Sâmbătă, 11 Februarie 2006 - 08:12 AM Aleg.RO: Ordonanta DNA a ajuns în
ograda lui Basescu
Publicat de: ---
Ordonanta DNA a ajuns în
ograda lui Basescu
Seful statului a invitat,
în premiera, partidele parlamentare la consultari în zilele de 16 si 17 februarie
Premierul Calin Popescu Tariceanu, i-a trimis,
ieri, presedintelui Traian Basescu o scrisoare în care îi solicita sa analizeze
posibilitatea de a cere Parlamentului reexaminarea Legii privind respingerea Ordonantei
prin care se constituie Departamentul National Anticoruptie
.
"Având în vedere importanta deosebita a acestei
reglementari, va rog sa analizati posibilitatea de a cere Parlamentului reexaminarea
acestei legi, în conformitate cu prerogativele ce va revin, potrivit articolului 77
alin. 2 din Constitutia României", se precizeaza în scrisoare. Documentul
mentioneaza ca prin Ordonanta de Urgenta 134/2005 privind modificarea si
completarea OU 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, se asigura cadrul legal
pentru functionarea DNA ca un organism concentrat pe combaterea coruptiei la nivel
înalt, inclusiv cea savârsita de parlamentari.
Conform procedurii legislative, dupa adoptarea de catre
Guvern, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.134/2005 a fost
trimis spre dezbatere Parlamentului. Camera Deputatilor, în calitate de prima Camera
sesizata, a adoptat Legea de aprobare a acestei Ordonante, în sedinta din 25.10.2005.
In sedinta Senatului din data de 09.02.2006, Legea de
aprobare a Ordonantei de Urgenta a fost respinsa, neasigurându-se numarul necesar de
voturi pentru adoptarea unei legi organice, categorie din care face parte acest act
normativ.
In aceste conditii, Parlamentul va înainta spre
promulgare presedintelui României Legea privind respingerea Ordonantei de Urgenta
nr.134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie.
Partidele parlamentare, invitate la Cotroceni
Presedintele Traian Basescu a adresat o invitatie
partidelor parlamentare pentru consultari separate, în zilele de 16 si 17 februarie, pe
tema Ordonantei de Urgenta privind DNA, informeaza un comunicat al Presedintiei. O
alta tema a consultarilor o constituie prioritatile legislative privind aderarea
României la UE, iar partidele parlamentare pot aborda si alte subiecte, precizeaza
documentul citat.
Potrivit acestuia, la 16 februarie, seful statului
urmeaza sa aiba întâlniri separate cu reprezentantii PRM, PSD, PC si cu grupul
minoritatilor nationale altele decât cea maghiara, iar în 17 februarie, cu liderii
UDMR, PNL si PD.
ONG-urile propun amânarea raspunderii Guvernului
Mai multe organizatii nonguvernamentale au propus, ieri,
asumarea raspunderii Executivului pentru o lege de functionare a DNA, alternativa
constituind-o, în opinia lor, un refuz al sefului statului de a promulga legea de
respingere a ordonantei DNA.
"Prioritatea României în acest moment este lupta
anticoruptie. România a intrat, joi, într-o perioada de criza, iar depasirea ei
înseamna mentinerea DNA", a declarat Cristian Pârvulescu, liderul Asociatiei Pro
Democratia. In opinia lui Pârvulescu, asumarea raspunderii Guvernului pentru o lege de
functionare a DNA ar arata ca exista vointa politica pentru o lupta anticoruptie
"coerenta".
AMR acuza "circul
legislativ"
Votul parlamentarilor, care au respins, joi, ordonanta de transformare a PNA în DNA
arata lumii ca justitia româna si structurile ei depind înca de jocul politic,
sustine conducerea Asociatiei Magistratilor din România (AMR), apreciind ca viziunea
parlamentarilor continua "un circ legislativ".
"Votul parlamentar arata lumii ca justitia si
structurile sale depind de jocul politic, de o vointa politica ce, în functie de un
interes de moment, ignora interesele generale ale societatii, care are nevoie de o
justitie stabila si nu conjuncturala", se precizeaza în comunicatul AMR si
semnat de presedintele organizatiei, judecatorul Viorica Costiniu.
