptati pe mandat de siguranta nationala SCAPA. Reactia deputatului PSD: ”Daca l-am propus, l-am propus. De ce sa iti explic tie?”

 

In Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, de joi, 20 iunie, depuatii juristi au discutat despre modificarile aduse legii 51/1991, care reglementeaza modalitatea de emitere si punere in practica a interceptarilor pe mandat de siguranta nationala. Ministerul Justitiei a trimis un pachet de legi, printre care si modificarile aduse legii 51. In esenta, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului in legea 51/1991. Astfel ca mandatele de siguranta nationala trec pe la procurorul general si se emit numai dupa ce sunt avizate de judecatorii de la Curtea Suprema. Din 2004, cand a fost adoptata legea 535, procedura a fost cea amintita mai sus. In proiectul trimis de MJ, se preciza ca aceste mandate se dau pe o durata de sase luni si pot fi reinnoite pe maximum 2 ani.

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza in dosarele de coruptie interceptarile realizate pe mandate de siguranta nationala. Beneficiarii unei asemenea modificari sunt inculpatii din dosarele de coruptie care contin interceptari pe mandat de siguranta nationala.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus in proiectul legii de punere in aplicare a Noului Cod de Procedura penala. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridica de la Senat urmatorul amendament: ”Art.129 - (1) Datele si informatiile de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de urmarire penala, potrivit Codului de procedura penala, cu propunerea de declasificare, dupa caz, totala sau in extras, potrivit legii, a incheierii si a mandatului prevazute la art.125. Convorbirile sau comunicarile interceptate se ataseaza procesului-verbal prevazut in art.61 din Codul de procedura penala numai in masura in care acestea au vizat infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale”.

 

Citeste si AMENDAMENTUL IORDACHE A PICAT. Gandul a publicat lista politicienilor ”cazuti” pe mandat de siguranta nationala care AR FI SCAPAT daca legea era modificata

 

In esenta, amendamentul Iordache interzice procurorilor sa mai utilizeze ca probe interceptarile privind fapte de coruptie sau de infractiuni de drept comun, criminalitate organizata. Acest amendament a mai fost propus si de Ministerul Justitiei care l-a eliminat dupa ce SRI a transmis un punct de vedere juridic. Acelasi amendament a fost depus si la Comisia Juridica a Senatului dar a fost eliminat la solicitarea SRI si dupa ce gandul a relatat despre efectele negative ale unei asemenea modificari.

Unul din efecte ale acestui amendament este ca interceptarile pe mandat de siguranta nationala care vizeaza fapte de coruptie, spre exemplu, nu mai pot fi utilizate ca probe de procurorii DNA. Pe langa infractiunile de coruptie, prin acest amendament sunt eliminate si  infractiunile de criminalitate organizata, criminalitate cibernetica sau alte fapte de drept comun.

Expertiii consultati de gandul au explicat ca, spre exemplu, daca SRI intercepteaza pe mandat de siguranta nationala o persoana banuita de terorism, care insa comite un omor, si in interceptarile serviciului exista date care arata ca acesta s-a pregatit sa comita acesta fapta, interceptarile realizate nu mai pot fi utilizate pentru ca omorul nu reprezinta o infractiune la legea sigurantei nationale.

Beneficiarii acestui amendament sunt insa politicienii suspectati de fapte de coruptie trimisi in judecata. Ei ar putea scapa de puscarie daca legea se aproba.

Ofiterii SRI sustin ca amendamentul Iordache ii obliga sa incalce legea

La solicitarea gandul, SRI a transmis in aprilie argumentele juridice pentru care a solicitat eliminarea din lege a amendamentului reluat acum de deputatul PSD, Florin Iordache. Potrivit analizei SRI, amendamentul in cauza este in contradictie cu alte prevederi legale care spun ca organele judiciare, dar si functionarii publici, au obligatia sa sesizeze orice fel de infractiuni pe care le sesizeaza in timpul activitatii pe care o deruleaza.

"Art. 291 din noul Cod de procedura penala stipuleaza ca exista obligativitatea persoanelor cu functii de conducere intr-o unitate publica sau cu atributii de control de a conserva orice mijloace de proba si de a le pune la dispozitia organelor de urmarire penala, cu ocazia sesizarii acestora", se arata in analiza SRI.

In opinia Serviciului Roman de Informatii, odata aplicat acest amendament, cei care pun in aplicare aceste mandate de interceptare pe siguranta nationala ar putea fi acuzati de favorizarea infractorului. Asta in conditiile in care in codul penal se spune clar ca organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt obligate sa sesize procurorii daca constata ca se comit infractiuni le legea penala. Pe de alta parte amendamentul Iordache interzice ca interceptarile pe mandat de siguranta nationala sa fie utilizate in alte cauze decat cele privind siguranta nationala.

