Luni, 15 Mai 2006 - 05:49 AM Aleg.RO: Mitul Stolojan s-a incilcit in multe calcule politice

Publicat de: Cristian Patrasconiu

Cotidianul Consilierul prezidential se afla la a doua tentativa de a reveni in prim-planul vietii politice, in ultimul an . Contextul actual ii pare a fi mai favorabil. A existat o mitologie creata in jurul personajului Theodor Stolojan. Cel mai renumit istoric roman al momentului si, totodata, unul dintre cei mai valorosi specialisti romani in analiza miturilor, Lucian Boia, desface in bucatI mitul Stolojan. Un mit cu o durata scurta de viata, dupa opinia profesorului Boia. Lucian Boia e de parere ca, in masura in care a existat un mit Stolojan, despre acesta se poate vorbi doar la timpul trecut. Inceputul anilor ’90 este perioada pe care istoricul o localizeaza ca fiind momentul culminant al acestui mit. Sau macar al schitei de mit Stolojan. Altfel de erou „Initial a fost un mit sau macar schita unui mit. Se intimpla in 1991-1992, in perioada in care romanii aveau nevoie de mituri, mai ales de mituri cu eroi salvatori.“ Atunci, la inceputul anilor ’90, povesteste cunoscutul istoric, pentrupostura de erou salvator concurau mai multe personaje. Intre acestea: Ion Iliescu, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor si, putin mai tirziu, Emil Constantinescu. „Intre «salvatorii neamului», Theodor Stolojan parea un erou aparte. Era un erou salvator de factura tehnocrata. In esenta, Stolojan parea sa fie capabil sa rezolve problema economica a Romaniei, una dintre cele mai importante, daca nu chiar cea mai importanta.“ Lucian Boia explica astfel diferenta de substanta mitologica pe care a dus-o cu sine mitul Stolojan: „Salvatorul-Stolojan parea asa de atragator datorita stilului sau. Stolojan era o persoana care vorbea direct, calm si care spunea lucrurilor pe nume - or asta a contat enorm atunci, in acea perioada de mare efervescenta, in care toata lumea era excitata si nervoasa. Stilul sau simplu, profesoral aproape, a dat sentimentul de siguranta. E, fara indoiala, un mit singular, un tip aparte de erou. In asta, de altfel, a stat si forta lui deosebita. A fost un salvator care venea cu un alt set de solutii: mai putin sau deloc ideologice si care avea o atitudine disciplinata, aplicata“. Pe de alta parte, profesorul Boia precizeaza ca, in componenta mitului Stolojan, nu poate sa puna exact „cit e imagine si perceptie si cit e realitate. Insa, in fata imaginii nu ai ce sa faci“. Retragerile dese, cheia marilor regrese Dupa 1992, mitul Stolojan a inceput sa decada. 1992 este anul in care Theodor Stolojan alege sa se dea jos de pe coama unui val inalt de popularitate pentru o slujba in strainatate. Au mai urmat doua retrageri – in 2000, din functia de parlamentar, si in 2004, din cursa electorala. „Retragerile dese joaca impotriva sa, joaca impotriva mitului Stolojan. Maniera de a se retrage mereu, daca nu da impresia de neseriozitate, indica macar o fisura atitudinala a acestui personaj.“ „Neamtul“, rigurosul Stolojan, lasa, de fiecare data cind se retrage, impresia ca optiunile lucrurilor pe care si le asuma initial la modul ferm sint duse numai pina la jumatate. Abandonurile in serie sint, din unghiul de vedere al lui Lucian Boia, marile contradictii din compozitia mitului Stolojan. Fostul premier si fostul numar unu al PNL avea, la inceputul carierei sale publice, „o maniera de a vorbi care contrasta vadit cu stilul vioi si superficial al majoritatii decidentilor politici de atunci“. Prin retragerile si prin ezitarile sale, Stolojan nu a facut, in timp, decit sa reduca, pina la anulare, distanta dintre ce parea la inceput si ce a ajuns in anii din urma. „Omul care pare ca are mereu solutii, tehnice, nu politice, este, dupa faptele sale, omul care se retrage mereu la jumatatea drumului.