Vineri, 09 Decembrie 2005 - 06:40 AM Aleg.RO: A fost buna sau nu cota unica pentru economie?

Publicat de: Mihai Bobocea

ziarulfinanciar
  Aplicarea cotei unice de 16% a lasat în economie peste un miliard de euro, majoritatea la companii . Banii ramasi în plus nu au mers în investitii, ci s-au dus în cea mai mare parte în consum. Este bine sau rau?
Analistul economic Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), afirma recent ca banii în plus rezultati din scaderea fiscalitatii nu au stimulat firmele sa investeasca, ci dimpotriva. Investitiile companiilor, inclusiv cele straine, au scazut, la fel si productia industriala. Unde s-au dus banii ramasi din relaxarea fiscalitatii, atunci?
"Tipul de comportament de consum al populatiei nu s-a schimbat în urma aplicarii cotei unice de impozitare, ci chiar s-a accentuat", a declarat pentru ZF Mihai Tanasescu (PSD), fost ministru de finante, actualmente seful Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor. Veniturile ramase la persoanele fizice în urma reducerii impozitului pe salarii s-au dus imediat în consum, a mai explicat fostul ministru de finante.
In acelasi timp, Varujan Vosganian (PNL), seful Comisiei de buget-finante din Senat, este de parere ca banii lasati de cota unica în economie au avut un efect benefic. "Desi încasarile din impozitul pe profit si venituri au scazut, lucrul cel mai important este ca impactul negativ asupra bugetului a fost mult mai redus decât impactul pozitiv asupra economiei", a explicat Vosganian.
"In buzunarele românilor, persoane fizice sau companii, a ramas în plus de la cota unica peste un miliard de euro, în timp ce scaderea de venituri la buget a fost de numai jumatate de miliard", a precizat senatorul PNL. "Asta înseamna ca aplicarea cotei unice a creat un surplus de jumatate de miliard în beneficiul românilor", a mai spus Vosganian.
Tanasescu sustine ca beneficiarii relaxarii fiscale se regasesc într-un grup restrâns, adica persoanele cu salarii foarte mari, pentru care plusul de venituri rezultat din aplicarea cotei unice a fost substantial. "Acest segment redus de populatie a consumat imediat banii în plus, iar cererea lor de consum s-a îndreptat în primul rând catre bunuri de import, ceea ce a pus presiuni serioase pe deficitul extern", a afirmat fostul ministru de finante.
El considera ca reducerea investitiilor efectuate de companii, în pofida lichiditatilor în plus disponibile, are cauze administrative. "In primul rând, comportamentul institutiilor statului a fost total inadecvat: Ministerul de Finante a schimbat de patru ori Codul fiscal într-un singur an, iar acum suntem la a cincea modificare a Codului", a mai spus Tanasescu.
Schimbarile legislatiei fiscale au fost destul de frecvente anul acesta, desi Codul fiscal prevede ca, de regula, o astfel de modificare a fiscalitatii trebuie anuntata cu cel putin sase luni înaintea intrarii în vigoare. In prezent, Ministerul de Finante înca lucreaza la Codul fiscal care se va aplica începând cu 1 ianuarie, desi mai sunt numai trei saptamâni pâna la aceasta data.
Mihai Tanasescu este de parere ca firmele s-au ferit sa investeasca din cauza schimbarilor dese ale fiscalitatii si a lipsei de predictibilitate a noilor masuri fiscale. "Credibilitatea oferita investitorilor de catre Guvern a fost redusa, iar companiile au preferat si ele sa consume banii în plus", a precizat el.
In schimb, Varujan Vosganian sustine ca economia a avut numai de câstigat de pe urma cotei unice. "Relaxarea fiscala a scos la suprafata peste 100.000 de locuri de munca din economia subterana si a sporit veniturile românilor. Acesta a fost obiectivul nostru când
ne-am gândit la o cota unica de impozitare: sa crestem veniturile oamenilor si nu veniturile la buget", a explicat Vosganian filosofia Guvernului.
"Cota unica de impozitare, ca fenomen fiscal, a creat un minus de venituri substantial la bugetul de stat, prin scaderea încasarilor impozitului pe venituri si profit", a spus Mihai Tanasescu.
"Nu sunt deloc surprins de reducerea încasarilor la aceste impozite, ba chiar am prevazut-o înca de anul trecut", declara în replica Varujan Vosganian. "Insa, pe ansamblu, colectarea altor venituri, cum ar fi TVA, accizele si taxele vamale, a readus veniturile bugetare pe o tendinta de crestere fata de anul trecut", a continuat senatorul PNL.
Din cauza ca anticipase o reducere a veniturilor, Guvernul a amânat cea mai mare parte a cheltuielilor publice catre a doua jumatate a anului. Astfel, bugetul general consolidat a acumulat un surplus din ce în ce mai mare, care a ajuns la circa 1,1% din PIB (850 mil. euro) la finele primelor zece luni.