Costiniu apreciaza ca reglementarea PNA ca structura de
sine statatoare, separata de Parchetul General, cu competente exclusive si care a
condus la anomalia existentei într-o tara a doi procurori generali a fost o
"eroare legislativa", reparata prin ordonanta respinsa joi de legislativ,
care ar fi instituit normalitatea în sistem. In opinia semnatarului, noua viziune
parlamentara asupra DNA "continua circul legislativ al competentelor parchetelor
care instrumenteaza dosare al caror parcurs devine ghicitoare pâna la o eventuala
definitivare si sesizare a instantelor".
Magistratul sustine ca frecventa cu care se practica
"jonglarea politica" cu institutiile judiciare este consecinta lipsei unei
legi organice de organizare si functionare a parchetelor.
In acelasi document, AMR face referire si la faptul ca,
desi anchetat de Parchet, Dinu Patriciu a fost audiat de Comisia pentru apararea
drepturilor omului, criticând faptul ca parlamentarii au continuat verificarile,
contrar legii, în conditiile în care omul de afaceri era urmarit penal.
"Incalecarea justitiei de Legislativ si
monitorizarea ei de catre Executiv sunt doar doua aspecte care ne îndeparteaza de un
stat de drept democratic si prelungesc agonia tranzitiei reformelor, fapt care ne tine
departe de Europa", se precizeaza în finalul documentului.
DNA continua anchetele în
cazul demnitarilor
Departamentul National Anticoruptie (DNA) aminteste procedura ce trebuie parcursa de
orice act normativ - inclusiv de ordonanta privind DNA, respinsa în Senat - înainte de
a intra în vigoare, aratând ca, în aceste conditii, departamentul continua
anchetele în cazul parlamentarilor.
DNA a fost înfiintat prin OUG 134/2005, ca urmare a
reorganizarii Parchetului National Anticoruptie. Aceasta ordonanta de urgenta a
raspuns deciziei Curtii Constitutionale 235/2005 si a însemnat redobândirea
competentei procurorilor anticoruptie de a investiga infractiunile de coruptie comise
de senatori si deputati, afirma sursa citata.
Potrivit prevederilor constitutionale, aceasta
ordonanta trebuia aprobata printr-o lege, iar ca urmare a deciziei de joi a Senatului,
ordonanta a fost respinsa.
Din punct de vedere tehnic, pentru a-si produce efectele,
orice proiect de lege trebuie promulgat de presedintele României, în termen de 20 de
zile de la primire. Odata promulgata, legea este publicata în Monitorul Oficial si
intra în vigoare la trei zile de la data publicarii.
Articolul 76, alineat 2 din Constitutia României prevede
ca presedintele României poate cere Parlamentului o singura data reexaminarea legii.
"Pâna la data intrarii în vigoare a legii,
Departamentul National Anticoruptie are competenta de a efectua si continua
cercetarile în cauzele care-i vizeaza pe senatori si deputati", se arata în
comunicat.
Reamintim ca Plenul Senatului a respins, joi, din lipsa
de cvorum, ordonanta privind modificarea competentelor Parchetului National
Anticoruptie si transformarea acestuia în departament national de lupta împotriva
coruptiei.
Ordonanta de urgenta privind înfiintarea DNA a fost
aprobata de Camera Deputatilor în octombrie 2005, dar Senatul este camera
decizionala, ceea ce înseamna ca ordonanta este definitiv respinsa de Parlament.
In cazul în care presedintele cere reexaminarea legii de
respingere a ordonantei, cele doua Camere reiau aceeasi procedura legislativa si,
în situatia în care este din nou respinsa, presedintele tarii trebuie sa promulge
legea în acest sens, decizia ramânând definitiva.
"Infirmarea ordonantei
vine într-un moment neprielnic"
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Gîlca, precizeaza ca ceea
ce trebuie avut în vedere, în momentul de fata, este efectul pe care infirmarea
ordonantei de înfiintare a Departamentului National Anticoruptie (DNA) îl are.