“ Boia mai spune ca, inclusiv in conditiile in care meritul pentru revigorarea PNL ii revine in mare parte lui Stolojan, stagiul de lideranta din fruntea liberalilor nu mai e de natura sa alimenteze si sa invioreze mitul Stolojan. Din personaj mitologic, Theodor Stolojan devenise personaj politic. Unul care in 2004 se retrage din cursa prezidentiala si din fruntea PNL. Moartea unui mit? Lucian Boia este ferm: „Astazi, mitul Stolojan nu mai exista. Stolojan nu mai este, cum era cindva, un erou in imaginarul romanilor, ci un actor care intra intr-o ecuatie politica sau, mai rau, in calcule politicianiste“. „Nu cred“, spune Boia, „ca tara e acum cu rasuflarea taiata asteptindu-l pe Stolojan“. Cit priveste evenimentele recente, profesorul Boia e de parere ca „acum se incearca in primul rind debarcarea lui Calin Popescu Tariceanu, si nu revenirea lui Stolojan. Stolojan e actor principal intr-unul dintre scenariile posibile de debarcare ale actualului premier“. Mitul Stolojan pare sa fi ramas undeva departe, in urma. Stolo, pe podiumul increderii romanilor In ultimul sondaj de opinie care circula pe piata, realizat de INSOMAR, intre 5 si 9 mai, Theodor Stolojan ocupa pozitia a doua in topul increderii romanilor. Astfel, 12% dintre respondenti au foarte multa incredere in el, iar 40%, multa incredere. Fostul candidat la Presedintia Romaniei este flancat de Traian Basescu – cel care domina topul autoritar – si de Mona Musca, situata pe pozitia a treia in acest clasament, la mica distanta. Stolojan redivivus? Theodor Stolojan este un lider de contrast. Propulsarea sa in prima linie a politicii s-a produs atunci cind ceilalti lideri esuau. Principalul sau atu este rezistenta. Dintre liderii inceputului tranzitiei este singurul care mai poate reveni. Retragerea sa periodica din prim-planul vietii politice l-a protejat. Revenirea sa este, de aceea, mai usoara. Asa s-a intimplat in septembrie 1991, cind a devenit prim-ministru, sau in vara lui 2002, cind a preluat conducerea PNL. Calitatile sale nu il recomandainsa nici ca pe un insurgent, nici ca pe un constructor politic. Nonbeligerant prin definitie, Stolojan este un lider al consensului de etapa. Absenta experientei de partid il particularizeaza in peisajul politic romanesc, dar si il expune. Izolat in cadrul organizatiei, venit din afara, Stolojan nu poate deveni lider al gherilei de partid. De aceea, mobilizarea in jurul sau se face incet si este usor de contracarat. Crizele politice (mineriada, fractura PNL in 2002) ii faciliteaza ascensiunea si ii potenteaza calitatile. Mai putin personaj al mitologiei, mai mult o solutie de compromis, Stolojan se impune prin diferenta specifica. Nu este Fondatorul sau Salvatorul, dar asigura stabilitatea si previzibilitatea proceselor. Ofensiva sa mediatica din ultima vreme il caracterizeaza. Contraatacul sau nu are un obiectiv cuantificabil, ceea ce permite ca luptatori de gherila penelista, precum Ludovic Orban si Crin Antonescu, sa preia initiativa. Acestia folosesc teoria conspiratiei pentru a-l pune pe Stolojan in umbra lui Traian Basescu. Atacul la Traian Basescu se transforma insa intr-unul la Calin Popescu Tariceanu. Intreaga constructie tactica a acestuia privind reconcilierea partidelor Aliantei si intarirea solidaritatii s-a surpat in fata declarat iilor celor doi. Tentatia liberalilor de a-si tine liderii prizonieri exprima, de fapt, cultura de partid a grupurilor concurente. Prin stilul sau, Stolojan nu se incadreaza in schema. A disparut din prim-plan Ludovic Orban: „Theodor Stolojan a facut o serie de lucruri pozitive pentru PNL in perioada 2001-2004. A introdus in partid o stare de rigurozitate si de seriozitate. Totusi nu se poate vorbi despre Theodor Stolojan ca fiind un om politic in sensul adevarat al cuvintului. Stolojan este un tehnician. Din pacate pentru Theodor Stolojan, pe linie politica a fost manevrat de Ion Iliescu si de Traian Basescu. Sa ne aducem aminte de secventa electorala din 1996 de la Palatul Copiilor, cind Stolojan, ridicind mina lui Ion Iliescu, si-a declarat deplina sustinere pentru candidatura acestuia la Presedintia Romaniei. Acum, jocurile politice pe care le face pentru Traian Basescu nu ii sint favorabile pentru imaginea sa. Prin retragerea sa din cursa prezidentiala in toamna lui 2004, Stolojan practic a ales singur sa dispara din prim-planul vietii politice romanesti.