Desi rectificarea bugetara din urma cu o luna a lasat cale libera cheltuirii fondurilor în plus de la buget, se pare ca nu este suficient timp pentru ca excedentul sa fie lichidat, a mai spus Mihai Tanasescu. Surplusul se va conserva în mare parte si la sfârsitul anului, este de parere el. "Din informatiile preliminare pe care le avem, toate componentele bugetului general consolidat sunt excedentare, dar în primul rând bugetul asigurarilor de sanatate", a adaugat el. "Este inadmisibil ca România sa termine anul 2005 cu un excedent la buget si fara nici un kilometru de autostrada construit", a mai spus Mihai Tanasescu. Banii în plus ar fi trebuit cheltuiti din timp, pentru infrastructura si continuarea unor proiecte sociale, considera Tanasescu.
Pe partea de venituri a bugetului, un lucru este clar: colectarea impozitului pe profit si a celui pe venit si salarii este, în mod real, mai redusa decât anul trecut. In acelasi timp, încasarile din TVA, taxe vamale si accize au crescut în termeni reali fata de anul trecut, ceea ce a dus la cresterea încasarilor pe ansamblul bugetului general consolidat.
Cu alte cuvinte, noroc de consum: cota unica a lasat bani în economie, cauzând un minus la buget. Dar pentru ca banii s-au dus în primul rând în consum, colectarea de TVA si de taxe vamale pentru bunurile din import au compensat scaderea de venituri si au întors cea mai mare parte a lichiditatilor din economie la buget. Mecanismul are însa o problema: cresterea îndelungata a consumului si neglijarea investitiilor nu sunt favorabile economiei, fapt pentru care Guvernul si Banca Nationala cauta sa frâneze explozia cererii de consum. Atunci când masurile de restrângere a consumului vor avea efect, veniturile bugetare, care sunt în prezent dependente de TVA, taxe vamale si accize, se vor reduce brusc.
In primele 11 luni ale anului, colectarea principalelor categorii de venituri la bugetul general consolidat a crescut în termeni reali (peste rata inflatiei) cu numai 5,1%, adica "în pas cu economia", dupa cum considera analistul Liviu Voinea de la GEA.
Pe componente, încasarile la bugetul de stat (impozitul pe profit, venit si salarii, TVA, accize, taxe vamale etc.) au crescut cu 6,5%, veniturile bugetului asigurarilor de sanatate au crescut cu 13,4%, iar încasarile la bugetul pentru somaj au scazut cu 3% fata de primele 11 luni din 2004.
In interiorul bugetului de stat, "vedeta" încasarilor a fost TVA, principalul impozit indirect (pe consum). In primele 11 luni ale anului, colectarile de TVA au crescut în termeni reali cu 25% fata de aceeasi perioada din 2004, pâna la 5,7 mld. euro, comparativ cu numai 3,7 mld. euro în primele 11 luni din 2004. Practic, TVA reprezinta 28% din totalul veniturilor colectate la bugetul general consolidat în aceasta perioada.
In acelasi timp, încasarile de taxe vamale au crescut în mod real cu aproape 15%, fiind un indiciu pentru cresterea puternica a importurilor. Valoarea marfurilor importate în România în primele 10 luni a crescut cu 24%, pâna la 26,1 miliarde de euro.
La polul opus se situeaza încasarile bugetare provenite din impozitul pe profit, care au scazut cu aproape 7% în termeni reali fata de primele 11 luni din 2004. Incasarile din impozitul pe venit si salarii au scazut si ele cu 14%.
Cu toate acestea, încasarile bugetare pe tot anul 2005 au sanse reale sa atinga obiectivul propus în urma cu un an prin Legea bugetului. Colectarile din primele 11 luni au însemnat realizarea a peste 90% din programul de încasari bugetare, iar daca tendinta se pastreaza, programul va fi realizat în proportie de peste 98%. Si asta în ciuda faptului ca programul, alcatuit în toamna lui 2004 de catre fostul guvern, are la baza o cota de impozit pe profit de 19% si un sistem progresiv, cu trei niveluri de impozitare pentru venituri si salarii.
In plus, încasarea impozitului pe profit nu este atât de slaba pe cât pare. Daca profiturile brute ale companiilor ar fi fost anul acesta identice cu cele de anul trecut, reducerea impozitarii de la 19% la 16% ar fi presupus o scadere a colectarii cu cel putin 15 procente.
Totusi, încasarile din impozitul pe profit au scazut cu numai 6,6 procente, ceea ce înseamna ca profiturile brute ale companiilor au fost cu aproximativ 10% mai mari anul acesta, comparativ cu 2004.
mihai.bobocea@zf.ro


(551 afișări)

 

Link-uri înrudite

· Alte știri din sursa
Ziarul Financiar

· Alte știri de la Mihai Bobocea


Azi: Cea mai citită știre din sursa Ziarul Financiar:

A fost buna sau nu cota unica pentru economie? | Autentificare/Creare cont | 0 comentarii
Comentariile aparțin autorilor. Nu suntem responsabili pentru conținutul acestora.
Page created in 0.58211183547974 seconds.