"Infirmarea ordonantei vine într-un moment neprielnic, total neadecvat, pentru ca,
în acest moment, DNA este monitorizat de expertii straini si de Comisia
Europeana", a declarat Gâlca agentiei MEDIAFAX. "Acum, DNA ar ramâne sa
lucreze doar fapte marunte, celelalte dosare importante ducându-se la Parchetul
instantei supreme", a mai spus el. Intrebat cu privire la masurile luate de DNA
din momentul reorganizarii PNA în Departament si pâna la momentul intrarii în
vigoare a deciziei de joi, presedintele CSM a spus ca actele procedurale ale
procurorilor anticoruptie ramân valabile, pentru ca acestea au fost facute în baza
unor norme în vigoare la momentul respectiv.
"Lupta anti-coruptie a
ajuns într-un punct critic"
Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle a apreciat, pentru
MEDIAFAX, ca lupta împotriva coruptiei a ajuns într-un punct critic, dar este nevoie
de cooperarea tuturor actorilor implicati pentru finalizarea cu succes a acestor
eforturi. "Cred ca lupta împotriva coruptiei a ajuns într-un punct critic.
Exista unele semnale încurajatoare de progres, multumita eforturilor presedintelui
Basescu si ale ministrilor responsabili din Cabinetul Tariceanu", a declarat el.
Totusi, ambasadorul atrage atentia ca "aceasta lupta nu va avea succes daca nu
va fi sprijinita prin cooperarea tuturor actorilor implicati, inclusiv Parlamentul,
partidele politice, Justitia si Administratia Publica". "Din pacate, în
aceasta perioada delicata a procesului de aderare la UE, unele persoane sunt mai
preocupate de propriile interese decât de interesul national. Unii pesti se zbat sa
scape din navodul pe care Monica Macovei si Dan Morar îl construiesc", a adaugat
Quayle.
Ambasada SUA sustine DNA
Conform unui comunicat al misiunii diplomatice americane, remis agentiei MEDIAFAX,
"Ambasada SUA îsi exprima îngrijorarea în legatura cu evenimentele petrecute
în Senatul României si care ar putea compromite capacitatea Departamentului National
Anticoruptie (DNA) de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de
coruptie la nivel înalt". "Cerem Guvernului si Parlamentului României sa ia
toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta împotriva coruptiei continua,
inclusiv la cel mai înalt nivel", adauga sursa citata. Ambasada SUA mai
precizeaza ca lupta anticoruptie ramâne "un factor esential" pentru
viitorul României ca democratie în comunitatea euro-atlantica.
Comisia Europeana
analizeaza impactul votului din Senat
Comisia Europeana a anuntat, ieri, ca analizeaza impactul respingerii de catre
Senatul român a unui text destinat facilitarii luptei împotriva coruptiei la nivel
înalt, una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate de România pentru a adera
la UE în 2007. "Comisia este convinsa ca Guvernul român va face tot posibilul
pentru a gasi o solutie durabila si eficienta pentru continuarea luptei împotriva
coruptiei", a declarat Krisztina Nagy, purtatorul de cuvânt al comisarului
european pentru Extindere, Olli Rehn. Nagy a afirmat ca, în asteptarea eventualei
adoptari a unei alte legi pe aceasta tema, anchetele de coruptie deja lansate
"pot continua".
Macovei explica procedura
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a explicat procedura de aprobare în cazul
perchezitiilor cerute în dosarul în care este anchetat Adrian Nastase. "Singura
modalitate în care poate fi perchezitionat un parlamentar este obtinerea
încuviintarii comisiei din care face parte. Potrivit procedurii, presedintele Camerei
Deputatilor informeaza plenul despre cerere, plenul o trimite Comisiei juridice a
Camerei Deputatilor si la grupul parlamentar din care face parte parlamentarul în
cauza", a declarat Monica Macovei, într-o conferinta de presa. In consecinta,
potrivit ministrului Justitiei, nu presedintele Camerei este cel care da aprobarea
asupra acestei cereri de perchezitie, ci plenul. Totodata, potrivit procedurii, Comisia
juridica poate sa ceara acte suplimentare, daca va considera ca acestea sunt
necesare, a adaugat ea.
Copyright 2005 Cicero Group.
Conceput de Andreipac. Intretinut de Dora
Mitache, Monica Enasoiu si Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.
(394 afișări)
| |
|