 

Citeste si AMENDAMENTUL IORDACHE: deputatul acuza prea multe interceptari pe mandat de siguranta nationala, ofiterii SRI sustin ca vor fi obligati sa incalce legea. EXCLUSIV

 

"Posibilitatea tragerii la raspundere penala a reprezentantilor organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale pentru nerespectarea prevederilor art. 269 din noul Cod penal, referitor la favorizarea faptuitorului, in situatia in care la procesele-verbale de sesizare a organelor de urmarire penala competente avand ca obiect savarsirea unei fapte prevazute  de legea penala nu vor fi atasate „convorbirile sau comunicarile interceptate”, se precizeaza in analiza SRI.

Astfel, in situatia in care un ofiter SRI care pune in aplicare un mandat de siguranta nationala in timp ce culege informatii despre o persoana suspectata de terorism constata ca acesta a comis un furt, un omor, o fapta de coruptie, nu poate transmite procurorilor dovezile acestor infractiuni.

SRS vrea sa anuleze interceptarile care sunt publicate de presa

Sorin Rosca Stanescu, senator PNL si inculpat in dosarul Rompetrol a depus la Camera Deputatilor un amendament al carui efect este anularea interceptarilor din dosar care sunt publicate de presa. Rosca Stanescu propune ca in Codul de Procedura Penala sa fie intrdus la capitolul ”excluderea probelor obtinute in mod nelegal” un articol care spune ca orice proba care a fost prezentata publicului inainte de trimiterea in judecata sa fie anulata.

Astfel ca spre exemplu daca o interceptare dintr-un referat cu propunerea de arestare a procurorilor DNA este prezentata de presa acea interceptare devine nula si nu mai poate fi folosita ca proba. Amendamentul lui Rosca Stanescu suna in felul urmator: ”Este exlusa ca proba, proba a fost prezentata publicului indiferent de mijloacele de difuzare folosite si daca difuzarea s-a realizat in faza nepublica a urmaririi penale si daca dosarul nu a fost dedus judecatii de fond”. Sintagma din finalul amendamentului ”daca dosarul nu a fost dedus judecatii pe fond” inseamna ca nici un fel de document nu poate fi prezentat presei.

Acest amendament poate fi utilizat chiar de catre invinuiti pentru a-si anula probe sensibile. In faza de urmarire penala, invinuitul si avocatul au acces la aceste probe, au la indemana si pot copia referatele cu propunerile de trimitere in judecata in care apar referire la probe din dosar. De multe ori procurorii insereaza stenograme in aceste referate imagini cu diverse probe. Astfel daca un avocat sau un invinuit difuzeaza aceste probe ele devin nule in viziunea lui Rosca Stanescu.

Cum ajung stenogramele din dosare in presa

In majoritatea cazurilor in care stenogramele din dosare sunt publicate in presa ele parcurg un circuit legal. In peste 95% din cazuri, presa solicita rechizitoriile, referatele procuroriulor in baza legii 544/2001 a accesului la informatii publice. Astfel ca spre exemplu daca un deputat este retinut in flagrant si procurorii propun arestarea preventiva jurnalistii formuleaza o cere pe legea 544 catre DNA si dupa ce referatul ajunge in instanta, DNA transmite acest referat care uneori contine si interceptari. De altfel aceasta practica este statuata si printr-un cod de procedura emis de catre Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel Laura Codruta Kovesi, actualul sef al DNA si fost procuror general a declarat la interviul din fata CSM ca Parchetul General a castigat toate procesele care aveau ca obiect presupuse scurgeri de informatii. De altfel exista doar un singur caz in care CEDO a condamnat Romania pentru ca in presa au fost publicate stenograme.

Efectul amendamentului Ioradache este acela ca multi politicieni cu dosare penale aflate in stare de judecare sau in faza de cercetari ar putea sa fie pur si simplun anulate.  In ultimii ani au fost trimisi in judecata mai multi politicieni care au fost interceptati pe mandate de siguranta nationala.

Ce politicieni ”au cazut” pe mandate de siguranta nationala

Dosarul Voicu. Unul dintre cele mai celebre dosare care contine interceptari pe baza de mandat de siguranta nationala este dosarul fostului senator Catalin Voicu. Catalin Voicu a fost condamnat de Curtea Suprema la cinci ani de inchisoare pentru trafic de influenta.