“ A ajuns la maturitatea politica Valeriu Stoica: „In politica, fiecare actor al jocului politic e, in egala masura, un instrument si o valoare in sine. E un instrument, pentru ca jocul politic presupune reguli si obiective specifice; ca urmare, pentru atingerea obiectivelor politice, fiecare actor e un instrument. In acelasi timp, prin abilitatile pe care le are, prin modalitatea in care performeaza pentru atingerea acestor obiective, fiecare jucator politic e o valoare in sine. Din aceste perspective, Theodor Stolojan a facut dovada mai intii ca a fost un bun instrument pentru atingerea unor obiective politice intr-un joc sau altul, joc desenat de obicei de alte persoane. Pe de alta parte, treptat-treptat, Stolojan s-amaturizat si a devenit capabil, in calitate de coparticipant, la desenarea unor strategii politice importante. Asadar, astazi se insala cei care cred ca Theodor Stolojan e un simplu instrument in miinile altora. El a ajuns la maturitatea politica.“ Cum se poate reveni Dintre liderii politici care s-au afirmat si ca eroi salvatori la inceputul anilor ’90, doar cei care au imbratisat retorica nationalista au reusit sa mai revina dupa ce au pierdut sefia sau influenta in partidele pe care le-au girat si le-au simbolizat, la un moment dat. Mai multe esecuri Cea mai spectaculoasa revenire ii apartine lui Ion Iliescu. In 1996 a pierdut cursa prezidentiala, dar la scurt timp a incalecat sefia socialdemocrat ilor. In 2000, a devenit din nou presedinte al Romaniei. Corneliu Vadim Tudor, simbolul PRM, a revenit in fruntea acestui partid dupa un autoexil de citeva luni, timp in care predase, cu o generozitate suspecta, stafeta de lider lui Corneliu Ciontu. Ceilalti doi „eroi salvatori“ din prima parte a anilor ’90, Emil Constantinescu si Petre Roman, au avut parte de reveniri pline de ridicol. Primul nu a depasit cu partidul sau, actiunea Populara, la nici un scrutin un procent mai mare decit marja de eroare din sondaje. Al doilea a inregistrat aproximativ acelasi scor, cu formatiunea sa de buzunar, FDR, dupa ce Traian Basescu l-a doborit de la sefia PD. Pe de alta parte, dintre premierii Romaniei, doar Mugur Isarescu si, partial, Nicolae Vacaroiu au reusit sa se mentina in prim-planul decizional dupa ce au parasit fotoliile de prim-ministri. Aliatii logici ai lui Stolo Atit pentru pozitia de premier, cit si pentru aceea de lider al liberalilor, Theodor Stolojan mizeaza pe grupul de disidenti – compus din Raluca Turcanu, Mona Musca, Cristian Boureanu, Valeriu Stoica. De asemenea, faptul ca Stolojan a inceput un turneu in filialele din tara ale partidului e un indiciu clar ca actualul consilier prezidential ia in calcul si o sustinere din teritoriu, cu precadere venita din zona celor nemultumiti de actuala conducere liberala. Paradoxal, cei mai puternici intre aliatii logici ai lui Stolojan vin de la partidul rival si mai ales de la presedintele Traian Basescu, devenit un dusman neimpacat al actualului premier. Economistul-sef al unei nostalgii Traian Ungureanu: Theodor Stolojan e economistul-sef al unei nostalgii. Romanii tinjesc inca dupa un director sobru, un contabil stabil, foarte bun in situatiile de avarie. Agitatia ultimilor 16 ani a fost intrerupta, scurt timp, de figura primului-ministru Stolojan si impresia a ramas. Asa s-a nascut mitul specialistului sobru, cu experienta in institutiile straine mari. Aceasta imagine e principalul capital al lui Solojan. Ea l-a facut util in politica, unde a fost remorcat pentru a sugera seriozitatea. Insa Stolojan nu e un „operator“ politic propriu-zis, ci un om de linia a doua, un functionar onest al propriei imagini.


(642 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Cotidianul
· Alte știri din sursa
Cotidianul

· Alte știri de la Cristian Patrasconiu


Azi: Cea mai citită știre din sursa Cotidianul:

Mitul Stolojan s-a incilcit in multe calcule politice | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.63663387298584 seconds.