Dosarele lui Constantin Nicolescu. Presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu, a fost trimis in judecata in doua dosare investigate de DNA. Cele doua dosare au inceput de la informatii obtinute dintr-un mandat de interceptare pe siguranta nationala. Pe 18 mai 2011, Constantin Nicolescu a fost trimis in judecata de procurorii DNA, care l-au acuzat ca a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unitati de invatamant, in baza unor acte false.

Acesta este primul dosar in care Nicolescu a fost trimis in judecata de catre procurorul Calin Nistor. In acest caz Nicolescu este acuzat ca a obtinut ilegal fonduri PHARE pentru reabilitarea unor scoli din judetul Arges. Dosarul a fost judecat de Tribunalul Arges, iar pe 14 februarie dosarul a fost stramutat la Tribunalul Bucuresti. Pe 7 februarie a.c. Nicolescu fost deferit justitiei, pentru fraudarea de fonduri europene destinate pentru reconstructia a doua poduri despre care CJ a atestat ca fusesera afectate de inundatiile din primavara si vara anului 2005, fapt nereal. Nicolescu va fi judecat, alaturi de alte zece persoane, pentru o frauda de 1,2 milioane de euro. Si acest dosar a fost instrumentat de catre procurorul Calin Nistor. Dosarul este judecat de Curtea de Apel Bucuresti.

Dosarul Solomon. Un alt dosar care a fost inceput in urma unor informatii obtinute din punerea in aplicare a unui mandat de siguranta nationala este cel al fostului primar al Craiovei Antonie Solomon. In acest dosar, fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost acuzat ca ar fi primit 50.000 de euro mita de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lantulului de magazine PIC. Banii ar fi fost platiti pentru a elibera autorizatia de constructie pentru un magazin PIC in Craiova, pe un teren aflat in litigiu, si pentru a conecta noul hipermarket la reteaua publica de transport in comun. Antonie Solomon, acum parlamentar, a petrecut sase luni in arest preventiv, in perioada martie-septembrie 2010. Dosarul a fost judecat pe fond la Tribunalul Arges dupa care a fost stramutat la Tribunalul Galati iar pe 16 ianuarie dosarul a fost mutat la Curtea Suprema datorita faptului ca Solomon a devenit parlamentar.

Dosarul ”Curentul si motorul”. Are la baza interceptari pe mandat de siguranta nationala. DNA a trimis in judecata dosarul ”Curentul si motorul” in care un fost membru CSM, un procuror, un fost judecator ICCJ si un ofiter al DGIPI sunt acuzati ca au folosit in scopuri personale informatii secrete. Din descrierea cazului, facuta de DNA, rezulta ca Mihai Vlad, sef al seful Serviciului de Informatii si Protectie Interna (SIPI) Ilfov, Marcel Sampetru, procuror si consilier la CSM, George Balan, fost membru CSM, si Georgeta Barbalata, fost judecator, au constituit o retea si doreau sa utilizeze aceste informatii pentru a-si asigura pozitii cheie din cadrul sistemului judiciar

Cate si cum se dau mandatele de interceptari pe legea sigurantei

Potrivit specialistilor contactati de gandul in Romania, anual, se emit in jur de 3000 de mandate de interceptare pe legea sigurantei nationale. Fata de mandatele de interceptare obisnuite, aceste mandate sunt avizate de Curtea Suprema. Interceptarea pe legea sigurantei nationale a unui cetatean are urmatorul traseu:

1.SRI colecteaza date sub suspiciunea de infractiuni la legea sigurantei si decide sa ceara un mandat de interceptare.

2. Chiar si la SRI exista un prim filtru pe aceste cereri. Formuleaza o cerere catre procurorul general in care prezinta argumentele pentru care doreste sa intercepteze convorbirile persoanei vizate. Procurorul general are posibilitatea sa respinga cererea SRI.

3. De la Parchetul General cererea ajunge la Curtea Suprema unde judecatorii analizeaza acesta solicitare si apropa sau nu mandatul.

Potrivit specialistilor, numarul de mandate emise in Romania depaseste media de mandate/locuitor emise de alte tari din Europa. Atat SRI, Parchetul General, cat si SRI analizeaza aceste mandate in baza hotararilor CEDO care s-au pronuntat pe cauze care priveau interceptari abuzive, astfel incat sa existe destule filtre si garantii ca nu se vor comite erori sau abuzuri.


(813 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Gândul

· Alte știri de la ---


Azi: Cea mai citită știre din sursa Gândul:

Amendamentul Iordache revine. Cum pot scapa politicienii cu dosare de coruptie. PLUS: Metoda Rosca Stanescu de anulare a interceptarilor | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.69185590744019 seconds.